Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_180

16 A"GUIT 199& $

T R I B U N A 99
bogăţii pentru ţa ră!“

CUVÎNTULUI LIBER- (Urmor» din pag. tî Troiţa, vedem că întîmpi-

păşirile sînt aproape duble naţi greutăţii.. Apă în sub­
— ... mari.
faţă de prevederi. La Ţe- teran, viituri periculoase.
bea — cărbune, alt loc im­ • O vreme am fost nevoiţi
portant, prioritar în mun­ să intrerupom lucrul, deşi
S P E R A N Ţ E la acest izvor de la poalele pădurii. său dendrologie (păcat de asemenea ca noastră, maiştrii Nico- mergea foarte, bine. Oa-ţ
Dar izvorul, din păcate, nu este a- \ contraste !). lae Ivănescu şj Nicolae
Cu multe, .amănunte, doamna menii au fost distribuiţi'
Lucia Nariţăi din Deva, cartief rfienaJaVdeşi lucrările, necesare, n-ar Şi tot despre contraste este vor­ Ciocan, cu formaţiile lor, la alte lucrări, unde se
Gojdu, bl. F I, ne povesteşte neca- , fi prea costisitoare. Mulţi cetăţeni ba şi în - pasţila intitulată de V. K. j sapă-:.zilnic metri. în plus poate munci în siguranţă.
„Morţii tac, viii nu l", în care
Se
care
la cele doua sonde
se întreabă de competenţa cui ar fi
zurile pe care le are cu telefonul această lucrare de amenajare ? Iar comentează felul cum arată cele două caută cărbune. Şi zăeămîn- Ca să-şi cîştige . salarii!o.
16733. După o aşteptare zadarnică unii sînt dispuşi să dea (efectiv) o — Domnule inginer Pe­
îm­
de trei luni, timp în care a adre­ mină de ajutor sau sâ contribuie cu cimitire simeriene — cel central tUl va fi dat în seama tru Nieşa, am văzut. lucru
preună punctele de
(neîngrijit şi plin de mizerii) şi cel
minerilor în exploatare în
sat P.T.T.R. Deva două reclamaţii, a
considerat că unica şansă de a ob­ bani îâ realizarea ei. V-aia ' scris de pe str. Biscaria. Ia avans; La Ci ungă ni sîn- Măgura—Ţebei, Ţebea —
Bătţa-
la rugămintea mai multor
tem în faza executării pu­
cărbune, Ciungani,
La curăţenie, sau mai exact
cetăţeni
ţine un răspuns şi mai ales o re­
ţurilor de. cercetare şi
a
zolvare a problemei este să ape­ interesaţi de această problemă. absenţa ei. se referă şi altă parte a şanţurilor aferente. Şi aici Crăciuneşti, Troiţa, Vă so­
licităm
felul
Scrisorii.
Este vorba despre
să vă spuneţi
o
(Traijjn Rodea, Deva, strada Liber­
leze la ajutorul nostru. De fapt ce
tăţii, bloc A , sc. D, ap. 83). ' cum • arată WC-urile din piaţă, as­ maistrul Grigore Âgavri- părere de final.
doreşte doamna Nariţă ? Să i se ve­ pecte-grăitoare despre gradul de loaei,. cu formaţia de lucru — Una sinceră şi dreaptă,
rifice telefonul, deoarece pe ultime­ IARĂŞI BEREA! civilizaţie. Doamna Vi K. consideră pe câre o coordonează, are pe care o puteţi acrie în
le trei luni în avizele de plată este/ Cu cîteva zile .-in urmă a venit că" ,.e mal mare ruşinea" pentru fai­ miţlţi metri avans. Ase­ numele întregului colectiv :
inclusă sumă' de 1004 lei pentru la redacţie, cătrănit rău, domnul menea şt la Băiţa — , Cră- M'uncim. căutăm şi găsim,
„adiţionale" pe care dumneaei o Marius Cosma, din Deva, Calea Za- ma pe care o duc în ţară despre oraş ci uneşti. ' bogăţii pentru Ramârtîaf’
producătorii veniţi aici să-şr vîndâ
consideră nejustificată. Nu a uitat1 r. - randutaiţ bl. pS^ ap. 10. De ce era procîuscle. Mai ales -că şi robine­ — Aici, Ia puţul de la liberă ! . . .
nici că, în urmă cu trei ani, deşi.;' sbpărat 2 Oprindu-so, în 2 august, tul de apă din piaţă a fost închis,
timp de şase luni telefonul nu i-a': -, la- Popăsul „Strei*, împreună cu o aceştia fiind obligaţi să cerşească Un
funcţionat, a trebuit să plătească . "fa m ilie din Reşiţa, \enită în vizită pahar cu apă.
pentru perioada respectivă şi „adiţio­ la dumnealui, a solicitat 4 sticle In pastila „Vicii ascunse* cititoa­ 16- 2, un „scor
nale", din „fericire" la sume rezo­ de bere.' A fost refuzat pe motiv rea noastră ne povesteşte despre sur­
nabile, de 45—80 - lei. Speră că că nui ?u sticle goale. După mai
măcar „cuvântul* ziaruIuLsâ'fle luat multe insistenţe la alţi lucrători ai prizele ce i le-au rezervat produsele reaiisro
sare
cumpărate de la alimentara :
în seamă pentru elucidarea cazu­ popasului, în lipsa şefului, barman» şi macaroane. Acestea'puse în apă
lui. Şi noi sperăm să se facă lumină - a intervenit pentru domnii Cosma au dat Ia iveală „vicii ascunse” (a se
în această situaţie. şi musafirii dumnealui. Aceştia a » citi murdărie de şoareci). Nu fără (Urmare din pag 1) litate, fuga de răspundere
IPOTEZE Şl SOLUŢII primit în final, după multe rugă­ umor, doamna Korosy întreabă „A i (da, chiar aşa !) faţă le
2 sticle py
bere
minţi şi nervi,
şi „interalîanţe"
„alianţe"
INEFICIENTE * daca au lăsat (garanţie 7) chelneru­ cui sînt şoarecii ? A i I.C.R.A. Deva sindicale, că se-- poate asi­ soarta producţiei. nehnpii-
în munca efectivă.
carea
Din luna ianuarie 1988 încerc să lui 100 lei. In aceeaşi situaţie, de sau ai alimentarei ?“. ar gura prosperitatea econo­ Trebuie sa se ştie- Că: o
Citind aceste rinduri cineva
conving G.I.G.C.L. Deva să între­ a ,nu putea bea o bere, se găseau şi "trebui să se supere (dar nu pe cea miei româneşti ? Se afirmă chemare cinstită, clară a
prindă măsuri ferme pentru sista­ ceilalţi turişti aflaţi în trecere pe care ne scrie)! Şi mai ales să-şi facă în preambulul convenţiei tuturor membrilor de sin­
rea infiltraţiilor care-mi degradează la popas şi care n-aa avut inspira­ datoria: îneît să nu mai primim respective : „Avînd în ve­ dicat — indiferent de „cu­
plafonul de la baie şi peretele din ţia, să-şi ia sticle goale în rucsac. astfel d e „pastile" de la.Sim eria dere necesitatea realizării loare" ! — la muncă şi la
sufragerie (comun cu baia). Perso­ Şi asta în timp ce berea se , vindea unui cadru constructiv hărnicie (da, hărnicie.!) âr
nalul de specialitate cure s-a depla­ totuşi eu navetele; (încărcate în di­ AVEM NEVOIE f*E CIŞMEA pentru e,conomia naţiona­ răcori ; sufletele tuturor
sat la faţa iodului a emis diverse verse maşini de stat şi particulare, Pentru că întreprinderea în a că­ lă - Aşa consideraţi dum­ românilor ! îi rog pe toţi
ipoteze asupra cauzelor, dar măsuri­ dintre acestea domnul Cosma no- rei sarcină intră rezolvarea proble­ neavoastră, domnilor, că cei care citesc aceste rfn-
le luate, in urma cărora am zu­ tîndu-şi numărul autocamionului mei noastre niciodată n-a fost re­ se poate asigura un cadru durî să privească „tabloul
grăvit de două ori, s-au dovedit 21-HD-2531). „Chiar aşa, stimaţi Iu-, ceptivă, rie adresăm ziarului „Cu­ constructiv ? După umila realizărilor" (mai corect,
ineficiente. Infiltraţiile continuă cu : crători ai O.J.T.. ?" îşi încheie re­ vîntul liber". Este vorba despre mea părere — care este al... nerealizăriior !) din
intermitenţe, starea plafonului băii latarea M. C. desfiinţarea unei cişmele de la care formată pe baza unor dis­ judeţul nostru — publicat
şi a peretelui sufrageriei este tot ca P A S T I L E * k ne aprovizionam cu apă măi multe cuţii - cu muncitori şi alţi în ziarul din 12 au­
acum 3 ani. Am făcut numeroase T fam ifiî de pe strada A. Vîaîeu, De­ factori de răspundere din gust a.c. — şi să judece,
sesizări (nr. 6175/9.08. 1989 ; 2685/26.. . . .. într-un plic sosit pc adresa zia­ va. De o vreme sîntem nevoiţi să întreprinderi —, acestea nu singuri, unde. va ajunge
04. 1990; 4456/21. 07. 1990),, dar în za­ rului nostru, doamna Victori» Ko- apelăm la vecinii care au fîntîni sînt decît simple vorbe această ţară dacă muncim
dar. Cqi să mă adresez pentru a rosy, din Simeria, ,ne expediază mai sau să mergem la izvor , (la circă mari :care ascund; în rea­ tot aşa ! . -
soluţiona cu toată răspunderea a- multe „pastile", inspirate din neca­ 100— 150 m). G.I.G.C.L. Deva a avut-
ceastă situaţie ? (Liviu Porumb, zurile oamenilor oraşului. Prim a se grijă ca în prima lună să încaseze
Deva, Aleea Păcii — Gojdu, bloc referă la gunoaiele menajere pe care taxa pentru tot amil, dar acum de­
E 1 A, ap. 7). S.G.C.L. Simeria nu le ridică la geaba ne-am adresat acestei unităţi Grija faţă» de păm înt
UN IZVOR NEGLIJAT timp, acestea constituind o poten­ pentru că n-a rezolvât nimic. De
ţială sursă de infecţii (noi sperăm aceea, rugăm ziarul / să intervină,
- Toţi cei care au fost măcar o sin­ să nu genereze şi epidemii ca cea pentru noi. Deşi ne întrebăm : şi anim ale
gură dată la Pădurea Bejan cred că de holeră, aşa cum se teme citi­ oare pentru orice lucru să vă de­
şi-au potolit setea .la izvorul ee-şi toarea noastră), Dar îi dăm drepta-. ranjăm pe dv., unităţile respective (Urmare cRn pag. 1) rilor din acest sat, nu se
dăruieşte apa rece şi cristalină. Nu­ te în ceea ce priveşte părerea proas­ nti-şî pot face şi singure datoria. ?. poate trece cu vederea
meroase familii, care locuiesc în car­ tă pe care şi-o fac turiştii despre (Locatarii de pe strada A. Vlaieu, peste faptul că pe unele
tierul Bejan îşi; iau apă de băut de acest oraş renumit pentru' parcul de Ia numerele 75, 77, 89—94, Deva). depoziteze aproape în/to­ suprafeţe . ocupate eu
talitate cantităţile de fin porumb şi cartofi, aflate
şi grosiere din producţie în folosinţă îndelungată,
Daţi-ne zahăr, sâ nu ucidem albinele!“ proprie. Un semn de în­ nu s-au efectuat în con­
trebare se ridică totuşi în diţii corespunzătoare pra-
99
legăttiră cu suculentele,, şilele, ceea ce a deter­
' Iată o cerere formulată aflăm, zahărul ‘constituind rul necesar stimulării pro- " Dacă nu, apicultura este deşi ni s-a spus că la a- minat ca producţia pe
de consacraţi crescători de stimulatorul de bază pen­ ducţiei apicole, nu ne pu­ în pericol serios. ceastă unitate nu se „obiş­ unele suprafeţe la cultu­
albine, şi nu numai de că­ tru creşterea albinelor, tem : aştepta Ia un salt : — Ce alte probleme mai nuieşte" să se facă şi în- rile amintite, să fie total
tre ei. O discuţie purtată — Ce considerente ple­ spectaculos al apiculturii. aveţi ? silozări de nutreţuri (!). compromisă. Este o situa­
cu domnul Iosif Korb, se­ dează pentru dezvoltarea Strîns legat de aceasta — Ne mai confruntăm în acelaşi timp, s-au ţie ce îndeamnă la . se­
cretar al Filialei Asociaţiei apiculturii ? este şi problema găsirii de cu: lipsa de cherestea şi stabilit măsuri în scopul rioase' reflecţii, întrucît
Apicole Deva, ne eluci­ — Creşterea acestor soluţii în vederea satisfa­ calitatea slabă a utilaje­ înlăturării neajunsurilor nu dispunem de o abun­
dează , această problemă „insecte" mici este deosebit cerii cererii de plată în lor lemnoase. De aseme­ de pînă acum, privind a- denţă de-produse care să
spinoasă, ce continuă să de folositoare, dacă avem valută a produselor,, fi­ nea, avem dispute şi unele sigurarea apei la adăpos­ ne îngăduie să lăsăm te­
ridice serioase semne de în vedere influenţa lor, nind seama că o parte din divergenţe cu spaţiul nece­ turile de animale. renuri /nelucrate, fie ele
întrebare. prin polenizare, asupra acestea sînt destinate ex­ sar pentru centrele apicole Fără a minimaliza cu chiar şi daţte în folosinţă
___
— Deci, domnule Korb, creşterii producţiei agricole, portului. cu gestiune, mai ales la nimic activitatea locuito­ îndelungată.
care este. situaţia actuală dar, mai ales, utilizarea — Cum apreciaţi recol­ Haţeg, Grăştie şi Ilia, dar
a apiculturii în judeţul nos­ mierii şi produselor apico­ ta acestui ,.an apicol ? sperăm să găsim înţele­
tru? le în alimentaţie şi în in­ — Din punctul nostru de gere pentru o rezolvare fa­ C I T I T O R I !
dustria farmaceutică. Nu vedere,/‘ n-a. fost o situaţie vorabilă. Desfăşurîndu-ne
— Ca să nu disperăm din activitatea prin circa 3 000
startul dialogului, putem întîmpiător, după cum se prea favorabilă, atît la şal- membri ai asociaţiei, cu­ Reînnoiţi-vâ abonamentele ia
ştie/- în America se
plă­
cîm, la tei şi flora spon­
spune, ca un fapt pozitiv, prinşi în 8 cercuri apicole,
că numărul fam iliilor de tesc 18 dolari pentru folo­ tană producţia fiind; _ sub „CUVÎNTUL LIBE^“
sirea unei fam ilii de albi­ aşteptări, din cauza con­ avem posibilităţi să obţi­
albine, în ciuda greutăţi­
ne la polenizarea ltjeer- diţiilor climatice mai pu­ nem rezultate mai bune în După cum am anunţat, începînd de ieri, preţul zia­
lor cu care ne confruntăm, nei (!) Să nu mai vorbim ţin prielnice, ; La acestea viitor. ■ rului nostru este -de 2 lei exemplarul la vînzarea eu
depăşeşte sensibil cifra d e, că un kilogram de miere se mai adaugă şi lipsa —- Ce propuneţi în acest
35 000. Marile problehie, bucata. La abonamente, redacţia acordă o seamă de
se vinde cu 4 dolari în Ita­ altor, produse eficiente de sens ? avantaje. Astfel, începînd de la 1 septembrie a.c.v un
şi necazuri î-n dezvoltarea lia sau 6 mărci în R.F.G. combatere a diferitelor boli — Cu sprijinul Inspecto­ abonament Ia „Cuvîntul liber" va putea fi asigurat la
apiculturii sînt strîns le­ Calitatea mierii produse In specifice (în special a : va- ratului Silvic Judeţean şL următoarele preţuri :
gate de asigurarea cantită­ ţara noastră. este deosebit riozei — păduchilor). al Direcţiei Agricole Jude-'
ţii necesare de zahăr. Con-t de apreciată. Merită deci — Ce se mai poate face ţene, am putea şi este ne­ lunar trimestrial semestrial anual
cesar să dezvoltam simţi­
creţ, dacă aveam prevăzut ' efortul, bricît; de mare ar pentru redresare ? 32 lei 84 lei 144 lei 288 tei
fi, să încurajăm această — Stuparii sînt îndem­ tor baza meliferă în judeţ,
să asigurăm în primăvară îndeletnicire, care trebuie naţi, în lipsa acută a za­ extinzînd plantaţiile de * Făcînd un calcul simplu, se poate observa că la un
90 tone zahăr, în semestrul să aducă un profit cores­ hărului, să găsească cule­ arbori şi arbuşti meliferi, abonament lunar, faţă de 42 Iei, cît ar trebui să coste,
I am primit abia 30,6 tone,
punzător şi apicultorului, suri Urzii, la fineţe şi legu­ cultura de ghizdei,. plante cititorul economiseşte 10 lei, la cel trimestrial econo­
din care 16 tone repre­ îneît acesta sâ fie intere­ minoase pentru sămînţă. medicinale etc. Apoi, să miseşte 42 lei, la cel semestrial 108 lei, iar la cel anual
zintă restanţa ce am ono­ sat în obţinerea unor pro­ Fiind caracterizat ca un fie combătute mai ener­ 216 lei. Avantajele asigurării ziarului prin abonamente
rat-o crescătorilor pentru ducţii cit mal mari. Ha* an greu, se mâi poate în­ gie stricăciunile provocate sînt deci clare, convingătoare.
portant de relevat este cerca şi pastoralul în zona . stupilor de către urşi în Adresăm cititorilor noştri rugămintea de a-şi face
producţia dă miere predată zonele montane (Vadu Do- din timp abonamentele la oficiile poştale, factorii poş­
faptul că dacă, la nivel montană, pentru ea stupii
în anul trecut V ă imagi­ brii, Cîm ic şi altele). tal» sau difuzorii din întreprinderi şi instituţii.
' naţional, Guvernul nu in­ să-şi asigure, cît de cît,
naţi deci în ce situaţie ne tervine să asigure zahă­ rezerva necesară de hrană. NICOLAE TÎRCGB La ziarul „C U V ÎN TU L LIBER" abonamentele se pot
face pînă în data de 25 a fiecărei luni,