Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_179

Y a n jl o h 'i
a a
v i v s

I , I B E H T T E , D E M O C R A T I E , A D E V Ă R !

CU VINTUL LI BER

Anul II, nr. 179 MIERCURI, 15 AUGUST 1990 4 pagini - 2 lei

Starea economiei judeţu­ BILANJ ÎNGRIJORĂTOR
„Adormirea Maicii Domnului1 i lui Hunedoara la începutul
t
lunii august a.c. publicată
în ziarul „Cuvîntul liber"
de sîmbătă, 11 august, nu costurilor de producţie. S-a tuielilor ’ 'disproporţionate,
Cununa sărbătorilor bi­ Motto: „întru naştere, fecioria ai păzit; este de' natură să ne mul­ ajuns la o situaţie de-a nechibzuite’ faţă de-nivelul
sericeşti începe cu o săr­ ţumească. Dimpotrivă, ne dreptul alarmantă, respec­ producţiilor .obţinute, eco­
bătoare întru preacinsti- întru adormire, lumea nu o ai creează o stare de neliniş­ tiv ca la 1 000 lei produc­ nomia judeţului nostru u
rca Maicii Domnului (8 te, de îngrijorare. Datele ţie marfă realizată să se încheiat semestrul I al a-
septembrie) şi se încheie părăsit..." (Troparul praznicului) centralizate de la , între-; cheltuiască, la nivelul ju­ cestui an cu o pierdere
cu sărbătoarea Adormirii prinderi arată cu, pe an­ deţului, .1229 lei. Aceasta de 2 090.9 milioane lei.
Maicii Domnului (15 au­ samblul judeţului, produc­ înseamnă pierdere conside­ Este adevărat că cea mai
gust). Această rînduială ţia industrială obţinută în rabilă, iar în condiţiile mare parte provine din
are tîlcul'şi însemnătatea luna iulie a.c. a scăzut cu economiei de piaţă, spre minerit şi energetică, dar
ei ..In. istoria mîntuirii 193,7 milioane lei faţă de care ne îndreptăm,, duce oricum este pierdere : —
neamului omenesc. cea din iunie şi este cu la faliment sigur. Trebuie' şi încă foarte mare — ,“ceea
• Mai presus de toate 928,2 milioane Iei mai mică să înţelegem bine cu toţii ce trebuie, să ne determine
maicile, Sfînta Născătoare decît cea realizată, în luna că dac-ă vom munci şi la analize şi măsuri se­
do, Dumnezeu a fost paza iulie 1989. Pe şapte luni vom produce îii condiţiile vere, înainte de a ajunge
Vieţii căreia i-a dat naş­ din acest an s-a înregistrat de pînă acum, întreprinde­ la catastrofă.
tere. N-a vrut să creadă o producţie industrială in­ rile noastre vor sucomba Sigur.: cauzele unei ase­
în. moarte, şi. a. repudiat-o ferioară cu 5 407,4 milioa­ în serie. S-ar putea — menea, stări de lucruri de­
în colo mal grele clipe ne lei celei din perioada încă nu ştim — ..ca Gu­ plorabile sînt multe. Ex­
din viaţa pămîntcascu a corespunzătoare anului tre­ vernul să subvenţioneze în plicaţii se pot da şi mai
lui Iisus. Ea E-a păzit cut, De menţionat că, la continuare unele activităţi multe, Dar cifrele ne spun
în pruncie de mînia lui. majoritatea indicatorilor, şi produse, clar un lucru clar că timpul vorbelor şi
irod. a suferit împreună economia hunedoreană se este cert : nu mai putem motivaţiilor de circumstan­
cu El umilinţa unei vieţi situează sub media pe cheltui haotic, fără nici un ţă a trecut. Nu ne mai
sărmane şi reaua credin­ ţara. rezultat, atîtea. valori ma­ putem ascunde după de­
ţă a, neîmpăcaţilor lui Astfel, producţia 1 fizică teriale si financiare. Mai get, în .spatele pminjsiu-
vrăjmaşi, dar mai cu industrială este în scăde­ •ales că unele unităţi eco­
scamă a pătimit alături re la cele mai importante nomice depăşesc cheltuie­ ZEVEDEI ŞTEF,
do El în timpul groazni­ produse, cum sînt : energia lile Ia 1 000 lei producţie directorul
cului supliciu, cînd toate electrică, huila netă. cocsul marfă eu 2000. 3 000 şi Direcţiei Judeţene
batjocurile şi loviturile, metalurgic, oţelul, laminate­ chiar 4 000 lei. Este cu to­ de 5tatistică
primite de Fiu se. răs­ le ele., ceea ce a condus, tul inadmisibil, faliment ar. J
frângeau şi asupra Maicii. în mod firesc la creşterea De fapt, din cauza chel­ (Continuare în pag. a 2-a)
Dacă-în. Vifleem — după
zisa unui Sfînt Părinte —
,,lisus s-a născut fără să
pricinuiască dureri, apoi
durerea cea mai mare n-a? ÎN Z IA R U L. PE A Z I: Faima legumicultorilor'
pregetat să se plinească-
pe Golgota".
TRIBUNA
Preot CORNEL ILICA, deveni nu se dezminte
Lăsău „CUVINTULUI
(Continuare în pag. a 2-a) LIBER" Este un adevăr incon­ defecţiuni la sistemul de
testabil Că legumicultorii irigaţii. Sperăm că, prin-
de la A.E.S.C.II. Deva şi-au tr-o bună colaborare eu
cîştîgat Un bun renume în I.E.E.L.I.F., să facem faţă
rîndul producătorilor de nevoilor de apă la cul­
legume din judeţul nostru. turi. Avem o conlucrare
Să nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina! Eforturile lor se „traduc" bună, care credem, nu se
prin miile dc tone de pro­ va dezminţi, avînd în ve­
duse pe care lc livrează dere că în ultima perioadă
pe pieţele oraşelor judeţu­ s-au ivit unele „goluri" in
lui. Dl. ing. Radu Bolog. funcţionarea amenajării.
directorul unităţii, ne spune In ceea ce priveşte asi­
i asociaţiei- respective au reu­ gurarea forţei de muncă,
salariaţii
că, pînă acum,
putem spune că avem un
şit să asigure pieţelor
şi
mare sprijin din partea e-
consumatorilor peste 2 000 levilor aflaţi în vacanţă, pe
I tone produse. Acum, în care-i plătim la valoarea
I XII. Omul care nu are dreptul să moară mai greu mi-a fost primii doi ani: plin sezon se găseşte re­ realizărilor, nu ca pînă în
Poate că aşa a fost să fie ! Cel
coltarea şi valorificarea to­
anii trecuţi, cînd .erau a-
I
1 ani dar se ţine încă bine, după o te scrisori. Vă prezentăm, selectiv, în hainele cu care am venit, . în matelor, ardeiului, rădăci- duşi cu „grămada" la
practică agricolă. Fiind di­
noaselor, verzei, castraveţi­
ele munceam,
în ele
dormeam.
dc
Moş Andrei a împlinit 80
lor, cepei, vinetelor, carto­
rect cointeresaţi, acum
ei
Se intîmpla să ni la uda ploaia şi
filor şi altor produse.
dc calita­
execută lucrări
cîteva fragmente.
„Ei, Anicuţă, pe puterea asta
—• Sigur —r ne spune in­
I viaţă în care a ştiut să-şi păzească nu-s supărat. Altele au fost tim­ se uscau pe noi, Nu mai aveam terlocutorul —, eforturile te, au un-aport însemnat
nici pic de somn".
I ţa mea n-am suferit nici de-o boa­ purile. ■ îm i pare numai rău că sînt şi nopţile de-acum ale lui salariaţilor vizează şi alte legumicultura. Evident, este
sănătatea: „Anicuţă, eu toată via­
la efectuarea lucrărilor din
Lungi şi, mai ales, însingurate,
paralel eu
în
lă, da’ amu, cu îmbiaturile, cu
activităţi.
am fost trădat şi am pătimit pe
bine de subliniat că şi noi
ne-am preocupat să creăm
1 întoarcerea avuţiei cari mi-a fost degeaba. Pîrîtorii mei au ■ murit. Moş Andrei, de cînd Dochiţa (so­ recoltarea şi valorificarea condiţii mai bune de mun­
ţia ■— n.n.) s-a călătorit în lumea
I
să-i
luată pe timpu’ lui Stalin, mi s-a
Şi nu mai are nici un rost
produselor, avern în atenţie
Moş Andrei scrie...
celor drepţi.
I ridicat şl mie tensiunea, ba’, am . pomenesc. , Alta e că un consă­ „tmi vine cîteodată în vis 'şi mă efectuarea lucrărilor de că şi de viaţă legumiculto­
revenit la normal...".
azi
tean al meu mai doarme şi
întreţinere a culturilor du­
rilor, în' sensul că am în­
pomenesc cum tăifăsuim noaptea-
Este Moş Andrei unul dintre
pe patul ce mi-a rămas de la pă­
ble şi succesive. O mare
fiinţat, la trei ferme deo­
ba de alta.
ntreagă, ba de una,
I mulţii români da peste Prut, dez­ rinţi, Lăsasem şi eu o brumă de Am ce-i spune. Iaca, meşterii sfîr- problemă o constituie, da­ tesc şi servesc hrană caldă
camdată, cantine ce pregă­
rădăcinaţi şi spulberaţi prin „Si- '
te fiind condiţiile de sece­
avere: vreo 70 de lini toarse, niş­
berii de gheaţă". S-a-ntors prin ’59 te covoare, ţoale... Nu eram bă- şcsc moHumentul cela de marmură' tă accentuată şi prelungi­ lucrătorilor la locul de
şi-am să pun acolo şi fotografia
I din regiunea Amur, unde a fost de­ trini, da’ cu Dochiţa mea, Dum­ mea. Şi anul naşterii am să-l tă, asigurarea irigaţiilor la
portat cu familia, timp de ÎS ani. nezeu s-o ierte! — ne pregăti­ culturile de legume. Mai N1COLAE TIRCOB
pun... şi pe-al morţii, că mi-l ştiu.
Revenit la baştină, s-a trezit pe sem şi-un comînd, aşa se cheamă Am citit într-o carte veche, unde sînt unele situaţii nerezol­
drumuri: a fost nevoit să-şi răs­ zestrea ceea de moarte. Apoi, cine vate, în sensul că se ivesc (Continuare în pag. a 2-a)
cumpere propria casă. S-a împru­ ne-a luat comîndu’, viaţă lungă scria că la 40 de ani .voi avea o
mutat şt, cu 4 ZOO de ruble, a răs­ n-a mai avut. S-a pierdut..: Nu- cumpănă şi dacă trec de ea, apoi
cumpărat- 0. îşi înjghebase casă şi ma’ un omulean a venit şi mi-a am să trăiesc 93 da ani. Aşadar,
în Romăncăuţii (simbolic nume, întors un scrin. Nu-mi mal tre­ anul morţii mele o să fie 2003.
nu ?), din regiunea Amur. Ea des­ buia, da* cind l-am văzut; nu ştiu Mai încoace n-am drept să mor.
părţire de Asia, a plătit u n u i.pic­ cum, omu’ cela'a crescut în ochii Şi-i spun asta şi, Dochiţci, prin U N A P E Z I
tor să-i deseneze casa şi locurile meş şi mi-a ajuns ca un. frate. Aş vis, să ştie şi să nu m-aşteple mai
unde lăsa 15 ani de viaţă j tabloul fi scăpat eu de deportare... da’ devreme, că nu mi-am pus încă
îl păstrează ca pe-o icoană. ' martorul de. cari ar~fi fost nevoie, nepoţii la cale. Şi-amu, vreau să
Reîntors pe meleagurile natale cu Cîteva zile înainte de a se adu­ văd fi eu cum poate fi altfel pe • Te rog lnsâ-te de băut de dragul meu,
ale comunei Roşietici (Basarabia), na „troica", nu ştiu ce făcea cu o lume, de cînd pcrestroika gorba- spune soţia.
Moş Andrei corespondează cu fra- ’ grenadă... cari ,a explodaţi mă cu­ ciovistă a ajuns şi pe la noi, la
ţii basarabeni din România. Prin ' noştea bme... să fi fost dumnea­ Roşietici. — Dar eu nu beau de dragul. tău ! ..
bunăvoinţa' doamnei Ana RMleanu, lui viu, nu mai vedeam, eu Amu­ (va urma)
ne-au parvenit unele dintre aces­ rul, NATALIA VASIU
*