Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_181
P. 3

1/ JroGWST T99ff                                                                                                                              »A G .  2



                                        T   R   I                                                              vocaţia  (reducerii  nameio/ui

                                                                                                              (Ufmare  dm; pag   lţ  i-a*n  notat  pe  Avram  Giur­
                                                                                                                                    giu,  Gheorghe  Stoian,  Cris­
                                                                                                                                    tian  Băjeoianu
                                                                                                                                                       loan
                                                                                                                                                   şi
                             C U V ÎN T U R U I                                                    u       nii  cu  oare  face  producţia   Vaczi,  iar  de  la  cea   din.
                                                                                                           —  cu  siguranţă, aceasta  va
                                                                                                                                    Aurel  Vlalcu  pe  fraţii  Pe-'
                          »                                                                                depăşi   o  tonă  la  ha  —,   tru   şi  Dumitru  Petrovan,
                                                                                                           dl.  l'oicla   i-a  lăudat   pe   Zoltan   Covaci,   Pruncise
                                                                                                           mecanizatori  —  toţi.   eu   Cherecheş,   Iosif   Cristea,
                                                                                                           liceul  terminat,  unii  la  De­  Achim  Borza,  Victor  Balo-
                                                                                                           va,  alţii  la  Geoagiu,  Ştiîn-   sin,   Mihăi  Cervertcovîci,
         TOT  DESPRE  PĂMÎNT            tat  nişte  ţiglă,  ba  o  gospodărie  ţă­  nătăţiri"  n-a  adus  această  schimba­  du-se' părtaşi  direcţi  la  rea­  Ladislau  Zeleneac  şi  mulţi
                                        rănească  adevărată,-? sînt  multe   de   re  de  proprietate,  în  privinţa  ser­  lizări  şi,  evident,  la  bene­  alţii.   ?
                                        dus  şi  de  adus.  Nu  se  poaţe,  că  nu   virii  clienţilor.  Aceiaşi  chelneri  care
        Domnii,. B»an 'BsU«şe(~  din   satul                                                              ficii,  ei  lucrează  cu  multă   , Gîndul  fermierilor   este
      Bucium  şi  Gheorgiie  Duma,   din   am  pe  unde  trece  cu  carul.  înjură  consumatorii,   fiind  pneocu-   conştiinciozitate,   nu   fac   acum  şi  la  pregătirea  pro­
                                                                        -  păţi  mai  ales  de  bacşişuri,  aceleaşi
      Crişcior,  iîâ.,şi l-Atţl titeeaeraşf .•. cetă*                                                     rabat  de  la  normele  stabi­  ducţiei  anului   viitor,   cu
                                                      M lliO N   TOMA,
     -ţeni,  au  o  serie  de  nedumeriri  le­  ;  .   satul Tomnatic,  nr. 58,   borcane  de  muştar  în  care  sînt  ser­  lite,  Spre:  deosebire  de  a-   sprijinul   consiliului   de
      gate  de  împărţirea  inechitabilă   a                              vite  băuturile  scumpe, aceleaşi  halbe   nul  trecut,  în  acest  an,  da­  administraţie  procurîndu-se
      pămîntului  şi  animalelor,  de  respec­    comuna  Bulzeştii  de  SuS  mizerabile  ce  Conţin  un  lichid  tul­  torită  faptului  că  s-au  pri­  deja   o  mare  parte   din
                                                                          bure  şi  cald  pe  post  de  bere,  dezor­
      tarea  (mai  bine  zis  nerespectarea)                                                              mit  produse  chimice -  din   substanţele  necesare  ferti­
                                                                acestor
                                          Cine, împacă  interesele
      prevederilor  Decretului  nr.  4.2/1990   doi  oameni ?   Noi  - credem  că  to­  dine  în  grădina   de  vară  şi  barul   import,  de  mare eficacitate,   lizării  şi  tratamentelor.
                                                                          localului,  Cer  scuze  domnului  Albu-
      în  localităţile  respective,  precum  şi                                                           s-a  redus   cu  4  numărul   în  legătură  eu  utilizarea
      cu  modul  de  asigurare  a  pensiilor   tuşi  primăria  comunală,  pentru  că   Ic.scu,   unul  din  actualii   patroni,   tratamentelor   fitosanitare.   producţiei  de  hamei,   am
                                        nu  există  conflict  de  interese  care   pentru  că  este   un  Om  integru   şi   Străbătînd  zilnic  plantaţia,   reţinut  că  cele  două  fer­
      pentru  ţăranii  cooperatori.   Făcîn-   să  nu  poată  fi  mediat.   '   *'  fnanierat  şf  na  attt  să-i  fac  perso­
                                                                                                          de  la  specialist  la  munci­
      du-le  cunoscute  aceste  opinii  şi  du­                           nal  nici  un  reproş.   Dar,  ceilalţi...   tor,  fiecare  observă evoluţia   me  sînt  furnizoare  de  nă­
                                                                                                                                   dejde  pcntril  fabricile
                                                                                                                                                        de
      reri  personale,  nu  le  putem,  preciza                           Şi  atunci  îmi  pun  o  întrebare,  cred   plantelor  pentru  a   putea
      alte  detalii  pentru  soluţionarea,  de                            eu,  legitimă :  Asta.  am  vrut  noi? să   interveni  dacă  este  Cazul.  bere  din  Haţeg  şi  Timişoa­
      la  caz  la  caz,  a  problemelor   ce-i   NU  AVEM...              fie  privatizarea ?                                      ra.  Dar,  există  şi  intenţia,
      frămîntă  decît  acelea  ce  rezultă  din                                                             Pentru   a  eşalona  recol­  deocamdată  în  gîndire,  să
                                                                                                          tatul  hameiului,  care  înce­  se  treacă,   ar  fi   pasibil
      mai  sus  amintitul  dcftret  şi  din  ho-   Prin  oricare  magazin  ai  tre­  POŞTA  RUBRICII      pe în  decada  a  doua  a  lunii   chiar  din  anul  viitor.   Ist
      tărîrile   adunărilor  generale   ale   ce, te  izbeşte  răspunsul   „Nu                            august  şi  se  încheie  în  cel   fabricarea   berii  în  canti­
      membrilor  cooperatori.              avem1' !  Nu  se  gâşeŞc  pantofi,                             mult  două  luni,  s-au  Cul­  tăţi  mai  mici,  bineînţeles,
                                           ciorapi,  cămăşi,-pahare,   lin­  •   V,  Ungur.  —  Petroşani.  După   tivat  mal  multe  soluri,  cu   la  ferma  din  Romos.  { ( n i t
       CINE  ÎMPAC*  INTERESELE            guri  etc.  etc.  ctc.   Şi   totuşi   eîte  ştim,  specula  nu. poate  fi  decît   perioade  diferite  de   ma­  demersuri   si  promisiuni
                                           articolele  respectiv®'  se.  află   ilicită,  iar  libera  iniţiativa  nu  tre­  turizare  a  conurilor.  De  a-   sînt  deja  făcute.  Iată  că  şi
           A  DOI  ©AMENTf                 în  sacoşele şi  portbagajele ce­  buie  să  fie  confundată  de  nimeni  cu   semenea,  la  flecare  fermă   în  producţia  de  bere  poate
                                           lor  ce  se  duc  „dincolo",  între­  escrocheria,   împotriva   lucrurilor   s-a  făcut  recunoaşterea  ma­  să  apară   concurenţa   —
                                                                          nelegale  noi  am  luat  şi  luăm  ati­
        „Sînţ  un  om  de  67  ani  şi  am  o   prinzătorii.  descurcăreţii,îşi  t.   tudine.   Dacă  aveţi  în  vedere  As­  terialului  sădi tor   necesar   nu  numai  în  comercializa­
      mare  durere  pe  su flet:  nu'  pot  să   talează  calităţile   comerciale   pecte  coperete;  pe  această  temă,  vă   completării  golurilor.  rea  ei  —  ceea  ce  nu  poa­
      transport,  cu  carul   nimic  de-acasă.   pentru  prosperitatea  lor,  sfi-   rugăm  să  ni  Ie  comunicaţi,  între  oamenii  de  nădej­  te  fi  decît  un  lucru  apre­
      Pe  drumul  care  lega  de  lume  satul   dîndu-ne  pe  noi > ceilalţi.  Wnă                        de  ai  fermei  din   Rornos  ciabil.
      nostru,  Tomnatic,  din  comuna  Bul-   eînd t   Oare  cum  poţi  tu,  ve­  •   Traian  Bălan  —  Oeoagiu.  La
      zeştii  de  Sus,  sat  în  care  mai  trăiesc   cinul meu,  prietenul  meu,  con­  scrisoarea  dv.  privind  instalarea  unui
      weo- 23' de  familii,  nu  se  mai  poa­  săteanul  meu  să  ne  iei   cele   pOst  telefonic  la  domiciliu,  D.J.P,Te.
      te  circula.  A  devenit  un  făgaş  pen­  atît  de  necesare  şl  să  le  vinzi   Deva  ne  răspunde  că  cererea;  este
      tru  ape,  adînc  de  3— 4  metri.  Circu­  străinilor ?   N u.  am   suferit   înregistrată   cu  nr.  213/17.02. 1990.   S U R A  LEX,  SED
      laţia  cu  carele,  înainte  de  Revoluţie   destur din cauză.acestui  neferi­  Ea  n-a  fost  rezolvată  „din  lipsă  de
                                          cit  „Nu  avem" ?  Iar  dac®  -mi
      se  făcea  pe  alături,  pe  proprietatea                          ■ perechi  libere  în  reţeaua  telefonică
      unui  vecin,  om  în  vîrstă  şi  el.  De   avem  este  pentru  eă  mi  mun­  locală".  Criteriul  care  stă  la   baza
      la  Revoluţie  nu  mă  mai:  iasă   să   cim  conştiincios,  pentru   eâ-i   aprobării -cererilor  este  vechimea  şi   (Urmare  din  pag  1)  aşezat  la  treabă.  N-au  luat
     circul  pe  proprietatea  lui,  zice   că   tolerăm  pe  aceşti  .semeni  -ai   din  acest- punct  de vedere există încă      m.ult;  o  cameră,  video  .  eu
     eu  am  fost  comunist  şi  că  dacă  mai   noştri  să  ia  tat - ce  apare  în   multe  solicitări   anterioare,   unele   doi,  de  acolo  n-a  venit  cu   7  casete  înregistrate,  6  pa­
      trec  pe  acolo,  îmi  dă  în  cap.   Am   depozite  şi  magazine,   Pînă   chiar  dih  1980.  Conform  reglemen­  mina  goală.   Mai  întîi  au   chete  de  Kent  (atît  au  gă­
     fost  membru  de  partid,  ce  să  fac,   cînd ?  (Elena  Magditi,  Deva),  tărilor  în  vigoare,  cererea  nu   vă   încercat  să-i  forţeze   uşa,   sit.  Ruşine   să-i  fie  păgu­
     dar n-a  fost vina  mea.                                            poate  fi  aprobată  cu  prioritate   în   nereuşind  însă  să  pătrundă   başului  că  n-avea  şi  el  în
        Pentru-  a  ajunge  la  o  înţelegere-                           baza  adeverinţei   medicale  anexate   în  „teritoriul  făgăduinţei".   casă  măcar  o  băutură  fină)
     cu  acest  vecin  an-,  apelat  la  bună­  -   ASTA  SĂ  ÎNSEMNE    de  dv.  (excepţiile   d.e  la  criteriul   Un  copil  din  vecini,  nevi­  şi  8 000  lei.  Nici  J’udftcâto»
     voinţa  lui,  la  ajutorul  postului  de                            vechimii  au  fost  publicate  în   Zia­  novat  şi  neştiutor  mitite­  ria   nu  le-a  dat  muit i  4
     jandarmi  şi  al  primăriei  din  comună.   PRIVATIZARE*            rul  nostru).                    lul,  le-a  dat  voie  să  trea­  ani  închisoare  lui  LUdpvie
     Fiecare  a  spus  că  nu  poate  rezolva                                                             că  pe   la  el  prin  aparta­  Adrian  Boroş  şi  3  ani -  lui
     această  neînţelegere,  deşi  i-am  ofe­  Numele  meu  este   Valcriu  Mim-   •   1.aureau  C om ă»  —-  Boz.   Po­  ment  către  balconul   lui   Tiberiu   Petru  Raţim   LA
     rit  vecinului  din  terenul   meu   de   ţeantr  şi  locuiesc  în  Haţeg,  str,  A.   trivit  prevederilor  Legii  nr.  3/1977,   r. P.  care,  chipurile,   „a   recurs.  Tribunalul   Jude­
     două  ori  mai  mult  decît  face  acel   ■ VlAieu,  bl.  c l,  ap.  43.  Restauran­  modificată,  contribuţia  pentru  pen-  uitat  de  dimineaţă   gazul   ţean  ă  „pltisaţ"  cîte  un  an
     drum.   Am   fost  şi  la  Primăria  ju­  tul  „Retezatul"  Haţeg  ,  s-a  privati­  , şia  suplimentară  se  reţine  atîta  timp   deschis".   Uşa   balconului   pentru  fiecare.
     deţului.  Tot  degeaba.   Unde  şă  mă   zat.  Nimic  rău  în  asta.  Atîta  doar   eîţ  se  prestează  activitate  salariată,   n-a  fost  greu  de  forţat,  aşa   Rubrică  realizată  Cu
     mai  duc ?  Am   avut  şi  eu  de  dus   că  în  afara  scumpirii substanţiale  â   în'  baza  Unui <  contract  de  muncă.   că  pătrunzînd  în  sfîrşit  în   sprijinul  Tribunalului
     stupii  în  pastoral,  am  de  transpor­  băuturilor  şi  ţigărilor,  alte  „îmbu­  (I.M .).         apartament,  cei  doi   s-au      Judeţean
     )
         Cu portul popular tradiţional, românii au străbătut
            II. UN DOR MISTUITOR, TNTR-0 CĂMAŞĂ                                                                                  s-au  aflat  e i..  Ragortînd
                                                                                                                                 acest  fapt  1  lâ  mentalita­
                        ŢĂRĂNEASCĂ                                                                                               tea  vremii,  dimensiunile
                                                                                                                                 simbolice  ale  tricolorului
                                                                                                                                 se  amplifică  în  ochii  tu­
         Este   un  fapt  cert  ace-.   tincte  de  port.  La..nuntă                                                             turor  acelora  care   sînt
        la  că,  în  structura  costu­  se  poartă  costumul   cel"
        mului  popular  românesc,   mai  frumos  ornamentat,                                                                     dispuşi   să  privească  în
        cămaşa este  piesa de bază   deseori   confecţionat  In                                                                  perspectiva  istoriei  şi   a
     V  a  portului  femeiesc,   cea   mod  special  pentru  acest                                                               momentului.
        mai  bine chibzuită  şi  mai   scop. ~  Nuntaş  momentul                                                                   Cromatică iei  o interpre­
     j  .  etumaraid  prm.nme,  crui   sacru  în  care  doi  ţineri                                                              tăm  în  limbajul   tinerei
                                scivi u  111  etuc  viat  Linei I
        echilibrată  prin. linie,  croi
     I  şi  dispunerea  ornamente-  „  îşi  unesc  viaţa   şi  desti-                                                            mirese   care  a  brodat-o,
     |  lor.   Fiecare  femeie   îşi   nele  este  —  pentru  fami­                                                              mistuită  de  un  dor  arză­
     i   confecţiona  singură   atît   lie  şi  obştea  sătească  —                                                              tor.  De  ce  să-şi  ascundă
     1  costumul  de  lucru,  cit  şi   un  arpestec  de  frumuse­                                                               focul  mistuitor  al  Liber­
     )  cel  de  sărbătoare,  pentru   ţe;  veselie  şi  viaţă.  Şi  cu                                                          tăţii  şi  al  Unirii  CU  Cei»
     1   ea,  pentru  bărbat  şi  pen-   această  ocazie,  ţăranul  şi                                                           lâlţi  fraţi ?  Culorile  fă­
     )  tru  copiii  săi.   -   ţăranca.  —  făuritori  de                                                                       ceau  firesc  parte  din  po-  ,
     ţ   în  ce  priveşte  cămaşa,   capodopere  —  -în  cămă­                                                                   doaba  cămăşii   sale   de
     l  fiecare  ţărancă  teşea  , şi   şile  purtate  de  ei  în  faţa                                                          mireasă.  Dacă  ele  subli­
     J  cosea,  mneşteeînd   capei-.,,   Şfînţului - Altar mu  căutat                                                            niau  etnicitatea  unor  oa­
     i  ciul  personâî  şl  mîndrîa   şă  aifteifîiiîse^e  m  chip  fe­
     y   Bustului  ei.  ,^Moldav#aiit .   ricit.  cromatica   specifiţcă                                                         meni.  acesta  era  dreptul
                                                                                                                                 lor.
                                                                                                                                          contesta
                                                                                                                                                   acest
                                                                                                                                      Â
     <   şi  aici  includem  şi  buco-   zdnei  lor  etnografice ;  ne-
     1  vinenii  de  pînă  la  stăpî-   '-#iirtB»*|alui,   auriul                                                                drept  este  ca  şi  cum  ai
     l  nirea  austriacă  (spune  o   holdelor,  verdele  mîndri-                                                                contesta  menţiunea   din
     f   cronică cu  privire la eve-   tor  braM   di»  Bucovina                                                                 ziarele  italiene  de  acum:
     1  nimentele  din  1536— 1538)  si,  mai  presus  de  orice;                                                                un  veac,  menţiune  aşeza-  ...
     \  ţin  morţiş  la  straiele  lor   tricelfem: .remâneso.  Iată                                                             tă  deasupra  fotografiei lui
     4  şi  cu  moartea  se  pedep-   cum,  o  copilă  de  17  pni,                                                              Badea  Cîrţan,  ajuns   la
     î  seşte   te  ei  oricine   gr   ţtosmdl  «Sâ  'Bucovina  o-                                                               Rom a:  „U N  DAC   S-A
     1  adopta • ori  îmbrăcăminte,  cupată  de  austrieci,   în   Un  dor  mistuitor...  înlr-un  deâcM  fir  roţu-g«lben- a8»wtfu.  COBORÎT  DE  PE   CO­
     1  ori  rochie  sau  orice  alte   chiar  primii ani ai  seco­                                                              LU M N Ă".
     î  asemenea  de  la  turci  sau   lului   al  XX-lea,   cîiid   ceasta  conştiinţâ,  a  a-   celui  mat  important  eve-   cea  pasca   (colacul   de   Şi  într-un  '  caz  şi   îa
     J  de  la  «altă  naţie".  Portul   România nu era  încă ma­  parteitenţei  la  naţia  ro­  niment ps  care  îi  trăise   Rişte,  care  se  ducea   la   altei,  costumul  popular  «
        popular,  element  de  cul­  re,  şi-a  afişat  şi   subli­  mâni, era  a  d  dar,  din   pînă  atunci t NUNTA.  biserică  în  noaptea   în­  fost  şi  va  răniine  un  act:
        tură  materială,  are   atît   niat  naţionalitatea,  tegtn-   aceeaşi  simţire  se  împăr­  t e   nuntă   vâ   vierii  Domnului,   alături   de  identitate  al  rbmânte
        vîdoare  socială  Cît  şi  ira­  du-şi  cămaşa sie îaii-easă   tăşeau  toţi  locui torii   ţi-   rămîne un obiect: de mare   de  alte  bucate,  spre  a  fi   lor,  oriunde  s-ar  afla  ei.
        ţională.  De  aceea^-pMtnt;.   e«tre i  fire  de  gţă  roşie,   QUtuiui.   MiFQftga   avea   preţ  pentru   tot   restul   sfinţite).  Şi   cu  .  el  au  - străbătut
        diferite  ocazii,  dintre  VBp   galbenă  »i  albastră   —   dreptul  să-şi  împîeteageă   vieţii.  Femeia  « a   «şefe   Prezenţa  tricolorului  în
        re  reţinem  nunta  şi   în-   simbolul  fraţilor  români   în  lănil  dttukg,.  pa  că­  leduri  si  din  a s »*  tim­  ia  ţărănească  o  socotim   istoria.
        mormîntarea  există,  de   de  peste  graniţele  impu­  mări,  dorul mistuitor  al   puri o imbrăca  in  filare   călăuza  românilor bucovi­  Prof.  ILEANA  PIŢU  SONOC
        asemenea,  elemente  dî fi­  să  de  cel  puternîd .   A-  efefrştel  sale-,  ca   ocazia  «n,  cînd  feămtata  şl  co­  neni  sub  orice  stăpînire
   1   2   3   4