Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_179

P *($-<■ 2 CUVÎNTUL LIBER

/ n spaţiul artistic al
Hunedoarei,, aportul
statului de drept şi viaţa te al Marinefof Bilavu s-a
de har ŞlţdnsfSBita-
(Urinare dm pag. 1) muncă, să-i conştientizeze • argumentat cu fiecare pre­
noastră eaa de toate zilele nilor, angajamentelor, pa­ că numai acţiunea-susţinu­ zenţă scenică g. formaţiilor
tă şi calitativă în produc­
de
o l* casei
coregrafice
sării răspunderilor. Se im­
rurgică.
terialo şi sociale scontate,,
Inconfundabila-l
Statul de drept, aşa cum rabdare, dar nu observ că ţin Şâ ţi-o lase cum că pune să ne apucăm se­ ţie aduce satisfacţiile ma­ cultură din cetatea side­
în* m ai necesar s-a pro­ programul zilei era depă­ dacă te-au servit ţi-au. rios de treabă. Fiecare la solicitate, necesare. personalitate artistică şi-a
clamat şi statul nostru, se şit. Funcţionara de Ia ghi­ făcut o favoare. Frlna, tocul lui de producţie. Con­ Doar munca ordonată şi pus pecetea pe fiecare spec­
caracterizează,, între alte­ şeu nici măcar nu catadic­ făţişă, sau maşcaţă* pe care ducătorii de unităţi tre­ de calitate, doar grija asi­ tacol — prin Stil} paritate
le, prin respect faţă de le­ seşte să-mi' atragă cu un conducerile introprinderi- buie să-şi exercite dinamic duă pentru valorificarea tehnică, etrpresto emoţio­
ge şi. de cetăţean. Un res­ semn atenţia asupra pro­ lor epmereiate pnenpabi- atribuţiile, să aplice ferm superioară a resurselor şi nală.. Cercurile de balet
pect fără ratet şi fără gramului,. După ee termi­ ie şă mai corecteze ceva legile ţării, să nu, m ai, ac­ diminuarea cheltuielilor pe ori de dom modem pun»
compromisuri. nă de numărat banii plea­ în fenomenele de masă ci- cepte tot felul de „libere" unitatea de produs pot tru copii, ca fi formaţiile
Ceea ! ce se întimplă in că, fără măcar să zică o - ta le ) o pun privatizări^ şi învoiri — pentru excur­ asigura progresul; şi dez- , ădulţiUir, iniţiate fi îndru­
vara aceasta toridă In ra­ vorbă. Se poate continua tot de lipsa de respect- fa­ sii comerciale —, de scuze . voltarea, ne vor netezi mate de Marinele, au dece­
porturile diatfe eetăfean şi cu poştaşi teaTe r^ua®, mai ţă de cetăţean ţine. şi m otiyaţii.. Iar sindicate­ drumul spre.... Europa, pe nii —' prin selecţie rigui
unităţile de iarg, contact voâlat, mat- să ducă_ Să mai cităm şi . alţii ? le, jH n * atr&Bţiile care am pornit -Doar mun­ roasă şi pregătire dublată
cu publicul e de natură ziarele Ia domiciliul abo-~ Am putea continua cu Şi impc^tâHte ce le revin, ca şu serioeltâfeă în' pro­ de talent — autentice tri­
să ne; îngrijoreze cu privi­ natului, cu alte amănunte lentoarea cu care răspmtd să determine energic şi ducţie sînt creatoare de bune de afirmare a tiner
re ia'virtu ţile statului de eare-ţi fac amară viaţa de la soliei ţările cetăţeanului perseverent, oamenii la valori. relor valori. Aid^ la Casa
drept. Se pare că, in goa­ fiecare zi, Dar viaţa nu artele servicii de gospodă­ de Cultură din Hunedoara’,
na deşănţată după drep­ se intersectează doar cu rie comunală si locativâ sau instructorul coregraf Mari-
turi şi revendicări, unii seryleiţle poştei, chiar cu deferenta cu ca.- CITITORII nela. Bilavu este încredin­
dintre: concetăţenii noştri ÂŞţept la C.E.C. să plă­ re eşti primi t de unele t • * . - . / ■ J •- - •- -,'5' .. •- •• - --ţ. ţată că există mai mulţ
au uitat că, în contul sa­ tesc un -impozit. Sîntem sectoare în anţecamerele decît diplomele şi trofeete
lariului (pe care-1 încasea­ mulţi la riad, aşa că tre­ dîreCtoriafe -Şi multe altele. R a i n n o i ţ i - v ă a b a n a m a n t a l * l a eucerite — o permanenţă
ză lună de lună nedijmuit buie să aştept trei sfer­ S e spune că Atatilrk o-
de nimeni, pa chiar îmbu­ turi de. oră să-mi vină bligase' fiecare funcţionar « f i t f V l t f l t f t U B H F *
nătăţit faţă de statul de rîndul. Oamenii protes­ al statului să afişeze pe
funcţiuni) maţ au Şt înda­ tează, că de ce este o sin­ peretele din spatele său Du pă cum am anunţat, iim ţiad de «t tr i, preţul
toriri. gură funcţionară Ia un ghi­ următorul anunţ: „Cetăţe- zianctai nostru este d t 2 W i imibpHw al la tÎb k i* ea
Bunăoară, reclam de şeu atît de aglomerat, ne, omul care-1 ai In faţă bucate. La nbenmaonte, redacţia- aeerdă • s simtă de
circa T® zile o defecţiune funcţionara expltoă bum. că este servitorul tău*. Crea­ avaatale. Astfel, inw iiad de far t septrmhiUi a ţ , sa
la unul din telefoanele din patru colege au rămas torul Turciei moderne cu­ abooment ta „Eavfntet liber* va p a te fi asigurai ta
instituţiei la care lucrez. două, eîte una pe schimb noştea, prin urmare, bine următoarele prepari:
Două, trei, patru apeluri şi aşa mai departe. E pe­ principiile statului de
iă 021. De fiecare dată. rioada concediilor, dar so­ drept. Le eun xştea şi cerea lunar trimestrial 144 lei am tei
32 tei
notat, niciodată rezolvat. luţii pentru a nu „toca" cu vehemenţă să fie apli­ a. mişcării artistice a' genu-
Este, ca' să zic aşa, o ex­ tim pul cetăţeanului se cate. Ea noi nu se poate, F&cîml im ealeut simplu sas poate observa că la un lui, care, azi, e amplifi­
perienţă proprie, ncmai- pot găsi. domnilor directori care abonament lunar, faţă de 42 Iei, cit ar tratai să coste, cată, modernizată, ancorată
yorbînd de experienţele al- Despre comerţ ce să mai conduceţi sectoare de acti­ cititorul economiseşte 1® tei, la cel trimestrial econo­ în cerinţele prezentului.
tor abonaţi, eare o păţese \ orbim. Lângă metehnele vitate de mrg contact cu miseşte 421 tei, ta cel semestrial 188 iei, Jar ta eet anual Adeptă crezului că ceea
cam la fel sau mai rău. la ordinea zilei — lipsa de publicul ? Dacă nu în nu­ 216 tei. Avantajele asigurării ziarului prin abonamente ce se vede, ceea ce „se
' Şî, ca să răminem în do­ marfă, comercializarea ei mele statului de drept, eeî sînt dceî ebra, convingătoare. spune“ coregrafic pe scenă,
meniul poştei, stau la ghi­ „en gros® prin misiţî puşi puţin în contul salariului Adresă» editorilor noştri rugămintea de a-şi face trebuie să răspundă rigori­
şeu cu gindul să-mi achit pe căpătuială etc. — se a- pe care şi dumneavoastră din timp a t n u H M e la oliciite poştale, iaeterii poş­ lor de calitate, Marinda a-
taxă pentru telefon. Doam­ daugă impresia pe care* ii primiţi neeîuntît tali san (tiu fid ţq ts tto i şi - kwBjgfffc. cardă rol decisiv alcătuirii
na de dincolo de geamul fără exagerare, 6® ia sută U t ziaraf LIBER* abonamentele se pot repertoriului.
ghişeului numără bani. Am din lucrătorii comerciali ION CtOCtEt face piuă te date de 25 a- fiecărei luni. — El constituie or primă
şi hotărUoare atitudine fa­
ţă de munca pe care o fac,
este, cred, respectul faţă
de public. Chiar acum lib­
erez la reînnoirea reperto­
Adormirea Maicii Demnitar i riului formaţiei de dans
i i modern, recent reîmprospă­
* tată. Mă gîndesc ta o com­
(Urmare dm pag I) fost aleasă dintre fiii pă-1 poziţie coregrafică pe un
mîntului săpoarte în lira- 1 album Jea» Miclude J-
Evanghelia ne spune că ţe şi să nască pe însuşi 1 E vremea vacanţei, e drept,
atunci cîrid cu excepţia izvorul sfinţeniei, pe Mîn- ^ dar şi a căutărilor pentru
Apostolului îoan şi ’ a tuitorul lumii ! îngerul i ca, odată, cu reluarea in
două, trei femei, toţi prie- Gavriil se închină tea- J plin a activităţii casei noas­
' tenii L-au părăsit, „lingă întea Fecioarei Maria, d y tre de cultură, formaţiile
crucea Lui Usus. s t» mama salută eu salte ■ îngeresc ţ coregrafice să se afirme a-
Lui" (îoan 19,25). Aşa au şi nemaiauzit „Bucură-te } tăturt de cele muzicale
văzut-o profeţii de demult, ceea ce eşti plină de V care, se ştie — recunoaşte
din umbra Legii Vechi, dar...". Şj eînd ue gîndim ţ Marinela — şi-au cucerit
mereu lingă lisus, în lu­ că sînt anumiţi „creştini" 1 un binemeritat prestigiu
crarea lui de mlntuiro care socotindu-re cunoscă- ! naţional. Colaborez in a-
cea mai cutremurătoare, tort ai „Scripturilor** nu ţ cest sens cu Mirisţd Goiari,
mereu lingă cruce. „Prin dgu cinstirea cuvenită i care -conduce, , de curând,
sufletul tău va trece sa­ Maicii. Domnului. Creşti- *. şi o formaţie tînără de
bia" (Luca 2,35) sînt cu­ nismul se întemeiază pe \ muzică uşoară- Aih înfiin­
vintele bătrinului Sime- jertfa de pe cruci- a Mîn- l ţat un nou ansamblu de
on, eare a prevestit din tuitorulte . Dar această / dansuri populare, unde sînt
timp- durerea şi suspi­ jertfă nu este altceva do- ţ mult ajutată de Andrei
nul ce aveau să cuprindă cit împlinirea voii lui l Mihai. Avem aici o at mo­
inima celei m al sfinte şi Dumnezeu. Aceasta este! sferă deschisă de lucru, în­
mai Curate dintre femei! dorinţa şî îndemnul Mai- I temeiată pe. sjnceritPte, pe
Pe drumul Crucii, în Ie­ cii Domnului către toţi ţ dorinţa de a fi noi înşine
rusalim, se află o capelă aceia care o cinstesc şt i în tot ceea ce facem.
minunată, numită „biseri­ se roagă ei : „Faceţi orice Y i lar a. fi „neA înşine“ în­
ca suspinului** — acolo vă va zice* (îoan 2; 5). ţ seamnă, la Casa de Cultu­
Unde tradiţia spune că Intre noi şt Dumnezeu ţ ră din Hunedoara, acea
Maica Doronului L-ar fi se află şi se lasă adese- J ţigănci... frumoasele ţigănci. muncă tesofbă <îe bar, ca­
îmbrăţişat pentru ultima ori o ceaţă adîrtcă, din ţ pabilă să declanşeze emo­
dată pe Fiul Său eare-şi pricină păcatelor ! Noi nu t Foto ANTON SQCACHJ ţii artistice.
purtă crucea spre locul mai cunoaştem drumul î
răstign irii! Adînc tre­ spre „casa noastră" în r LUCIA UCfU
buie să fj fost acel sus­ astfel de împrejurări şi ţ
pin, dacă a, trebuit să-l sîntem ea nişte naufr
‘•a- t
ştim şi noi eternizat în ginţi. Iată însă că se taal
piatră ! Biserica suspi­ ţă spre cer rugăciunile
nului este inima Preacu­ M aicii Sfintei Ba este Fam» fegumicultorSor deveni nu se dezminte
ratei, rănită de sabia du­ „rugul cel nears", care
rerii pentru Fiul Său, în luminează mereu viaţa
această biserică sfinţită noastră spre limanul mîn- - (Urmare din pag 1) semenea, se 'oferă posibili­ drul fermelor asociaţiei, cit . Fireşte, este un fapt îm­
fosă au un ecou duios de tuîrii. Ea este ocrotitoa­ tatea ca. şi fin. livezile fer­ şî desfacerii prin maga­ bucurător eă legumiculto­
asemenea şi suspinurile rea şi păzitoarea celor muncă. In. acest scop, s-a melor pomicole să ISe da­ zine proprii, Ia preţuri ri! deveni nu-şi dezmint
din toate vremurile, de­ ce sînt „pe mare, depar­ creat. pîQSibititatea ca o te a » cetă-parţe furajele rezonatele, bineînţeles, a faima. Şefii fermelor îş i
oarece Maica Domnului te" şi care se roagă Mai- ; parte dta animalei în- spe­ ce se recoltează. unor produse. înţeifig pe deplin menirea,
„întru adormire lumea nu cii D-lui şă-i ferească de ţă, porci, să f i « crescuţi SSct' A lte preocupări de se- A m nofeâ ca negative lucrările fUhd organizate
o a părăsit". tot necazul şi primej­ cadrul asociaţiei cu produ­ zon vizează pregătirea pro­ unele aspecte legate de să se desfăşoare-*fâră pau­
Sfînta noaştră Maică dia. Aşa s-a rugat bunul se furajere realizate din; ducţiei anului viitor. In a- inerţia şi nsrespectarea ze, inclusiv duminjea^ a-
Biserică ne cheamă să creştin Maicii Domnului, fermei • cest s e # , pe terenul ce se graficelor de preluare a tunci cînd este cazul, mai
cinstim pe Maica Domnu­ încă din braţele maicii Tot te legătură cu mă­ eliberează se vor. face produselor* de către IJLF. ales la irigaţii, cam acum,
lui, mai presus decît pe sale şi aşa se cuvine să surile pentru eotateresare, arături te vederea însămto- Deşi există mari stocuri to condiţiiie secetei pre-
orice alt sfînt, mai mult o facă şi de acum înainte. avînd în vedere mai ales ţăril cafturilor legume—- de ceapă, este foarte ane­ Iungite, trebfi© efectuate
chiar decît pe îngeri. Fa­ La acest minunat praznic sezonul de v îrf Ia unele verdeţuri pentru anul 1991, mică prelucrarea acestui permanent, ImportsmE este
ţă de cei ce nu prea- să ne alăturăm şi noi lucrări, respectiv la reccd- respectiv spanac şi eeapă. produs penţm însilozare. ca efortinile tor s& fie
einstesc pe Maica Domnu­ acelora care preaetestesc tfiri, s-au prevăzut posibi­ 6 » o idee deosebit de De- teci, necesitatea ca şi susţinute te apreciate de
lui am putea spune că nu pe Sfînta Fecioară Maria lităţi ca la recoltare să se vsdmsmâ, ce vizează cfoţl- I ^ F- teL devină o fcm a t i# factorii baptteate în
este o cale pc eare să te ziefed : „Re- Născătoarea acorde piaţă fn xîatură, cu nerea de profit, trebuie re ­ m ai serioasă şl receptivă buna desfăşurare * activi­
apropii de Hristos, unde de Dumnezeu şi Maica cote procentuale,. 1$ unele ţinută şi preocuparea ca la solicitările producători­ tăţii, spre sat&teateîa şi
să nu întîlneşti pe Preacu­ Luminii, întru cîntări produse, te special Ia cea­ O parte din produse să- fie lor de legume. A r fi, în mulţumirea consumatori­
rata Sa Maică. Ea a cinstindu-o, să o mărim !". . pă şi rădăeiaoa^. De a* fer ca­ sffcşft, caztdl lor.