Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_182
P. 2
PAG 2 CUVÎNTUL LIBER NR
Pîinea noastră cea de toate zHeie, Contrapunct
Căutarea sensului V
daţi-ne-o nouă astăzi, proaspătă şi bună! Una dintre operele de disolutivă înseamnă a te i
\
referinfă ale Ivi Mircea dedica creaţiei înţeleasă î
EUade, ÎNCERCAREA în sens larg, eu făptube )
(Urmare din pag 1) Şi aici, în sondajul fă oraş mănîncă pline nedos părerea tuturor celor pe
cut cu cîntarul, am consta pită, necoaptă, aproape care i-am întrebat) se des LABIRINTULUI, apărută pusă tn slujba sporirii l
— Altădată „organele su tat diferenţe de gramaj, neagră. făcea şi la magazinele ali recent la Editura Dada, fondului de umanitate al i
perioare" ne obligau ■ pe în minus, bineînţeles. Iar Cauzele invocate de mentare nr. 8, 25 şi 23. La este atît de bogată in saţietăţii. Creaţia In a- 1
nai s-o luăm înapoi, adică în ce priveşte pîinea de maistrul principal, dom ultimul se primiseră şi sugestii şi surse de reflec ceasta accepţie este sin
să suportăm noi pagubele. 700 de grame, cred eă au nul Gheorglie Tuduran, specialităţi (com ori şî -co ţie, conţine o problemati gurul răspuns pe care <
că atît de com plexă, in omul îl poate da destinu
De ce să le suportăm'! dormit brutarii lîngă cup sînt mai mult sau mai pu zonaci), mai erau cîteva
to r: era toată arsă, cu ţin justificate. Sigur, sîn- pîini „Graham" şi o fran- cit face imposibilă recen lui sau jero rR «AorteI",
tON CIOGLEI coaja neagră şi crăpată. tem de acord că făina este zeluţă fără sare. zarea ei intr-an spaţiu U- cum spune attt 4 e preg
ca acesta,
Nu vreau nant Eliade. Cu aceasta
In schimb, la unitatea de slabă calitate, drojdia Dacă toată lumea este de aceea d edt să ne aflăm, de fapt, intram
M ajoritatea cetăţenilor nr. 83, din piaţa Devei, este insuficientă, instala de acord că pîinea de lez aici marea ei actua e it nivel e l lectura, esen
marţi era bună, unii aşa
pîinea (tot sortimentul de
oraşe
din celelalte
ţiile sînt vechi, dar
nu
ale judeţului cred, şi 700 gr) era abia pălită de putem fi de acord cu cele şi motivau cumpărarea a 5 litate, mat ales acum, in ţial, al cărţii. Descoperi
unii chiar susţin cu tărie, foc. Practic, era necoaptă, constatate cu ocazia con pînă la 8 bheăţi (păcat tr-un moment cînd în rea unui sens în existenţă
că Deva este avantajată în cu miezul cleios şi coaja trolului efectuat în seara însă că adevăratul motiv treaga noastră societate nu se poate* fcuse decît
se află întratn dramatic prin creaţie iar la creaţie
ce priveşte cantitatea şi albă. Dar crăpată. Nu aceleiaşi zile cu sprijinul este altoi 1), asupra cali efort de regăsire a sensu nu se poate accede decît
calitatea pîinii oferite zil ştii ce să mai crezi. Pîi unui echipa] de ia compar tăţii în general a acesteia, lui şi identităţii printre prin cultură. Păstrîndu-şi
nic în vînzare. Oare aşa ne făcută in aceeaşi zi, ia timentul economic ai Poli părerile difereau. Cei. mai
celelalte neamuri ale lu totala independenţă, faţă
o fi ? După sondajele fă aceeaşi unitate, livrată la ţiei Brad, condus de dom mulţi, însă, atît cumpără- mii. Fiind o curte ini- d e teorii ce smu dovedit
cute de noi pe parcursul aceleaşi ore. La Ulpia ar nul căpitan Gheorghe Ze- - toii, rit Şl vîrazători, prin ţiatlcă, ÎNCERCAREA l a pînă la urmă
efem ere,
mai multor zile ale acestei să, la Piaţă necoaptă. Mis riu. tre care Gheorghe Mun- b ir in t u l u i se dovedeş precum freudismul, Struc
săptămîni, am ajuns la terul aşteptăm să-l dez Iată tm prim bilanţ: 26 teanu şi Aurica Bălan, de te deosebit de utilă, de turalismul sau chiar mar
concluzia că acest avân lege, desigur, conducerea pîiai albe de bonă calita clarau că în anumite pe fecundă, poate, în primul xism ul (care nn ved e în
tai, dacă există într-ade- unităţii de panificaţie din te sustrase din fabrică de rioade pîinea nu este prea rînd pentru generaţiile cultură decît o form ă de
văr, este minim şi el con Deva. lucrătorii Aurelia Glava bună. La alimentara 25 tinere, in cazul cărora „suprastructură*% Mircea
stă doar în posibilitatea (opt bucăţi), Sânziana Cos (din piaţă), doamna Ghi-
unei aprovizionări ritmice MWCEA tEPABATU tum (ciori bucăţi), Eteo- zela Koka preciza că deşi criza de sens şi de mo- EUade consideră cultura
a magazinelor de desfacere, nora Bogdan, Elena David, aici se vinde foarte multă ’ dale pare a se manifesta ea fiind condiţia specifi- ‘
cel mai acut. La tm prim că a om ului ca individ şi j
a unei suplimentări rapi îinea, iată o problemă Elena Banciu, Maria Doţ, pîine, dacă nu e de cali nivel al lecturii, tineretul singura şansă şl .formă de
de cu noi cantităţi de pli f care a creat multe Viorica Papuc, între două tate nu trece (cum erau găseşte aici un strălucit supravieţuire a popoare
ne, atunci cînd o unitate discuţii şi nemulţu şi patru bucăţi fiecare. cele riteva bucăţi turtite model de elaborare con lor.
solicită acest lucru. In miri şi în rîndui locuitori Surpriza a fost mare şi tari, rămase din ziua ştientă, deliberată a pro
rest, cu unele nuanţe, care lor din oraşul Brad în Ul cînd s-a făcut verificarea precedentă). Se vorbeşte azi foarte
ţin de profesionalismul bru timul timp. gramajului, loîndu-se prin Am prezentat producă priei personalităţi prin mult despre tineret dar,
stadiu sistematic, discipli
tarilor dintr-o localitate „De cele mai multe ori sondaj 190 pîîni Dîmbovi torilor doleanţele şi mai nat, tenace şi aplicat d- din păcate, rareori este
sau alta, de ceilalţi fac avem pâine necrescutâ, ne ţa, rezuitînd o greutate me ales reproşurile celor ca supra unor obiective ma depăşit nivelul retorte.
tori specifici unităţilor de coaptă bine sau a cărei die de 1,152 kg, dec! un re desfac şi consumă pîăm jore. Secretul constă în Dimpotrivă, există sim pto-
panificaţie, nici o deosebi calitate şi prospeţime ri minus de 58 grame/bucată. în Hunedoara,. La discu înlăturarea a tot ce este me evidente că tineretul
re. Tot o apă şi-un... aluat. dică mai multe semne de Reamintim eă o pîine tre ţie au luat parte doamna neesenţial, nesemnificativ. se află în plină degrin
Uneori mal bine copt, alte întrebare" — ne spun mai buie să aibă 1,210 kg îa Viorica Boldea, inginer Nesem nificativul, după goladă, ca efect al crizei
ori necopt, chiar crud. Tot mulţi cumpărători. momentul ieşirii de pe tehnolog, care o înlocuia Mircea Eliade, este prin de sen s: un procent co-
aceleaşi cozt interminabile La unităţile 22, 23, 74, bandă. Sigur, calculele sînt pe şefa secţiei, şi domnul excelenţă antiuman. „Bi vîrşitor de tineri printre
la pîine în zilele de sfîr- 93 se confirmă cele sem simplu de făcut. Dacă la Alecu Haulîcă, şef de fa infractori, asocieri gregare
şit de săptămînă (de care brică. Am reţinut proble neînţeles — spune el — în vederea unor reven
sperăm să scăpăm, odată mele cărora încearcă să oricînd poţi să semnezi dicări derizorii sau ab
să protes
un manifest,
cu aplicarea noului pro le facă faţă, cît şi cum pot tezi în presă. Dar rare surde, greve ale foam ei
gram stabilit de Guvern ANCHETA DE SiMBĂTĂ mai bine. ori este esenţial (...). Tre pentru nereuşita la exa
pentru unităţile comercia • Calitatea necorespun- buie deci să răspundem, mene etc, etc. Şi M uşi,
le), le înregistrăm şi la zătoare a pîinii, în spe într-un fel sau altul, prin aici, în generaţiile tinere,
Deva, ca în' toate celelalte nalate: pîine tare, necres- cele 100 pîini a rezultat cial pentru sortimentul opera noastră momentului se află, latentă, rezerva
municipii şi oraşe din cută, necoaptă bine cît şi un plus de făină de 4,4 kg, „Bucureşti* (aşa cum ne istoric în care trăim (...). de creativitate şi garanţia
judeţ. o culoare a miezului de echivalentul a 5 pîîni, la serie şi domnul ec. Mircea Trebuie deci să ne dis de supravieţuire a între
Iată însă cîteva exemple parte de ceea ce trebuie o producţie zilnică de Atanasoaie, din Hunedoa gului neam. Tineretul axe
concrete, alături de opinii să fie. 30 000 bucăţi... faceţi dum ra) s-a datorat făinii primi tribuim judicios energiile nevoie de cultură majo
ale celor care desfac pîi Pe lingă nemulţumiri neavoastră socoteala cîte şi să atacăm acolo unde ră, de modele, de ideal,
nea, culese la faţa locu le arătate de cumpărători pîini (a 7 lei bucata) le te de la Arad. S-a fabricat putem avea speranţa unei de revelaţii. Cînd ni
totuşi acest sortiment pen
’ l
să
lui. s-a ivit o situaţie care a rămîo brutarilor. tru că în perioada respec repercusiuni, sau, cel meni nu se grăbeşte ca “ î
Unitatea nr. 93 de pe trezit mirarea şi indigna i le ofere, o carie
bulevardul 22 Decembrie. rea — gramajul acesteia. CORNEL POENAR tivă au dispus de lapte puţin, a unui ccou“. ÎNCERCAREA LABIRIN
(care alături de ulei şi glu
Aici se comandă şi se vînd Dacă o pîine în mod nor coza intră în compoziţia Dar a răspunde momen TULUI devine providen
zilnic cam 1800 de plini, mal trebuie să cîntăreaseă agazinul de pîine acestei pîini), care este un tului istoric prin operă şi ţială.
de un kilogram şi de 700 1,200 kg, în urma unor M nr. 123 Hunedoara, aliment alterabil. Şi, nu RADU CIOBAN U
gr. — îmi spun vânzătoa verificări la centrele de marţi, 14 august, la în ultimul rlnd, pentru că, nu prin agitaţie sterilă şi
rele Aurica Szilaghy şi Ma pîine, în prezenţa gestio ora 8,45 se prezenta cu,., avînd un preţ mai mare,
riana Ştefan. Aprovizio narilor şi a cumpărători rafturile goale (revenind este rentabilă pentru uni
narea unităţii se face raoap-’ lor, am întîlnit situaţii în jurul amiezii, am aflat tate şi deci şi oamenii îşi
tea (1000 de bucăţi) şi cînd greutatea pîinii os- că a primit marfă imediat pot lua salariile. Zootehnia după şapte tari
ziua (cele 800 de plini de _cila de la 0,950 kg (caz după ce am trecut pe aco
1 kg). Este ritmică, sus semnalat la unitatea 93), lo). Referitor la calitatea • Cantitatea mică de
cu mult sub posibilităţi şi
ţine vînzătoarea, şi, în pînă la 1,150 kg (cazurile pîinii, şefa unităţii. Emilia specialităţi se datoreşte {Urmare rin pag. 1] necesităţile de consum ale
general, pîinea este proas cele mai frecvente). Florian, spunea: J n urmă lipsei capacităţii de pro
pătă şi destul de frumoasă. Sigur, în acest caz, pre cu vreo două săptămîni am ducţie (abia acoperă ne Dacă avem în vedere pro populaţiei din judeţ-
In general e un fel de-a ţul nu este justificat nici primit pîine foarte fru cesarul de pline al oraşu ducţia de lapte, ea înre Iată/ de altfel, evoluţia
spune, deoarece, miercui’i, prin calitate, nici prin moasă. Dar am avut apoi lui, în creştere în ultima gistrează o creştere faţă producţiei d e lapte în cele
15 augifst, de pildă, pîinea cantitate! Sînt bani care pîine „Bucureşti" foarte vreme, în special la şfîrşit de anul trecut, dar este şapte luni dia a n :
de 700 gr (5,50 lei) a venit se irosesc gratuit din bu rea, neerescută şi crăpată. de săptămînă). De foarte
gata pregătită pentru... pes zunarul cetăţeanului, fapt Nu înţeleg de ce fabrică multe ori, absenţa unor LUNILE h m iv VI VII
met. Auzind că vînzătoa- inadmisibil. ' acest sortiment dacă n-au specialităţi este motiva®
rele au dese reclamaţii în cat despre produsele de făină bună. Să ştiţi că a- de lipsa cînd a zahărului,
privinţa gramajului plini specialitate, situaţia este cest magazin este vitregit cînd a ouălor, cînd a ule întreprinderi
lor, am făcut şi noi un de asemenea îngrijorătoa în privinţa specialităţilor. iului Fiind puţine specia agricole
sondaj la moment. Spre re. In anul 1990, la unita Dacă la cele proprii sie lităţi, producătorii con de stat
stupoarea celor de faţă, tea numărul 22 s-au primit panifieaţiei există tot tim sideră firesc să le livreze — prod. totală
toate pîmile puse pe eîn- specialităţi numai o singu pul specialităţi, noi pri cu prioritate magazinelor (h.1) 4172 4015 4787 5066 6249 6378 6172
tar erau sub greutatea ră dată. Iar cînd totuşi se mim foarte rar şi canti proprii (118, 76, 74). — prod. medie
prevăzută. Diferenţele mer mai fac, se fac în canti tăţi foarte mici. De ce se • Necazuri au şi cu ma obţinu® de
geau de La 50 la 200 gra tăţi foarte mici, compa fac diferenţe ? Doar toţi şinile, trei dintre ele sfind la o vacă
furaja® fl/cap) 180
me, îndeosebi la pîinile de rativ cu cerinţele. Să fi ui aprovizionăm locuitorii Hu pe butuci din lipsă de Cooperativele 187 224 235 290 296 295
1 kg (? !). tat cei în drept cît de bine nedoarei", piese de sehimh. # fer
La Ulpia întîlnlm ace era venit ua baton, un Am fost şi la un maga despre proiectata extinde agricole
leaşi aspecte. Aproviziona covrig, un corn cu nucă zin „propriu" — unitatea re a capacităţii de prodtte- — prod. totală
rea este ritmică şi la ni sau dulceaţă, cu ani în 76, care a fost preluată de ţie nu se mai ştie nimic. <hl) 8004 7222 11323 11369 36290 15851 14664
velul cerinţelor •*- arată. urmă ? Secţia Hunedoara a I.MJP. Deci, probleme (amintin- prod. medie
doamna Maria Vasiu, şefa Cu toate că eram în Deva. Tocmai Începea vîn- du-le doar pe. cele mai obţinu® *de
de unitate. în privinţa ca data de 13, cînd am ajuns zarea pîinii albe de 4,25 mari) sînt destule şi ele fa o vacă
lităţii pîinii,. aici ar fi la Fabrica de Pîine din lei, abia primite. De spe . nu pot fi în totalitate de furajată
multe de spus. De pildă, Brad nu ne-am propus să cialităţi, nici vorbă. Ace păşite, cu tot sprijinul dat (1/cap) 47 50 90 105 136 134 13»
am aflat, în ziua de Sfînta purtăm ghinion celor de laşi sortiment de pîine şi de I.M.P. Deva.
Maria, că magazinul a aici. încă înainte de a in de aceeaşi calitate (nu era După cum este lesne de portant ei agriculturii şi
refuzat să preia 800 bu tra în unitate am sesizat caldă, dar era bună, după VIORICA R O M AN constatat, eu asemenea pro- aprovizionări» zilnice a
căţi care erau... beton, ce prezenţa unei plase cu ducţii. medii obţinute de I» populaţiei cu carafe fapte,
mâi ! „După aceea — con patru plini, pîine albă bi DupS cum se observă, am redaf această anchetă « v a c ă furajată, eficiente ouă «te. Pentru «ă «sul>-
tinuă interlocutoarea noas ne cqaptâ, abandonată lîn într-o ordine mai puţin obişnuită, dînd mai întîi CU- «ste departe de » fi etffa- liniere «e impune totuşi ;
tră — au putut să ne tri gă linia ferată. „Discret", vîntul celor ce conduc în Judeţ activitatea de morâ- .făcătoare. Noi alte «©- fa sootefaal» hunedorcană,
mită pîine caldă. Cred că întreprinzătorul, după tre . rit ş! panificaţie. Argumentele dumnealor sînt argu .mentorii nu vom face. Insă, posibilităţile sfat mufa mai
problema calităţii — sus cerea noastră, sare gardul, mente. Ceea ce turnează insă ta cursşQ anchetei, au ribuadewte <fe cifre pre- mari riecft «cafaririfa de
ţine' d-na Vasiu, _s-ar pu- îşi ja marfa, ‘ continuîn- mai este la deplină concordanţă cu aceste, argumen zentate trebuie să îndem- pînă acum, insă «te trebuie
tea remedia, dacă în fa du-şl drumul liniştit. Ciu te. Brutarii, precum sp vede mai accentuează i& «I. ne te asmum » reflecţie valorificate - depila. . prin
brică s-ar respecta cu dat. Uni! cu pîine albă, uneori destul de face* piedicile care fac ea pe mesa din parte» specialiştilor hărnicie «i t e x t mrgeatea-
strictele procesul tehno- bine coaptă, de bună caii-' noastră să na ajungă întotdeauna plinea cea mai hu cfte zeofatefa Jarieţnfetl. s rfe prin cefetefeste» «î
tbglcV " ' •' .............* tate, fn timp ce un întreg nă care se poate face in aceste condiţii. tuturor celor Implicaţi în înal® răspundere ţetăţe- .
acest sector extrem de iot- nească. ----------------------- -. «■
