Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_182
P. 1

S A L A
                                                                                                               D E
                                                                                                        L E C T    U     A
             L    I   B   E    R   T    A    T   E    ,         D    E   M      O   C   R      A     T r r ~ E ,       1 T   D    E   V   A  R



         CU VINTUL LI BER








                                                                                                              SIMBATA,  18  AUGUST  1990
                                                                                         Anul  II,  nr.  182                                4  pagini  -   2  Ici
                                                                                                              DUMINICA,  19  AUGUST  1990



                                                                                                                                         in  sfîrsit...
           ANCHETA  DE  SIUBĂT Ă
                                                                                                                                              OMUL
                                                                                                                                         De  ce  acest' subiect ?
              Plinea noastră cea de toate zilele,                                                                                      Pentru   că  se   poartă,
                                                                                                                                       dacă  vreţi.  Se  poartă  a-
                                                                                                                                       cum,  se  purta  şi  înain­
                                                                                                                                       te :   „Să  facem   totul
                                                                                                                                       pentru  om".  C el;  puţin
       daţi-ne-o nouă astăzi, proaspătă şi bună!                                                                                       înainte   ştiam   cine  e
                                                                                                                                       „omul".  Acum,  cînd  ani
                                                                                                                                       scăpat
                                                                                                                                               rindul
                                                                                                                                                       OMU-
                                                                                                                                       venit   de  el,  iată   a
                                                                                                                                       LU1  (de  data  asta  fără
                                                                                                                                       ghilimele)  .  să  fie  pri­
               •   Domnule director,  produsele  de  panificaţie  pe  care  lo  mîncăm  acum                                           mul  pe  scara  tuturor  va­
           sînt  cele   mai  bune  pe  care ştiu  să  le facă  brutării  hunedoreni?  0   Pîinea  pe                                   lorilor.
           care  o  coacem  noaptea,  diqiincaţa  a  fost  grîu  #   Specialităţi?  S-ar  putea  şi                                      Deci  iată  că,  în  sfîr­
           din  astea  dacă  ar  fi...  %   Comerţul  să  înveţe  că   şi  pierderea  face  parte  din                                 şit,  el,  omul,  a  obţinut
           negustorie.                                                                                                                 permisiunea   să   lupte
             Acţiunea  pe  care  am  întreprins-o  în  paralel  în  reţeaua  de  desfacere  a  pro-                                    pentru  el.  Poate  ar  fi
           duselor de panificaţie,  în  fabrici  de pîine şi  la  conducerea  Întreprinderii  de  Mo-
          rărit  şi  Panificaţie   ne-a.  fost  cerută  de  un  număr  marc  de  cititori  care  şi-au                                 mai  corect  dacă  am  spu­
                                                                                                                                                          a-
                                                                                                                                       ne  că  şi-a  cîştigat
           exprimat nemulţumirea  în  legătură  cu  unele  nereguli  în  ceea  ce  priveşte  cali-                                     ceastă  permisiune.  Şi  nu
           tatea,  diversificarea   şi distribuirea  produselor  de  panificaţie.                                                      uşor.
                                                                                                                                         Acum  are  deschise  în
                                                                                                                                       faţă  multe   orizonturi,
         GLOBAL,  CU  PÎINEA     cererii  de  consum.  Sîntem,   lucrăm  cu  făină  cu  extrac­                                        unele  mai  înguste,  al­
                                 cred,  singura  întreprindere   ţie  de  78  la  sută  şi   cu
         NU  STĂM  PE  ROZE      din  judeţ,  care  lucrează  în   gluten  scăzut,  că,  de  mul­                                      tele  mai  largi,  .  firesţ,
                                 fiecare  sîmbătă  şi  de  mul­  te  ori,  nu  avem   posibili­                                        după  poziţia  individuali'
         —  Domnule  director,  pli­  te  ori  şi  duminicile.   Ca­  tatea  să  asigurăm  nici  50   Sub  soarele  litoralului.  Foto  ANTON  SOCACIU  în  ierarhia  valorii  anu-
        nea  pe  care  o  mîncăm  a-   pacităţile  de  măcinare  care   la  sută  din  cantitatea  ne­                                 he,  sau  după. cantitatea
       cum  este  cea  mai  bună  pe   aparţin  de  noi  nu  cunosc   cesară  de  drojdie  pe  tona                                    de  utopie  existentă   m
       care  ştiu  s-o  tacă  brutarii   odihna.  Ceea   ce  coacem   de  pîine  în  fabricaţie   şi                                   orizontul ".fiecăruia.
                                                                                                                                         Dacă  ar  fi  să  vorbim
       hunedoreni ?              noaptea,,  dimineaţa  a  fost   veţi  vedea  că  sînt  destule   ZILE  TORIDE                         despre  orizontul,  idealul
         Cu  această  întrebare  a   grîu.  Cerinţele  tehnologice ■   problemele plinii* în  judeţ,
       debutat  discuţia  pe  temă.   pentru  o  pîine  bună  im­  atît  în  ceea   ce  priveşte                                       unei  colectivităţi,   dacă
       eu  domnul  inginer  Vasile   pun.  o  învechire  a  făinii.   cantitatea,  cît  şi  cajitătea   August  revarsă  căldura  lucrează  şi  pe  autostrada j   analizăm  puţin acest  su­
                                                                                                                                       biect,  realizăm  faptul  că
       Buzdugan,  directorul   în­  Furnizorii   de  făină   din   şi  diversificarea..  sa  asupra  devenilor.  Cum  de  centură.  Aici  lucrătorii  '
       treprinderii  de  Morărit  şi   afara  judeţului,   respectiv   Se  găseşte  pîine'  veche   poţi învinge asemenea zile  se  zăresc.  Sînt  patru.  Şi i   posibilitatea  '•  existenţei
       Panificaţie  Deva,   căruia,   întreprinderile  din  judeţele   în  magazine.  Cumpărătorii   toride ?  Bunăoară,   mer-  o  automacara.  Pe  o  rază  I   unui  orizont  comun  mai
                                                                                                                                       multor  : oameni
                                                                                                                                                       creşte
       din  motive,  să  zicem,  de   Timiş,  Arad,  nelucrînd  cu   trebuie  să  ştie  că  noi,  din   gînd  la  ştrand,  Sau  la  o  de  ZOO  metri  se   insta-  '   invers  proporţional   cu
       organizare  a  documentării,   morile  sîmbăta  Şi  dumini­  fabrici,  dăm  numai   pîine   partidă  de  tenis  de  cîmp.  lează  conducte  de  termo- \
       nu  l-am  mărturisit  Că  alţi   ca,  nu-şi  pot  achita  în  în­  proaspătă.  Dacă  este  veche,   Ei,  aici  a  aici !  Cîmp  se  ficarc.  Şi  la  coafură   se •   numărul  lor..  Ceea  ce  e
       colegi,  la  aceeaşi  oră,   în   tregime  obligaţiile  faţă  de   înseamnă  că  unele  maga­  mai  găseşte,  dar  terenuri  lucrează.  O  dovedeşte  ru-1   şi  firesc  de  altfel,  fie­
                                                                                                                                       care  ora  avînd  mentali­
       diferite  locuri,   se   docu­  judeţul  Hunedoara  şi   a-   zine  nu  stăpîhesc  bine  in­  de  tenis...  Sigur,  ar fi  cele  făria,  intre  care  chiar  şi \
       mentau  pe  aceeaşi  temă.  tunci  trebuie  să  forţăm  Ia   formaţia  privind  cererea  de   de  la  stadion,  dar  după  o  salopetă  expusă   lîngă i   tatea  sa,  optica  sa  de  a
        — Brutarii hunedoreni ştiu   maximum  capacităţile  noas­  consum.  Comerţul  trebuie   preţul  de  închiriere   pe  semafor,  pentru  uscare.  '   privi  lucrurile.
       să  facă  pîine  foarte  bună   tre.  Dacă  se  arde  un  mo­  să  înveţe   că  şi  pierderea   timp  de  o  oră  a  unui  te­  La  intrarea  pe   strada j   Oricum,  fie  că   onm!
       —  a  fost  răspunsul  dum­  tor  la  o  moară  nu  ştim  ce   face  parte  din  negustorie   ren,  ele  par  destinate  ma­ M.  Kogălniceanu  autotre- 1   îşi  găseşte,  idealul  .-în.
       nealui.  Au  demonstral-o,  şi   vom  face.   Cu  făina,  îna­  şi  dacă  pîinea   s-a  înve­  rilor  bancheri,  Ar   intra  nul  31  1ID  4834',  „toarce", ■   bani,,  realizare   profe­
       dacă  li  se  oferă  condiţiile   inte  de  a  o  introduce   în :   chit  în  magazin  să-i  scadă   în  discuţie  şi  cele   con­  cu  dublă   semnificaţie, |   sională,   ţinută  mor Uă,
       necesare,  o  vor  face  şi  în   fabricaţie,  noi  trebuie   să   imediat  preţul,  dar  nu   o   struite  de  T.A.G.C.M.  şi  motorină.  Prima :  condu- ,   el  are  posibilitatea   a -
       continuare.               facem ‘anumite  determinări.   face.                 I.R.E.,   însă  acolo   sînt  cătorul  este  pe  aproape. |   cum,  să  lupte,  să 1  cau -
         Trebuie  să  se   ştie  .că,   Unele,  cum  e  cca  privind-   —   Cu  alte  cuvinte,  cîş-   „sisteme“  de  apărare  bine  Poate   la  complexul   de <   te,  să-l  cîştige.  ;
       mai  înainte  de  a  vorbi  de   infestarea   cu  Mezenteri-   tigi,,—  păgubeşti   ne­  puse  lă  punct.  Plus  legi­ peste  drum.   A   doua : j   în  contextul ..zilelor  ce
       calitate,  şi  diversitate,  noi   cus,  durează’  72  de  ore.  X.e ,  gustor  te  numeşti.  timaţiile.  în  sfîrşit,  avem  motorină \   le  trăim,  realizarea   a-
       nu  mai  ştim  cum  să  ne  ' mai  putem  face  în   ase­                       Aceasta,  în  timp  ce  a-  la  discreţie.  Aşteptăm  in- '   cestui  ideal  îmbracă for­
       descurcăm,  să  le  dăm  oa­  menea  condiţii ?   Evident,-                    lături,  lingă  ţesătoria  de  toarcerea  şoferului  cinci, |   me  dintre  cele  mal  di­
       menilor  pîine   la  nivelul  nu.. Adăugaţi   faptul   că '  (Continuare în  pag.  a 2-a)  mătase,   pe  o  suprafaţă  zece  minute,  dar  hotăriţi  ,   ferite.   Unii   muncesc,
                                                                                      însemnată,  cresc  în  liniş­ să  nu  petrecem  întreaga I   alţii  cumpără  şi   vînd,
                                                                                      te,  bălării  şi  scaieţi,   iar  zi  în  acest  loc,   renuri- ]   alţii  caută  prin  diverse
                                                                                      in  perimetrul  terenurilor  ţăm.  Şi  bine facem.  Avem  >   forme  să  obţină  diverse
                Un  idiot  la  Paris                                                  sus-amintite  o  reţea  den­ prilejul  întîlnirii  unui  pa-1   profituri.  Dar  la  baza
                                                             CALEIDOSCOP              să  de  garduri   împarte  radox.  Gunoiul  neridicat.'   acestor  acţiuni,  stă   tot
                                                                                      diferite  „culturi":   pini,   COZMIN  TiRCOB,   |   dorinţa  de   a-şi  atinge
                          (seria a  ll-a)                                             porumb,  pietriş.  Deşi  lu­  student       «    idealul,  cu  alte  cuvinte,
                                                               DUMINICAL
                                                                                      seamnă  că  se  lucrează.  Se (Continuare  în  paa.  a  3-a)  j
         Cei  mai  vârstnici  dintre   sîntem  în  măsură  să   vă                    crătorii  nu  se  zăresc,  în­                   fericirea.  Este  recunos­
       noi  îşi  amintesc  că  a  rulat   informăm  că  francezii  se   (pagina  a  3-a)                                               cut  faptul  că  viaţa   în
       şi  pe  ecranele   cinemato­  gîndesc  deja  să  toarne   o                                                                     sine   este   o  continuă
       grafelor  româneşti   come­  nouă  peliculă  cu  un   nou                                                                       luptă   şi  un  continuu
                                                                                                                                       drum  către  punctul  fi­
       dia  „Un  idiot  la   Paris11.   idiot.   Deocamdată,   cre­  Zootehnia  după  şapte  luni
       Evident,  era  o peliculă  rea­  dem,  se  află  în  faza  ela­                                                                 nal,  fericirea.   Sperăm
       lizată   de  cineaştii   din   borării, scenariului.  Şi  pen­                                                                  a  nu  se  înţelege  că  am
       Franţa,  un  film  bun  care   tru  a  nu  fi  surprinşi   la   După  şapte  luni  din  an,   mai  mare  eu  42   bovine,   miei,   iar  în  gospodăriile   dori  să  pledăm  în   fa­
       reuşea  nu  doar  să-ţi  des­  apariţia filmului  pe  „piaţă*,   cooperativele   agricole'  şi   3 891  porcine  şi  29 41.1  pă­  populaţiei  —  8 375   viţei,   voarea  bişniţarilor,  es­
       creţească  fruntea,   ci   te   ne-am  propus  în   aceste   întreprinderile  agricole  de   sări.   22 348  pureci  şi  93 51C  mici.  crocilor,  infractorilor  (în
       făcea  să  rîzi" în   hohote.   cîtevâ  rînduri  să  vă   po­  stat  din  judeţ  au   înre­  în  cele  şapte  luni   din   Şi  încă  lin  fapt  de  reţi­  definitiv  şi  cel  ce  je-
       Dacă  după  atâta  amar  de   vestim  cîte  ceva  despre  el.  gistrat  oscilaţii  majore  în   an  au  Intrat  la  fondul  de   nut :  în  cooperativele   a-
       vreme  ne  amintim  de  „sta­  Desigur,  noul  film  se  va   privinţa  efectivelor  de  ani­  stat  14 779  bovine  —  cele   gricole  din  judeţ,  efectivele   LUCIAN  STANCIU,
       rea  de  veselie*  pe  care  o   intitula  tot  „Un  idiot  la   male.  Astfel,  în  cooperati­  mai  multe  de  la  coopera­  de  porcine  sînt  de  numai   student
       încercam  ca  spectatori,  se   Paris*,  cu  specificaţia  „se­  ve,  efectivele  au  scăzut  cu   tivele  agricole  (8 900  cape­  1 263  capete,  iar  cele   de
       poate  concluziona că  „idio­  ria  a  II-a“.  Eroul  princi­  15 510  bovine  şi  41168  ovi­  te),  dar  şi  de  la   între­  păsări  de  653  capete,  dccl   (Continuare în  pag.  a  3-a)
       tul*  era  un  personaj  haz­  pal  va  fi  tot  un   6-ancez   ne,  în  timp  ce  în  între­  prinderile  agricole  de  stat   foarte,  foarte  mici,   ceea
       liu,  care  intra  în  fel   şi   care,  de  această  dată,   nu   prinderi  au  crescut  cu  594   şi  de  la  gospodăriile  popu­  ce  ne  scuteşte  de  orice  co­
       fel  de  încurcături,  tocmai   va  mai  purta  „masca  sim­  bovine,  1 724  ovine,  35 621 •  laţiei  —,  15 547  porci   —   mentariu.
       datorită  Impactului  produs   plităţii",  ci  un  p ix '  ultra-   porcine   şi  137 722  păsări.   din  care  14 767  de  la  I.A.S.   Privind  produşii  vii  ob­  UNA  PE  21
       între  firea , sa  curată,  sim­  complicat  (eventual,  cu  un   De  menţionat  şi  faptul  că   —  şl.  15 990  ovine  —  cele   ţinuţi  în  şapte  luni   din
       plă  şl   ameţitoarele   „di­  substanţial  rezervor   de...   în  gospodăriile  populaţiei,   mal  multe  (6 363)  de   la   an,  se  constată  că  în  toa­
       mensiuni"   ale ‘  Capitalei   Venin!),  un  carneţel   cu   efectivele  de  animale   au   gospodăriile  populaţiei.  te  sectoarele  indicii  pe  na­  —  Tăticule,  cc  este
       franceze.  '             arc  (din  astea,,  slavă  Dom­  marcat,  în  semestrul  I  a.c.,   Să  consemnăm  şi  faptul   talitate  sînt  cu  mult   sub   o  fabulă ?
         Cert  este  că  ne-a  plăcut   nului,  se  găsesc  pe   toate   sporuri  cu  12260   bovine,   că  în  perioada  la  care  ne   cei  posibili  de  realizat^ ca
       atît  de  mult  acel  film,  în   meridianele)  şi  o  pereche   57269  ovine,  11884 porcine..  referim  —  adică  în  şapte   să  nu  mai  vorbim  de  cei   —■  Vezi,  copile,   fa­
       « îi  ne^am  întrebat  mereu   -de  ochelari,   neapărat  fu-,   Comparativ  cu  luna  iu­  luni  din  an  —,  în  între­  optimi...  bula  este  povestea . în
       de  o»  echipa  de  realizatori   murii.  O  marş  parte   din   nie  a.c., în  luna  iiflja,  nu­  prinderile  agricole s-au ob-   ZEVEDEf  ŞTEF,   care  vorbesc  animale­
       nu  se  gândeşte  la  u a '  nou   acţiune  sa  vă’ petrec#   la  mărul  de  animal#  din  coo­  .  ţinut  1 709;  viţel,.   94 599   directorul  le...  De  exemplu:  boul
       * • -  sau,  de  ce  nu?.                          perative' a  scăzut  cu  1994  Vpuţrel,  8 4§3  miei  işi  3881   Direcţiei.  Judeţene  de  ca  viţelul...  Aşa   cum.
            la  un  serial  pa         M AM*  NEGOffA     rovine  şl  1036  ovină,  la x ! .  pui.  de . găină, . în  coopera­  ■  ftr.|î,tîrn  vorbese  eu  cu  tine  a-
                                                                                                                     wTwieTtCU
                    fata,  stimaţi    'fWiaii.taif'.s.îr  i i t "  ce)  din  întreprinderi   esţe   tivele  agricole   ’  10 367        cum...
          teri,  după  atîţta  -  ard,   (Cpminvm farpag-  a  3-a}  mal  rnic  cu  462  ovine,  dar  viţei,  J 937  purcei  şi  24063  (Continuare  Iii  pag.  a   2-a)
   1   2   3   4