Page 6 - Cuvintul_Liber_1990_18
P. 6
Astfel se stinse în al optulea lustru de viată cel mai mare poet
pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată poate pămîntul românesc. Apele-
vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau
cetate şi cite o stea va veşteji pe cer în depărtări, pînă cînd acest
pămînt să-şi strîngă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a
altui crin de tăria parfumurilor sale.
G. CAUNESCU
Eminescu este astăzi o instituţie Deasupra tuturor gloriilor efemere jî de
naţională; viaţa şi opera lui alcătu şertăciunilor 1 legate de patimile noastre o-
meneşti, un singur punct rămîne fix, neclă
Ideea Eminescu iesc un monument neclintit al cul Vechea Fteladă a pierit de mult, dar geniul
tinat de nici o catastrofă istorică: geniali
turii române; .nici intemperiile vre
mii, nici adversităţile crunte ale is
supravieţuit tuturor naulragiihr şi va supra
toriei, nici momentele de decădere iui Homer, al lui Eschii sau al lui Plafon a
şi înălţare ale oâmenilor, nimic nu-1 vieţui chiar dacă ultimul descendent al Gre
poate atinge in eternitatea lui spiri ciei clasice va fi şters de pe suprafaţa pă-
mintului. Lumea medievală a dispărut de
tuală: -câţi Eminescu nu 'mai este un mult din istorie, dar opera lui Dante con
simplu nume, oricît de mare ar fi el, tinuă să nutrească viaţa spirit Oală a mili- '
Există o idee Eimitesc», iar aceasta s-a zămislit din repertoriul divers al .literelor na o ane de cititori, din toate colţurile pămin-
tutui. Dramele Iul Shakespeare vor fi tot
ţionale; el este însăşi mărturia su
atit de proaspete şi tot atit de „adevărate'
sub zodii româneşti. premă a existenţei noastre ideale, chiar cînd istoria Angliei va fi uitată pînă
este una din marile justificări ale şi de ultimii descendenţi. Orice s-ar intim-
LUCIAN BLAGA existenţii de român, între âtîtea en pla in dkstinuf românesc, aricite- dezastre
tităţi etnice şi spirituale care-şi dis şi suferinţe ne-au mai fost urzite, -nici o
armată din lume şi nici o poliţie', cit ar fl
pută un loc sub soare. ea de diabolică, nu va putea şterge LU
închipuiţi-vă insă o naţiune crescută Am scris şi am varbit adeseori des
ca pentrU dînsul înconjurîndu-1 din toate pre poezia lui Eminescu. întocmai ca pen POMPILIU CONSTANTINESCU CEAFĂRUL lui Eminescu din mintea şi su
părţile; gîndiţi-vă la Eminescu. care a tru mulţi oameni din generaţia mea poe fletul românilor.
încercat pînă şi teatru, din subiecte ale zia acelasta a fost principalei eveniment In dragostea neamului > românesc pentru
trecutului nostru, aşa cum nimeni nu în intelectual al tinereţii mele. gultul Iui cel mai mare poet al- său, se desluşeşte
setea de nemurire a comunităţii întregi. Un
cercase pănă la dînsul — au rămas trag- Eminescu s-a format încă din timpul ul
fnente uitate prin hîrtiile lui —, gîndi timilor ani de viaţă ai poetului, ca re neam supravieţuieşte nu numai prin istoria
ţi-vă la Eminescu vorbind Unei mulţimi zultatul faptului că toate năzuinţele po sa, ci prin creaţiile geniilor safe. Nici un£^~
fel de „eternitate" nu este îngăduită orga--*
care să-l înţeleagă... Ce altfel de poezie. porului nostrii, întregul torent de simţiri nismelor politice şi sociale. Singura „eter
Intr-adevăr în rîndul literaturilor celor trezite la viaţă prin dezgheţarea vechii
U|| mari, ar fi răsărit din el I Şi ce au împietriri s-au recunoscut în această poe Lui Miliai Eminescu nitate" acceptată de istorie este aceea a
creaţiilor spirituale. Care bineînţeles, reflec
s-ar fi ales din oamenii pe cari i-ar fi zie şi au impus prestigiul el. Am citit-o tează şi specificul naţional al gin tei creai
încurajat şi condus către aceiaşi biruinţă deci, şi am recitit-o îneît, ca atîţi alţii Ştiu: cîndva la miez dc noapte torului, şi momentul istoric In care a vieţuit
a sufletului românesc, ridicat la înălţi aş fi putut spune şi eu, împreună cu Vla- Ori la răsărit de soare acesta; le reflectează şi, am spune, le pro
huţă:
mile cele mai mari ale cugetării contem Stinge-mi-s-or ochii mie iectează in „eternitate". Patetica luptă a
porane ? Tot mai citesc măiastra-ţi carte, ^ Tot deasupra cărţii tale. Heladei cu perşii este încă actuală pentru
Deşi ţi-o ştiu pe dinafară, lumea modernă, pentru că a cintat-o Eschii.
Un nou Eminescu apăru: minte se
rioasă de a şti, suflet doritor de a s* * » * TUDOR VIANV Am s-ajung aluneca poate Au mai fost şi alte invazii, de o parte şt
de alta a Măr« Egee, dar despre ele ştim
părtăşi altora, inimă revărsîndu-sc în ’ ' " i 1 ' ■ U » 1 itL in H V . ! " . ' ■» ■ . . . i ■■ i ■ V . « ' i i ~ La mijlocul ei aproape. foarte puţin, pentru că n-a existat un Eschii
'
bunătate, ochi puternici ţintind neconte CI să nu închideţi cartea care să le scoată din istorie şl să le. fixeze
nit idealul— şi tinerii timpului nou, Ca pe recile-mi ploape. in „eternHote" (. ..}
Este o lecţie de modestie pe care în
dezmorţiţi din turmele lor misantropice
S-o lăsaţi aşa, deschisă, săşi istoria ne-o dă, nouă tuturora...
şi individualiste, simţind, odată ca pu • De fapt cea mai Înaltă posibilitate Ca băiatul meu ori fata ,
terile unei rase sănătoase, nevoia de a a noastră de integrare majoră Intr-o cul Să citească mai departe MIRCEA ELIADE
le executa pentru izbînda unei culturi tură naţională a fost şi rămîne Eminescu.
• Eminescu întrupează şi exprimă Ce n-a dovedit nici tata,
adevărate, au primit cu bucurie solia cea
poetic, adică în termeni absoluţi de crea
bună. ţie, întreg universul românesc. Iar de n-au s-audă dînşii »
fn lupta lor ei au găsit un îndemn • Opera poetică a lui Eminescu face AI străvechii slove bucium, Eminescu a topit toate meta
în icoana, curăţită astăzi de ceaţă, a ce ca orice altă perspectivă de a defini su Aşezaţi-mi-o ca pernă lele, şi ale înţelepciunii populare
lui mai strălucit reprezentant al minţii fletul şî conţinutul nostru cultural să na Cu toţi codrii cci în zbucium. şi ale propriei sale înţelepciuni,
apară ca o perspectivă necuprinzătoare, şi le-a prefăcut în arme de luptă:
româneşti creatoare, în timpurile mo incapabilă să capteze în chip viabil esen
derne. ţele culturii noastre. GRIGORE VIERU Dar, în cele din urmă, Bastilia
feudală a fost răpusă.
NICGLAE (ORGA GEORGE USCATESCU PERPESSICIUS
George CALINKSCU Nicolae lORGA Lucian BLAGA PERPESSICIUS P. eONSTANTINESeU Tudor VIANU
Din caietele lui Enţinescu, care-1 scot din mit, poţ naşte oameni şi creatori
Nouăzeci la sută din poeţii noştri Îşi vor da probabil demisia din calitatea de poeţi
văzînd ce este in laboratorul unui mare creator, iar orice om de cultură se va
ruşina de puţinătatea intereselor şi mijloacelor pe care le-a pns fa joc, în compa
raţie, cu fervoarea pentru cultură a unui tinăr fără titluri şi fără specialiltate. Un
sens formator, pe linia poeziei, a romantismului sau pesimismului, va putea des
prinde fiecare, din orice specialitate, avind în faţă caietele unui om complet.
s —Prin Eminescu i-a fost dată poporului român o conştiinţă de cultură, de la
Început, adică din anii formării, şi plnă la capăt, adică pină la speculaţia ultimă.
Şi vom adăuga: poate nici unul popor nu i-a fost făcut un asemenea dar.
Darul ce hi s-a făcut prin Eminescu ? A apărat în lumea noastră un om care-a
Înţeles să fie om deplin. Cineva care n-a vroit să fie al doilea.
CONSTANTIN NOICA
Mircea ELIADE George USCATESCU Selecţia fexteler, desenul şi prezentarea grafica: DAN CÂMPEAfl
'.•V.
¥
