Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_182
P. 3
18 — DUMINICĂ, 19 AUGUST 1990 9AG 3
• Doi snobi la concert:
— îl recunoşti pe Bee-
C 7 T L E 3 B 0 2 C 0 P thoven ? Ctnteeui beţivmui
— > Aşteaptă pînă se în
....t*...Emulii.........................................^ ' toarce cu faţa şi-ţi voi Nelipsit din eîrciumi sînt
spune. Finul nu mă satisface
☆ Bem tăriile şi cîivt
Expansiunea — Vecine, de ce dum Fină noapte-n cap se face.
REFLECŢIA ZILEI j serviciilor neata şi vecina frecventaţi Mă trezesc în frigdl lunii
doar localurile de noapte ?
O caracteristică im — Pentru că, pînă se Azvlrlit lingă un zid
portantă. a economiilor găteşte nevastă-niea, cele Mă ling «linii, nu mă mîiiii
„AAintile inferioare sînt îmblînzite şi supuse j ţărilor dezvoltate o re de zi se închid. Au şi ei de lins un blid.
de nenorocire ; minţile superioare se ridică dea-1 prezintă, în ultimii 25 •k Casa singură mă-nehite.
supra ei". ' S de ani, sporirea sem — Nu m-ai sărutat de Dorm căzut pe duşumea.
nificativă a ponderii o săptămînă, spune necă Trec prin creier ncsfîrşîtc
Washington Irving | serviciilor în totalul jită soţia. Suliţe din. viaţa mea.
producţiei şi al locuri — Eşti sigură ? Atunci Mă ridic cu greutate,
lor de muncă. oare pe cine am sărutat ? N-ara de ce mă sprijini, ■
în S.U.A., din totalul . ☆ Sînt model de-ausieritafe,
Maxime şi cugetări americane locurilor de muncă, in Avocatul : — Acum, po Vodca de nu mi-ar lipsi...
dustria extractivă şi a-
gricultura' deţin o pon vesteşte Curţii unde ie-a Cred c-am fost cîndva un om.
• „E îngrozitor să ajungi • „Guvernarea pste arta dere de 5,6 la sută, in sărutat. Suflet mai aveam s-ar zice
să crezi că ceea ce -spun de a fi cinstit". dustria prelucrătoare de Clienta: — Pe gură, dom Sprijinindu-mă de-un pom
alţii despre tine e adevă Thomas Jefferson 17,5 la sută, în timp «e nule judeeător. Aştept noaptea ca să pice.sa pire, t
rat". • „Există două feluri de serviciilor le revin 76j3 Avocatul: — Nu aşa,
I - P. SmitU a împrăştia lumina: să la sută. Dintre acestea, spune unde te aflai. GEORGE PARAUe o r g e p Ar ă u _ ^ ^ J
g
• „Fierbem la tempera fii luminarea sau să fii se detaşează prin însem
turi diferite".' oglinda care o reflectă". nătate, comerţul cu 16,8
Ralph WaM« Emerson Edith Wharton la sută, serviciile so
• „Tine ochii deschişi • „Fiecare om ajunge ciale cu 17,9 îa sută, cete ZILE TORIDE
înainte de căsătorie şi pe pînă la urmă la Waterloo-ul financiare şi de afaceri
jumătate înclini, după". său". cu 11,5 Ia sută, cele Clienta : — în braţele (Urmare £n pag. I) lorii semaforului. Frîms.
Benjamin Franklin Wcndell Phillips guvernamentale cu sale, domnule judecător. înjurături. Taxiul se re
• „Dacă iei un cline flă- • „Tragedia veacului este la sută. ce se lăf.ăie în preajma trage sUnjenit pe linia 4e
mînd şi îi dai de mîncare, că oamenii cunosc atît de în Franţa, RJF.G., Ja ☆ containerelor aflate Ungă plecare.
nu te va muşca. Aceasta puţine lucruri despre oa ponia serviciilor le re — V-a căutat cineva în blocurile emană... în Spre centru ineânt-eâaSl
este cea mai importantă meni”. vin 67,8, 8 şi, res lipsă. trebarea.: totuşi este, sau fluxul de călători ce VăI
diferenţă între un eîine şi William Dubois pectiv, 66,1 la sută din — .Casa arăta ? nu, motorină ? de Za gară. Şi pentru că
‘ un om* • „Dacă ştii să îl citeşti, totalul locurilor de mun — Semăna du dv. dar a- în faţa ^Magazinului nu sînt toţi localnici, sm - j
Mark Twainr fiecare om este o carte". că. Toate cererile de ser vea o privire inteligentă. tineretului1' scenă des bdlajele de îngheţată ce
• „A şti că ştii ceea ce William Ellery Channing vicii sînt In expansiu k prinsă parcă din come le conduc paşii, pînă la
ştii şi că nu ştii ceea ce • „Numai proştii şi mor ne. Peste jumătate din — Ştii că Anetş s-a în- diile clasice: taxiul parti întîlnirea cu Bulevardul
nu ştii, aceasta este cu ţii nu Işi schimbă nici sediile primelor 100 de necat ? cular 2 MD 2503 năvă Decebal le spun «3
noaşterea adevărată". odată părerea". firme prestatoare de — Curios î Toată lumea leşte în intersecţie la sînt zile toride, în au
Henry David Thoreau James Rassat Lowell servicii din Europa oc schimbarea pe roşu a cu gust, la Deva.
• „Mulţi pot discuta; pu cidentală se află la Lon îi spunea gîscă.
ţini pot conversa". Selecţie de dra, Paris şi Frankfurt ☆
Amos Bronson Aicott <U£ l£AHU — Cum face, dragă, ver
bul „a iubi" la viitor ? In sfîrşit... OMUL
— A se mărita.
☆
Femeilor le place să (Urmare din pag t) Dar, una, cei mai
citească în ochii bărbaţi fuieşte un om pentru mare dar din aceste rih-
duri, dar acum, cînd te
lor,' iar bărbaţilor — să le bani o face din porni sfîrşit, el, omul, este
ducă cu zăhărelul. rea de a avea cu ce să-şi liber în' iniţiativă, ac
ir cumpere, ştim noi, bău ţiuni, să nu uite că este
— Cîţi ani aveţi, doam tură, deci implicit, in OM. Deci, fiecare din
nă ? viziunea sa, fericirea). tre noi, fie că ne aflăm
— 20, neţinînd cont de Deci, aeceptînd ideea aplecaţi asupra unte
duminici şi sărbători. că trebuie permanent să strung, în faţa umâ
i r ' /• căutăm fericirea, să îm birou, în propriul ate
— Cîţi oameni lucrează bunătăţim conştiinţa lier sau restaurant, în
în biroul tău ? noastră umană, viaţa „talciocul" Devei, la ţin
—.Unul pentru şase. noastră, să profităm,
deci, de acest lucru nou pahar cu prietenii, să
ic ■ ce ni l-am obţinut: să nu uităm că sîntem
— După cîte ştiu, ne- profităm de faptul, că OAMENI. Să dovedim
vastă-ta era brunetă. De ne putem zbate pentru că, în sfîrşit, el,' omul
cînd are părul roşu ? noi. e OM.
— De cînd a încărunţit.
Culese de INA DELEANU
Un idiot la Paris
„4 4 4 Z L E D E A G O N IE A S .U A .“ (Urmare din pag. I) de durere şi de frică* iar
copilul, plingînd, se ajgrâă
Şahul era însă nemulţu că şataii va fiprofaafeil pri în Iran pentru a-şi primi
mit de faptul eă zilnic se mit la SALA. pentru motive pedeapsa. Şahul a fost ad primească pe şah, dar a- Bucureşti. Este, de fapt, de fustele ei. Este te u In
■ cheltuiau 24000 dolari fără medicale. Iranienii doreau mis cu prea mare uşurinţă cesta trăia aici cu teama motivul principal pentru spate, el rezistă şi se g -
a avea certitudinea eă se ca şahul să fie văzut de la tratament în S.U.A., ig- continuă a unul atentat. care ne interesează acest gaţă şi mai tare. De Ia
nou film. Eroul principal
înălţimea celor L86 m ai
curitatea nu ăre aiei o bre medicii de te Teheran. în norîndu-sc că : nişte spe Mai mult, guvernul ira vine din Paris, la Bucu săi, an miner se aruncă şi
şă ; de aceea s-a mutat In pluş, Teheranul dorea să cialişti americani puteau fi nian a lansat zvonul că reşti, pentru a juca rolul seceră copilul".
panamez
tratează cu cel
Mexic, în oraşul Cueraa- se convingă că şahul nu solicitaţi pentru consult şi unui publicist de elită „tri Scenariul continuă «u
vaea. Spre sfîrşittd lunii desfăşoară activitate po în M exic; şahul putea fi extrădarea şahului. Evolu fel şi fel de grozava pap-
septembrie 1979, datorită litică. Profetic, primul mi cu mare competenţă îngri ţia bolii a determinat creş mis special" să relateze tru a-1 face să «Idă» « îf
deteriorării treptate a să nistru iranian avertiza; jit la New-Mexîco, la 100 terea marcată a spiînri cu diverse evenimente. Pixul
nătăţii şahului, a fost tri „slnteţi în curs de a des de km de Cuemavaea, deşi nevoia extirpării chirur cu acel rezervor de venin mai tare, pe spectator. Pene
tra că lectura acestui- ar-
şi ochelarii fumurii îl vor
mis medicul Benjamin H. chide eutia Pandorei**. în consilierii şahului afirmau gicale a acesteia, operaţie tieol — semnat de „eroul
Kean, specialist în boli realitate o mare -derută . a — fals — că în Mexic nu pentru care şahul l-a pre pune pe erou în situaţii principal" al filmului,
tropicale, pentru un con constituit-o faptul că în- se dispune de .aparatură ferat pe celebrul Mîchael din cele mai hazlii Dan Jean-I’aul Mari — se va
se spune — mai pe româ
sult în Mexic ; l-a suspectat De Bakey de la Houston, face pe imagini filmate In
d e hepatită şi malarie, con IM)ALA PUTERII care, odată ajuns îa Pa neşte — „vor ride şi curci Bucureşti şi la cabanele
sider înd necesară inter nama, iute din fire cum le" de e i Dar, iată şi o Rusu, Voievodu, CîrapH iui
narea la Corneli Medical • PUTEREA Ş l BOALA este, a făcut nişte aprecieri parte din scenariul filmu Neag ş.a. — unde miuerii,
Genter din New York, pen * PUTEREA BOLII nu tocmai măgulitoare .pen lui. (Este vorba de o co bărbieriţi şi în haine i e
tru precizarea diagnosticu tru condiţiile znedicinei din respondenţă specială din sărbătoare, se vor . juca
lui ; ulterior doctorul Kean saşi şahul a ascuns «mult sofisticate cura ar 11 scan- Panama, ceea ce a creat o Bucureşti, a eroului prin printre flori cu mai mulţi
a adăugat şi suspiciunea timp că te 074 î s-a diag aerul şi acceleratorul li .atmosferă nu tocmai pro cipali publicată in ziarul prunci de... 10 ani. Spec
de săream. Auzind, te 18 nosticat te Franţa ba ala near ; trebuia evacuat an pice pentru activitate me „Le Nou vel Observateur" tatorii vor cădea pe sub
octombrie, efi şahul ar su Waldenstr&m, boală cu terior personalul ambasa dicală... Apoi, cum zicea or. 1337/1990). scaune de atîta rls, mai
„In apropiere de
Piaţa
feri de cancer, in îaţa a- evoluţie deosebit de gravă, dei americane de la sora şahinşahului: «fra Universităţii — serie eroul ales, cînd vor fi citite ci
cestui cuvînt cu valoare de ca multiple complicaţii. La Teheran; persoanele care telui meu îi este teamă de frele, de unde se deduce
„sesam" Jimray Carter de Corneli Medical Center au fost implicate în argu a fi anesteziat pe masa de principal al filmului — „boala de exactitate" a
clară: „este zjgur că noi şahului i siau extras ope mentarea medicală a admi operaţie şi de a se trezi o femeie merge ţinîndu-şi
trebuie să-l primim pe şah rator nişte calcul! din v e -' terii şahului în S.U.A. erau la Teheran" ! în consecin de mină copilul de .10 ani, eroului principal: 10 ani,
10 000 mineri, cinci mineri,
atîta timp cît tratamentul zică biliară, operaţie «are îa totalitate simpatizante ţă, s-a recurs din nou la nu spune nimic, nu face 1,80 m ş.a. Filmul se va
medical este necesar". Car se putea faat In m ice alt ale şahului! ospitalitatea Iui Sadat, o- nimic deosebit Doar tre
ter a luat această hotfirfre loc 1 Persistenţa ulterioară în timpul colecistectomiei, peraţia a efectuat-o De ce. Pe trotuar se află un încheia cu intrarea trium
fală
in Paris
a eroului
necunoscînd realitatea, fei- 8 unor acuze a dus la evi chirurgii americani au diag Bakey în Egipt, au urmat rînd de mineri cu bite ^ şi principal, venit de la Bu
fluenţat de -unii .metEci denţierea unui calcul „ui nosticat un limfosarcom, o o serie de complicaţii redu ciomege în mînă. Skit cureşti, oraş care îşi va
neinformaţi nici td com tat" te canalul coledoc, ex- formă de cancer, necesttînd tabile (pancreatită acută, 10 000 cţ| chipurile negre
plet erezînd c& moartea tras prin « adascopto, deci ÎH rrm liniLflrg î Aţg,rqpîg. ahces subhepatic, abces de cărbune şi eu ochii stră recăpăta cu acest prilej
mult rlvnitul
nume ..Mi
şahului este iminentă; ari cu o sondă iuamiînd prin Pentru a nu complica In pulmonar, pleurezie puru lucitori de ură. Cinci mi cul Paris".
nu se putea admite că esofag, stomac, duoden, co eantiHnare 'situaţia S.U.A„ lenţă). Cei zece medici (7 neri se aruncă pe femeie, Credem că sînt,suficiente
cineva ar risca să moară' ledoc... şahul a dorit să plece din egipteni, 3 francezi) n-*au clnd bărbaţi adulţi, solizi, motivele pentru a ne de
din cauza refuzului ajuto In 4 noiembrie studenţii nou te Meîdc, dar guvernul putut -evita sfîrşitul şahu înarmaţi care o tîrăse pe clara plini de nerăbdare
ratei 8.ÎJ A 1 iranieni nu hiat «ei *3 de mexican «-a «pus, pentru lui in 27 iulie 1980, ora şosea în văzul tuturor. Lo să vedem cit mai repede
*a ti «cteraferte primai «statariLin ambasada &1MU a «vita tensiuni diploma 9,98. vesc cu ciomagul pe spate, pe ecrane Un idiot la
ministru iranian era in precizînd că-i vor elibera tice cu Teheranul. Panama cu pumnii în burtă. Cu Paris", seria a Il-a.
format 'de către americani doar cînd şahul va reveni s-a declarat de acord să-l Dr, CORNEL STOICA toată puterea. Femeia urlă
/