Page 6 - Cuvintul_Liber_1990_18
P. 6

Astfel se stinse  în  al  optulea lustru  de viată  cel  mai  mare  poet
         pe  care  l-a  ivit  şi-l  va  ivi  vreodată  poate  pămîntul  românesc.  Apele-
         vor  seca  în  albie  şi  peste  locul  îngropării  sale  va  răsări  pădure  sau
         cetate  şi  cite  o  stea  va  veşteji  pe  cer  în  depărtări,  pînă  cînd  acest
         pămînt  să-şi  strîngă  toate  sevele  şi  să  le  ridice  în  ţeava  subţire  a
         altui crin de tăria parfumurilor sale.

                                                                 G.  CAUNESCU


                                                                                      Eminescu  este  astăzi  o  instituţie   Deasupra  tuturor  gloriilor  efemere  jî  de­
                                                                                    naţională;  viaţa  şi  opera  lui  alcătu­  şertăciunilor 1 legate  de  patimile  noastre  o-
                                                                                                                          meneşti,  un  singur  punct  rămîne  fix,  neclă­
           Ideea  Eminescu                                                          iesc  un  monument  neclintit  al  cul­  Vechea  Fteladă  a  pierit  de  mult,  dar  geniul
                                                                                                                          tinat  de  nici  o  catastrofă  istorică:  geniali
                                                                                    turii  române;  .nici  intemperiile  vre­
                                                                                    mii,  nici  adversităţile  crunte  ale  is­
                                                                                                                          supravieţuit  tuturor  naulragiihr  şi  va  supra­
                                                                                    toriei,  nici  momentele  de  decădere   iui  Homer,  al  lui  Eschii  sau  al  lui  Plafon  a
                                                                                    şi  înălţare  ale oâmenilor,  nimic nu-1   vieţui  chiar  dacă  ultimul descendent  al  Gre­
                                                                                   poate  atinge in  eternitatea  lui  spiri­  ciei  clasice  va  fi  şters  de  pe  suprafaţa  pă-
                                                                                                                          mintului.  Lumea  medievală  a  dispărut  de
                                                                                    tuală: -câţi Eminescu  nu 'mai este un   mult  din  istorie,  dar  opera  lui  Dante  con­
                                                                                    simplu nume, oricît de mare ar fi el,   tinuă  să  nutrească  viaţa  spirit Oală  a  mili-  '
                   Există  o  idee  Eimitesc»,  iar  aceasta  s-a  zămislit         din repertoriul divers al .literelor na­  o ane  de  cititori,  din  toate  colţurile  pămin-
                                                                                                                          tutui.  Dramele  Iul  Shakespeare  vor  fi  tot
                                                                                    ţionale;  el  este  însăşi  mărturia  su­
                                                                                                                          atit  de  proaspete  şi  tot  atit  de  „adevărate'
              sub  zodii  româneşti.                                               premă  a  existenţei  noastre  ideale,   chiar  cînd  istoria  Angliei  va  fi  uitată  pînă
                                                                                    este  una  din  marile  justificări  ale   şi  de  ultimii  descendenţi.  Orice  s-ar  intim-
                                                           LUCIAN  BLAGA            existenţii  de  român,  între âtîtea  en­  pla  in  dkstinuf  românesc,  aricite-  dezastre
                                                                                    tităţi  etnice  şi  spirituale  care-şi  dis­  şi  suferinţe  ne-au  mai  fost  urzite,  -nici  o
                                                                                                                          armată  din  lume  şi  nici  o  poliţie',  cit  ar  fl
                                                                                    pută un loc sub soare.                ea  de  diabolică,  nu  va  putea  şterge  LU­
          închipuiţi-vă  insă  o  naţiune  crescută   Am  scris  şi  am  varbit  adeseori  des­
        ca  pentrU  dînsul  înconjurîndu-1  din  toate   pre poezia  lui Eminescu. întocmai ca pen­  POMPILIU  CONSTANTINESCU  CEAFĂRUL  lui  Eminescu  din  mintea  şi  su­
        părţile;  gîndiţi-vă  la   Eminescu.  care  a   tru  mulţi  oameni  din  generaţia  mea  poe­                     fletul  românilor.
        încercat  pînă  şi  teatru,  din  subiecte  ale   zia  acelasta  a  fost  principalei  eveniment                    In  dragostea  neamului > românesc  pentru
        trecutului  nostru,  aşa  cum  nimeni  nu  în­  intelectual  al  tinereţii  mele.   gultul  Iui                   cel  mai  mare  poet  al-  său,  se  desluşeşte
                                                                                                                          setea  de  nemurire  a  comunităţii  întregi.  Un
        cercase  pănă  la  dînsul  —  au  rămas  trag-   Eminescu  s-a  format încă  din  timpul  ul­
        fnente  uitate  prin  hîrtiile  lui  —,  gîndi­  timilor  ani  de  viaţă  ai  poetului,  ca  re­                  neam  supravieţuieşte  nu  numai  prin  istoria
        ţi-vă  la  Eminescu  vorbind  Unei  mulţimi   zultatul  faptului  că  toate  năzuinţele  po­                      sa,  ci  prin  creaţiile  geniilor  safe.  Nici  un£^~
                                                                                                                          fel  de  „eternitate"  nu  este  îngăduită  orga--*
        care  să-l  înţeleagă...  Ce  altfel  de  poezie.   porului  nostrii,  întregul  torent  de  simţiri              nismelor  politice  şi  sociale.  Singura  „eter­
        Intr-adevăr  în  rîndul  literaturilor   celor   trezite  la  viaţă  prin  dezgheţarea  vechii
        U||  mari,  ar  fi  răsărit  din  el I  Şi  ce  au   împietriri  s-au  recunoscut în  această  poe­  Lui Miliai Eminescu  nitate"  acceptată  de  istorie  este  aceea  a
                                                                                                                          creaţiilor  spirituale.  Care  bineînţeles,  reflec­
        s-ar  fi  ales  din  oamenii  pe  cari  i-ar  fi   zie  şi  au  impus  prestigiul  el.  Am  citit-o               tează  şi  specificul  naţional  al  gin tei  creai
        încurajat  şi  condus  către  aceiaşi  biruinţă   deci,  şi  am  recitit-o  îneît,  ca  atîţi  alţii   Ştiu:  cîndva  la  miez  dc  noapte   torului,  şi  momentul  istoric  In  care  a  vieţuit
        a  sufletului  românesc,  ridicat  la  înălţi­  aş  fi  putut  spune şi  eu, împreună  cu  Vla-   Ori  la  răsărit  de  soare   acesta;  le  reflectează  şi,  am  spune,  le  pro­
                                              huţă:
        mile  cele  mai  mari  ale  cugetării  contem­                                Stinge-mi-s-or  ochii  mie          iectează  in  „eternitate".  Patetica  luptă  a
        porane ?                                 Tot  mai  citesc  măiastra-ţi  carte,   ^   Tot  deasupra  cărţii  tale.  Heladei  cu  perşii  este  încă  actuală  pentru
                                                 Deşi  ţi-o  ştiu  pe  dinafară,                                          lumea  modernă,  pentru  că  a  cintat-o  Eschii.
          Un  nou  Eminescu  apăru:  minte  se­
        rioasă  de a  şti,  suflet doritor  de  a s* * » *        TUDOR  VIANV        Am   s-ajung  aluneca  poate        Au  mai  fost  şi  alte  invazii,  de  o  parte  şt
                                                                                                                          de  alta  a  Măr«   Egee,  dar  despre  ele  ştim
        părtăşi  altora,  inimă   revărsîndu-sc  în ’   '  " i    1  '   ■  U » 1  itL in H V    . ! " . ' ■» ■    . . . i   ■■   i   ■  V . « ' i i   ~  La  mijlocul  ei  aproape.  foarte  puţin,  pentru  că  n-a  existat  un  Eschii
                                                                           '
        bunătate,  ochi  puternici  ţintind  neconte­                                 CI  să  nu  închideţi  cartea       care  să  le  scoată  din  istorie  şl  să  le.  fixeze
        nit  idealul—   şi  tinerii  timpului  nou,                                   Ca  pe  recile-mi  ploape.          in  „eternHote"  (.  ..}
                                                                                                                            Este  o  lecţie  de  modestie  pe  care  în­
        dezmorţiţi  din  turmele  lor  misantropice
                                                                                      S-o  lăsaţi  aşa,  deschisă,        săşi  istoria  ne-o  dă,  nouă  tuturora...
        şi  individualiste,  simţind,  odată  ca  pu­  •   De  fapt  cea  mai  Înaltă  posibilitate   Ca  băiatul  meu  ori  fata   ,
        terile  unei  rase  sănătoase,  nevoia  de  a   a  noastră  de  integrare  majoră  Intr-o  cul­  Să  citească  mai  departe          MIRCEA  ELIADE
        le  executa  pentru  izbînda  unei  culturi   tură  naţională  a fost şi  rămîne  Eminescu.
                                                •   Eminescu  întrupează  şi   exprimă   Ce  n-a  dovedit  nici  tata,
        adevărate,  au  primit  cu  bucurie  solia  cea
                                              poetic,  adică  în  termeni  absoluţi  de  crea­
        bună.                                 ţie,  întreg  universul  românesc.      Iar  de  n-au  s-audă  dînşii   »
          fn  lupta  lor  ei  au  găsit  un  îndemn   •   Opera  poetică  a  lui  Eminescu  face   AI  străvechii  slove  bucium,   Eminescu  a  topit   toate   meta­
        în  icoana,  curăţită  astăzi  de  ceaţă,  a  ce­  ca  orice  altă  perspectivă  de  a  defini  su­  Aşezaţi-mi-o  ca  pernă   lele,  şi  ale   înţelepciunii   populare
        lui  mai  strălucit  reprezentant  al  minţii   fletul  şî  conţinutul  nostru  cultural  să  na   Cu  toţi  codrii  cci  în  zbucium.  şi  ale  propriei  sale  înţelepciuni,
                                              apară  ca  o  perspectivă  necuprinzătoare,                                şi  le-a  prefăcut  în  arme  de luptă:
        româneşti  creatoare,  în  timpurile  mo­  incapabilă  să  capteze  în  chip  viabil  esen­
        derne.                                ţele  culturii  noastre.                               GRIGORE  VIERU      Dar,  în  cele  din  urmă,  Bastilia
                                                                                                                         feudală  a  fost  răpusă.
                           NICGLAE  (ORGA                    GEORGE  USCATESCU                                                                 PERPESSICIUS












          George CALINKSCU           Nicolae lORGA            Lucian BLAGA              PERPESSICIUS           P. eONSTANTINESeU            Tudor  VIANU

                                                                                         Din  caietele  lui  Enţinescu,  care-1  scot  din  mit,  poţ  naşte  oameni  şi  creatori
                                                                                      Nouăzeci  la  sută  din  poeţii  noştri Îşi  vor  da  probabil  demisia  din  calitatea  de poeţi
                                                                                      văzînd  ce  este  in  laboratorul  unui  mare  creator,  iar  orice  om  de  cultură  se  va
                                                                                      ruşina  de  puţinătatea  intereselor  şi  mijloacelor  pe  care  le-a  pns  fa  joc,  în  compa­
                                                                                      raţie,  cu  fervoarea  pentru  cultură  a  unui  tinăr  fără  titluri  şi  fără  specialiltate.  Un
                                                                                      sens  formator,  pe  linia  poeziei,  a  romantismului  sau  pesimismului,  va  putea  des­
                                                                                      prinde  fiecare,  din  orice  specialitate,  avind  în  faţă  caietele  unui  om  complet.
                                                                                      s   —Prin  Eminescu  i-a  fost  dată  poporului  român  o  conştiinţă  de  cultură,  de  la
                                                                                      Început,  adică  din  anii  formării,  şi  plnă  la  capăt,  adică  pină  la  speculaţia  ultimă.
                                                                                      Şi  vom  adăuga:  poate  nici  unul  popor  nu  i-a  fost  făcut  un  asemenea  dar.
                                                                                         Darul  ce  hi  s-a  făcut  prin  Eminescu ?  A   apărat  în  lumea  noastră  un  om  care-a
                                                                                      Înţeles  să  fie  om  deplin.  Cineva  care  n-a  vroit  să  fie  al  doilea.
                                                                                                                                     CONSTANTIN  NOICA




                                      Mircea  ELIADE         George  USCATESCU          Selecţia  fexteler,  desenul  şi  prezentarea  grafica:   DAN  CÂMPEAfl
                                                                                                                                       '.•V.
                                                               ¥
   1   2   3   4   5   6   7   8