Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_182
P. 3

18 — DUMINICĂ, 19 AUGUST 1990                                                                                                                    9AG  3


                                                                                   •  Doi  snobi  la  concert:
                                                                                   —  îl  recunoşti  pe  Bee-
        C 7 T L E 3 B 0 2 C 0 P                                                  thoven ?                        Ctnteeui  beţivmui
                                                                                   — > Aşteaptă  pînă  se  în­
                                              ....t*...Emulii.........................................^  '  toarce  cu  faţa  şi-ţi   voi   Nelipsit  din  eîrciumi  sînt
                                                                                 spune.                          Finul  nu mă  satisface
                                                                                            ☆                    Bem   tăriile şi cîivt
                                                             Expansiunea           —  Vecine,  de  ce   dum­     Fină noapte-n cap  se face.
             REFLECŢIA  ZILEI                       j          serviciilor       neata  şi  vecina  frecventaţi   Mă trezesc în  frigdl  lunii
                                                                                 doar  localurile  de  noapte ?
                                                           O  caracteristică   im­  —  Pentru  că,  pînă   se    Azvlrlit lingă un zid
                                                         portantă.  a  economiilor   găteşte   nevastă-niea,  cele   Mă ling «linii, nu  mă mîiiii
         „AAintile  inferioare  sînt  îmblînzite  şi  supuse j   ţărilor  dezvoltate  o  re­  de  zi  se  închid.  Au  şi  ei  de lins  un  blid.
      de  nenorocire ; minţile superioare se ridică dea-1   prezintă,   în  ultimii  25    •k                    Casa  singură mă-nehite.
      supra  ei".  '                                S    de  ani,  sporirea   sem­  —  Nu  m-ai  sărutat  de    Dorm  căzut pe duşumea.
                                                         nificativă   a   ponderii   o  săptămînă,  spune  necă­  Trec prin creier ncsfîrşîtc
                                Washington  Irving   |   serviciilor   în   totalul   jită  soţia.              Suliţe din. viaţa mea.
                                                         producţiei  şi  al  locuri­  —   Eşti  sigură ?   Atunci   Mă ridic cu greutate,
                                                         lor  de  muncă.         oare  pe  cine  am  sărutat ?   N-ara de  ce mă sprijini,  ■
                                                           în  S.U.A.,  din  totalul      .  ☆                   Sînt  model  de-ausieritafe,
       Maxime  şi  cugetări  americane                   locurilor  de  muncă,  in­  Avocatul :  —  Acum,  po­   Vodca  de  nu mi-ar lipsi...
                                                         dustria  extractivă  şi  a-
                                                         gricultura'  deţin  o  pon­  vesteşte  Curţii  unde   ie-a   Cred  c-am fost cîndva un  om.
       •  „E  îngrozitor  să  ajungi   •  „Guvernarea  pste  arta   dere  de  5,6  la  sută,  in­  sărutat.     Suflet  mai  aveam  s-ar zice
     să  crezi  că  ceea  ce  -spun   de  a  fi  cinstit".  dustria  prelucrătoare  de   Clienta:  — Pe  gură,  dom­  Sprijinindu-mă de-un  pom
     alţii  despre  tine  e  adevă­   Thomas  Jefferson  17,5  la  sută,  în  timp  «e   nule  judeeător.       Aştept  noaptea  ca  să  pice.sa  pire,   t
     rat".                      •  „Există  două  feluri  de  serviciilor  le  revin  76j3   Avocatul:  —  Nu   aşa,
                   I - P. SmitU  a  împrăştia   lumina:   să  la  sută.  Dintre  acestea,   spune  unde  te  aflai.             GEORGE PARAUe o r g e  p Ar ă u _  ^   ^   J
                                                                                                                                g
       •  „Fierbem  la  tempera­  fii  luminarea  sau  să   fii  se  detaşează  prin  însem­
     turi  diferite".'        oglinda  care  o  reflectă".  nătate,  comerţul  cu  16,8
         Ralph  WaM« Emerson            Edith  Wharton   la  sută,  serviciile   so­
       •  „Tine  ochii   deschişi   •  „Fiecare  om   ajunge   ciale cu  17,9 îa sută, cete                        ZILE  TORIDE
     înainte  de  căsătorie  şi  pe   pînă la  urmă la  Waterloo-ul   financiare  şi  de  afaceri
     jumătate  înclini,  după".  său".                   cu  11,5   Ia  sută,   cele   Clienta :  —  în    braţele   (Urmare  £n  pag.  I)  lorii  semaforului.   Frîms.
            Benjamin  Franklin         Wcndell  Phillips  guvernamentale  cu     sale,  domnule  judecător.                        înjurături.  Taxiul  se  re­
       •  „Dacă  iei  un  cline  flă-   • „Tragedia  veacului  este   la  sută.                             ce  se  lăf.ăie  în  preajma  trage  sUnjenit  pe  linia  4e
     mînd  şi  îi  dai  de  mîncare,   că  oamenii  cunosc  atît  de   în  Franţa,  RJF.G.,  Ja­  ☆         containerelor  aflate  Ungă  plecare.
     nu  te  va  muşca.   Aceasta   puţine  lucruri  despre  oa­  ponia  serviciilor  le  re­  —  V-a  căutat  cineva  în   blocurile   emană...  în­  Spre  centru  ineânt-eâaSl
     este  cea   mai  importantă   meni”.                vin  67,8,   8  şi,  res­  lipsă.                  trebarea.:  totuşi  este,  sau  fluxul  de  călători  ce  VăI
     diferenţă  între  un  eîine  şi    William  Dubois  pectiv,  66,1  la  sută  din   — .Casa arăta ?     nu,  motorină ?       de  Za  gară.  Şi  pentru  că
    ‘ un  om*                   •  „Dacă  ştii  să  îl  citeşti,   totalul  locurilor de mun­  —  Semăna  du  dv.  dar  a-   în  faţa   ^Magazinului  nu  sînt  toţi  localnici,  sm -  j
                 Mark  Twainr  fiecare  om  este  o  carte".  că. Toate  cererile de ser­  vea  o  privire  inteligentă.  tineretului1'   scenă   des­ bdlajele  de  îngheţată  ce
       •  „A  şti  că  ştii  ceea  ce   William  Ellery Channing  vicii  sînt  In  expansiu­  k             prinsă  parcă  din  come­ le  conduc  paşii,  pînă  la
     ştii  şi  că  nu  ştii  ceea   ce   •  „Numai  proştii  şi  mor­  ne.  Peste  jumătate  din   —  Ştii  că  Anetş  s-a  în-   diile clasice:  taxiul  parti­ întîlnirea  cu  Bulevardul
     nu  ştii,  aceasta  este   cu­  ţii  nu  Işi  schimbă   nici­  sediile  primelor  100  de   necat ?    cular  2  MD  2503   năvă­ Decebal   le   spun   «3
     noaşterea  adevărată".   odată  părerea".           firme   prestatoare   de   —  Curios î  Toată  lumea   leşte   în  intersecţie   la  sînt  zile  toride,  în   au­
          Henry David  Thoreau     James Rassat  Lowell  servicii  din  Europa  oc­                         schimbarea  pe  roşu  a  cu­ gust,  la  Deva.
       •  „Mulţi  pot  discuta;  pu­                     cidentală  se  află la Lon­  îi  spunea  gîscă.
     ţini  pot  conversa".             Selecţie  de      dra,  Paris  şi  Frankfurt        ☆
          Amos  Bronson  Aicott        <U£  l£AHU                                 —  Cum  face,  dragă,  ver­
                                                                                 bul  „a iubi"  la  viitor ?  In  sfîrşit...  OMUL
                                                                                  —  A  se  mărita.
                                                                                           ☆
                                                                                   Femeilor  le  place   să    (Urmare  din  pag  t)  Dar,  una,  cei   mai
                                                                                 citească  în  ochii   bărbaţi­  fuieşte  un  om   pentru   mare  dar  din  aceste rih-
                                                                                                                                    duri,  dar  acum,  cînd  te
                                                                                 lor,' iar bărbaţilor  —  să  le   bani  o  face  din  porni­  sfîrşit,   el,  omul,   este
                                                                                 ducă  cu  zăhărelul.        rea de a  avea cu ce  să-şi   liber  în'  iniţiativă,   ac­
                                                                                           ir                cumpere,  ştim  noi,  bău­  ţiuni,  să  nu  uite  că  este
                                                                                  —  Cîţi  ani  aveţi,  doam­  tură,  deci  implicit,   in   OM.  Deci,  fiecare  din­
                                                                                 nă ?                        viziunea  sa,  fericirea).  tre  noi,  fie  că  ne  aflăm
                                                                                  —  20,  neţinînd  cont   de   Deci,  aeceptînd  ideea   aplecaţi   asupra   unte
                                                                                 duminici  şi  sărbători.    că  trebuie  permanent  să   strung,  în  faţa   umâ
                                                                                           i r   ' /•        căutăm  fericirea,  să  îm­  birou,  în  propriul  ate­
                                                                                  —  Cîţi  oameni  lucrează   bunătăţim   conştiinţa   lier  sau  restaurant,   în
                                                                                 în  biroul  tău ?           noastră  umană,   viaţa   „talciocul"  Devei,  la  ţin
                                                                                  —.Unul  pentru  şase.      noastră,   să   profităm,
                                                                                                             deci, de  acest  lucru  nou   pahar  cu  prietenii,   să
                                                                                           ic       ■        ce  ni  l-am  obţinut:  să   nu  uităm   că   sîntem
                                                                                  —  După  cîte  ştiu,   ne-   profităm  de  faptul,  că   OAMENI.   Să  dovedim
                                                                                 vastă-ta  era  brunetă.   De   ne  putem  zbate  pentru   că,  în  sfîrşit,   el,' omul
                                                                                cînd  are  părul  roşu ?     noi.                   e  OM.
                                                                                  —  De  cînd  a  încărunţit.
                                                                                   Culese  de  INA  DELEANU
                                                                                                                   Un  idiot  la  Paris
                    „4 4 4   Z L E   D E   A G O N IE   A   S .U A .“                                       (Urmare  din  pag.  I)  de  durere  şi  de  frică*  iar
                                                                                                                                   copilul,  plingînd,  se  ajgrâă
      Şahul  era  însă  nemulţu­  că  şataii va fiprofaafeil pri­  în  Iran  pentru  a-şi  primi
     mit  de  faptul  eă  zilnic  se   mit la  SALA. pentru motive   pedeapsa.  Şahul  a  fost ad­  primească  pe  şah,  dar  a-   Bucureşti.  Este,  de   fapt,   de  fustele  ei.  Este  te u  In
    ■  cheltuiau  24000  dolari  fără   medicale.  Iranienii  doreau   mis  cu  prea  mare  uşurinţă   cesta  trăia  aici  cu  teama   motivul  principal   pentru   spate,  el  rezistă  şi  se  g -
     a  avea  certitudinea  eă  se­  ca  şahul  să  fie  văzut   de   la  tratament  în  S.U.A.,  ig-   continuă  a  unul   atentat.   care  ne  interesează   acest   gaţă  şi  mai  tare.   De  Ia
                                                                                                          nou  film.  Eroul  principal
                                                                                                                                   înălţimea  celor  L86  m  ai
     curitatea  nu  ăre aiei  o  bre­  medicii  de  te  Teheran.  în   norîndu-sc  că :  nişte   spe­  Mai  mult,  guvernul   ira­  vine  din  Paris,  la   Bucu­  săi,  an  miner  se  aruncă  şi
     şă ;  de  aceea  s-a  mutat  In   pluş,  Teheranul  dorea   să   cialişti  americani  puteau  fi   nian  a  lansat  zvonul   că   reşti,  pentru  a  juca   rolul   seceră  copilul".
                                                                                                panamez
                                                                                 tratează  cu  cel
     Mexic,  în  oraşul  Cueraa-   se  convingă  că  şahul   nu   solicitaţi  pentru  consult  şi         unui  publicist  de  elită  „tri­  Scenariul   continuă  «u
     vaea.  Spre  sfîrşittd  lunii   desfăşoară  activitate   po­  în  M exic;  şahul  putea  fi   extrădarea  şahului.  Evolu­    fel  şi  fel  de  grozava  pap-
     septembrie  1979,   datorită   litică.  Profetic,  primul  mi­  cu  mare  competenţă  îngri­  ţia  bolii  a  determinat creş­  mis  special"   să  relateze   tru  a-1  face  să  «Idă»   « îf
     deteriorării  treptate  a  să­  nistru   iranian   avertiza;   jit  la  New-Mexîco,  la  100   terea  marcată  a  spiînri  cu   diverse  evenimente.  Pixul
     nătăţii  şahului,  a  fost  tri­  „slnteţi  în  curs  de  a  des­  de  km  de  Cuemavaea, deşi   nevoia  extirpării   chirur­  cu  acel  rezervor  de  venin   mai  tare,  pe  spectator.  Pene
                                                                                                                                   tra  că  lectura  acestui-  ar-
                                                                                                          şi  ochelarii  fumurii  îl  vor
     mis  medicul  Benjamin  H.   chide  eutia  Pandorei**.   în   consilierii  şahului  afirmau   gicale  a  acesteia,  operaţie   tieol  —  semnat  de  „eroul
     Kean,  specialist  în   boli   realitate  o  mare  -derută . a   —  fals  —  că  în  Mexic  nu   pentru  care  şahul  l-a  pre­  pune  pe  erou  în  situaţii   principal"   al   filmului,
     tropicale,  pentru  un  con­  constituit-o  faptul  că   în-  se  dispune   de .aparatură  ferat  pe  celebrul  Mîchael   din  cele  mai  hazlii  Dan   Jean-I’aul  Mari  —  se   va
                                                                                                          se  spune  —  mai  pe  româ­
     sult în Mexic ; l-a suspectat                                              De  Bakey  de  la  Houston,                        face  pe  imagini  filmate  In
     d e hepatită şi  malarie,  con­  IM)ALA  PUTERII                            care,  odată  ajuns  îa   Pa­  neşte  —  „vor  ride  şi  curci­  Bucureşti   şi  la  cabanele
     sider înd   necesară   inter­                                               nama,  iute  din  fire   cum   le"  de  e i  Dar,  iată  şi  o   Rusu,  Voievodu,  CîrapH  iui
     narea  la  Corneli   Medical       •   PUTEREA  Ş l  BOALA                 este,  a  făcut  nişte  aprecieri   parte  din  scenariul  filmu­  Neag  ş.a.  —  unde  miuerii,
     Genter din  New  York, pen­                  *   PUTEREA  BOLII             nu  tocmai  măgulitoare .pen­  lui.  (Este  vorba  de  o  co­  bărbieriţi  şi  în  haine  i e
     tru  precizarea  diagnosticu­                                               tru  condiţiile znedicinei  din   respondenţă  specială   din   sărbătoare,  se  vor  .   juca
     lui ;  ulterior  doctorul Kean   saşi  şahul  a  ascuns  «mult   sofisticate  cura  ar  11  scan-   Panama,  ceea  ce  a  creat  o   Bucureşti,  a  eroului  prin­  printre  flori  cu  mai  mulţi
    a  adăugat   şi  suspiciunea   timp că  te  074  î  s-a diag­  aerul  şi  acceleratorul  li­  .atmosferă  nu  tocmai  pro­  cipali  publicată  in  ziarul   prunci  de...  10  ani.   Spec­
    de  săream.  Auzind,  te  18   nosticat  te  Franţa   ba ala  near ;  trebuia  evacuat  an­  pice  pentru  activitate  me­  „Le  Nou vel   Observateur"   tatorii  vor  cădea  pe   sub
    octombrie,  efi  şahul  ar  su­  Waldenstr&m,   boală   cu   terior  personalul  ambasa­  dicală...  Apoi,  cum   zicea   or.  1337/1990).  scaune  de  atîta  rls,   mai
                                                                                                           „In  apropiere  de
                                                                                                                            Piaţa
    feri  de  cancer,  in  îaţa  a-   evoluţie  deosebit  de  gravă,   dei   americane   de   la   sora  şahinşahului:   «fra­  Universităţii  —  serie  eroul   ales,  cînd  vor  fi  citite  ci­
     cestui  cuvînt cu  valoare  de   ca  multiple  complicaţii.  La   Teheran;  persoanele   care   telui  meu  îi  este  teamă  de   frele,  de  unde  se  deduce
     „sesam"  Jimray  Carter de­  Corneli   Medical   Center   au  fost  implicate  în  argu­  a  fi  anesteziat  pe  masa  de   principal   al  filmului   —   „boala   de  exactitate"   a
     clară:  „este  zjgur  că   noi   şahului  i  siau  extras  ope­  mentarea medicală  a  admi­  operaţie  şi   de  a  se  trezi   o  femeie  merge  ţinîndu-şi
     trebuie  să-l  primim  pe şah   rator  nişte  calcul!  din v e -'   terii  şahului  în  S.U.A.  erau   la  Teheran" !  în  consecin­  de  mină  copilul  de  .10  ani,   eroului  principal:  10  ani,
                                                                                                                                   10 000  mineri,  cinci  mineri,
     atîta  timp  cît  tratamentul   zică  biliară,  operaţie  «are   îa  totalitate   simpatizante   ţă,  s-a  recurs  din  nou   la   nu  spune  nimic,  nu   face   1,80  m  ş.a.  Filmul  se   va
     medical este  necesar".  Car­  se  putea  faat  In  m ice  alt   ale  şahului!  ospitalitatea  Iui  Sadat,   o-   nimic  deosebit  Doar  tre­
    ter  a  luat  această  hotfirfre   loc 1  Persistenţa  ulterioară   în  timpul colecistectomiei,   peraţia  a  efectuat-o   De   ce.  Pe  trotuar  se  află  un   încheia  cu  intrarea  trium­
                                                                                                                                   fală
                                                                                                                                         in  Paris
                                                                                                                                                  a  eroului
    necunoscînd  realitatea,  fei-   8  unor acuze  a  dus la  evi­  chirurgii americani au diag­  Bakey  în  Egipt,  au  urmat   rînd  de  mineri  cu  bite ^ şi   principal,  venit  de  la  Bu­
    fluenţat  de  -unii   .metEci   denţierea  unui  calcul  „ui­  nosticat  un  limfosarcom,  o   o  serie  de  complicaţii redu­  ciomege   în  mînă.   Skit   cureşti,  oraş  care  îşi   va
     neinformaţi  nici  td com ­  tat" te  canalul coledoc, ex-   formă de cancer,  necesttînd  tabile  (pancreatită   acută,   10 000   cţ|  chipurile  negre
    plet  erezînd  c&   moartea   tras  prin « adascopto,  deci   ÎH  rrm liniLflrg   î Aţg,rqpîg.  ahces  subhepatic,   abces   de  cărbune  şi  eu ochii  stră­  recăpăta  cu  acest   prilej
                                                                                                                                   mult  rlvnitul
                                                                                                                                                 nume  ..Mi­
     şahului  este  iminentă;  ari   cu o   sondă  iuamiînd  prin   Pentru  a  nu  complica  In   pulmonar,  pleurezie  puru­  lucitori  de  ură.  Cinci  mi­  cul  Paris".
    nu   se  putea  admite   că   esofag, stomac,  duoden,  co­  eantiHnare  'situaţia  S.U.A„   lenţă).  Cei  zece  medici  (7   neri  se  aruncă  pe  femeie,   Credem  că  sînt,suficiente
    cineva  ar  risca  să  moară'  ledoc...            şahul  a  dorit  să  plece din   egipteni,  3  francezi)   n-*au   clnd  bărbaţi  adulţi,  solizi,   motivele  pentru  a  ne  de­
    din  cauza  refuzului  ajuto­  In  4  noiembrie  studenţii   nou te  Meîdc, dar guvernul   putut  -evita  sfîrşitul  şahu­  înarmaţi  care  o   tîrăse  pe   clara   plini  de  nerăbdare
    ratei 8.ÎJ A 1            iranieni  nu  hiat  «ei  *3  de   mexican  «-a  «pus,  pentru   lui  in  27  iulie  1980,  ora   şosea  în  văzul  tuturor.  Lo­  să  vedem  cit  mai  repede
      *a  ti  «cteraferte  primai  «statariLin ambasada &1MU  a  «vita  tensiuni  diploma­  9,98.         vesc  cu  ciomagul  pe  spate,   pe  ecrane   Un  idiot   la
    ministru  iranian  era   in­  precizînd  că-i  vor  elibera   tice  cu  Teheranul.  Panama            cu   pumnii  în  burtă.   Cu   Paris",  seria  a  Il-a.
    format  'de  către  americani  doar  cînd  şahul  va  reveni  s-a  declarat  de  acord  să-l  Dr,  CORNEL  STOICA  toată  puterea.  Femeia  urlă
                                                                                                                                                   /
   1   2   3   4