Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_183

L I B E R T A T E , D E M O O f l A T I E, A D E V A R !

CUVÎNTUL LI BER

Anul II, nr. 183 MARJI, 21 AUGUST 1990 4 pagini - 2 lei

Nu din vina oţelarilor

nu este ojell

ANCHETA i n f a ţ a c u p t o a r e l o r
DE L A O.SJM. 2, DIN C.S. HUNEDOARA

—■ Cit aveţi ora ? — rectorul general al combi­
ne întreabă prim-ţopitorul natului. In ultima vr ;me
Constantin Horopciue, de nici pe . directorul uzinei.
la cuptorul 4. Oare nu-i interesează pro­
— 13,00 i— răspundem. ducţia de oţel ? De ce nu
— La ora 9,00 trebuia vin mai des printre noi ?
să evacuez şarja. O ţin în De ce nu vin cei din con­
cuptor. Doar de cîteva mi­ ducere să stea de vorbă cu
nute s-a introdus trenul noi, să ne ştie gîndurile,
de turnare în hală. Eu necazurile şi bucuriile, să Grî u de ... august?
mai scoteam o şarjă as­ facem împreună oţel cît CONFERINŢA DE PRESA
tăzi. Cuptorul mergea foar­ mai bun, de care econo­
te bine. Dar n-avem uti­ mia ţării are atîta tre­ Iată imaginea unui lan de suprafeţele cultivate
laje de turnare... buinţă ?...", de grîu care în lunile cu grîu din „Poieniţă", Soluţionarea situaţiei copiilor
— La ora 13,00 puteam — Noi muncim şi vrem iunie, chiar iulie n-ar fi. cît şi cea din marginea
evacua şi şarja de la Cup­ să muncim tot mai bine — ridicat nici un semn de alăturată, nesecerate ?
torul 8 — ne spune ne­ a intervenit Vasile Nuţu, întrebare. Pînă la proba contrarie abandonaţi — calea integrării
căjit maistrul oţelar Cor­ prim-topitor la Cupton..l Dar nu mi se pare fi­ credem că da. Desigur,
nel Bucur. Dar nu se ştie 7. Colegii mei Gheorghe resc ca acum, în ultima
dacă-i putem da drumul Papuc şi Gheorghe Bratu uneori e mai bine mâi României în comunitatea
nici pe la ora 15,00! Nu sînt lîngă mine. Să vă spu­ decadă a lunii august, să tîrziu decît niciodată. Dar
se interesează n'meni de nă şi ei. Cerem să ni se ne mai întîlnim cu ase­ în cazul pîinii, nu ! europeană
soarta oţelăriei — conti­ asigure utilaje de turna­ menea imagini la Brad.
nuă Ion Teodorescu, prim- re, fier vechi, fontă. Să fi uitat „gospodarii" CORNEL POENAR
topitor la Cuptorul 8. De — In cele .şapte luni şi Sîmbătă dimineaţa la piilor abandonaţi, â ac­
pildă, eu şi oamenii din wmrnmmmâmmmmmmmmm Prefectura judeţului a centuat domnul Francois
echipă — Alexandru Mo- GH. f. NEGREA avut loc o conferinţă de de Combret, este cheia
lea şi Titel Ilea — încă nu Abonamentele la presă cu trei oaspeţi pentru relaţiile României
l-am văzut la faţă pe di­ (Continuare în pag. o 2-a) francezi: Francois de- cu restul Europei, de a-
„CUVÎNTUL LIBER1 Combrct, ne care domnul ceasta depinzînd ajutoa­
Bu-jor Bogdan, prefectul rele economice şi finan­
1 judeţului, l-a prezentat re­ ciare, sociale şi culturale,
In zi de august, prezentanţilor ziarelor hu- de care ţara noastră va
plită la 25 august Televiziune Deva ca de putea- beneficia în reuşita
nedrene şi Postului
vii­
„o
tor.
Dc aceea
la Sarmizegetusa persoană bine cotată în acestei acţiuni-pilot este
Reamintim că preţul ziprului nostru - este de 2 Ici sistemul Pieţei Comune'*, deosebit de importantă nu
doamna Jaqueline Iz?noir, numai pentru hunedoreni,
Am ajuns la Sarmize­ ţină curat în jurtil case- . exemplarul la vfnzarea cu bucata! La abonamente, re­ din partea organizaţiei ci pentru întreaga ţară.
getusa, în acest colţ din lor, să-şi înfrumuseţeze dacţia acordă o seamă de avantaje. Astfel, înccpînd de „Medicii Lumii" şi Alain Iar alegerea judeţului nos­
sud-estul judeţului, în- faţadele. Chiar dacă, lu-1 la 1 septembrie a.c., un abonament la „Cuvîntul liber” Delbos. tru ca loc de realizare a
tr-o dimineaţă liniştită crările in agricultură o-1 va putea fi asigurat Ia următoarele preţuri: Domnul Bujor Bogdan modelului acestei iniţia­
de cmjust. Un soare blînd cupa cea mai mare par­ a precizat că Piaţa Co­ tive private se datorează
îşi ’wşmltea lumina peste te a. zilei de muncă, lo- I lunar trimestrial semestrial anual mună intenţionează să a- interesului şj preocupării
32 Ici 84 lei *44 lei 288 lei
sat, acoperind cu voaluri calnicii nu uită să mă- | corde pentru copiii din domnului prefect, garan­
alb-gălbui aşezările. M i­ ture în faţa gospodăriilor . Făcînd un calciu simplu, se poate observa că la un România un ajutor de un ţiei pe care dumnealui o
resme de grîu, de fîn lor. Sintem doar în plin ' miliard de dolari. Rc- prezintă pentru iniţiatorii
cosit şi mere coapte in- sezbn turistic. Sute şi i abonament lunar, faţă de 42 lei. cît ăr trebui să coste, partizarea In ţară a a- francezi privind reuşita
cititorul economiseşte 10 lei, la cel trimestrial econo­
văluiau atmosfera, Nc-am mii de maşini din ţară , miseşte 42 Iei, la cel semestrial 108 lei, iar la cel anual cestor fonduri se va face acţiunii.
plimbat de-a lungul şo­ şi din străinătate trec 216 lei. Avantajele asigurării ziarului prin abonamente după modelul de -utiliza­ După expunerea de in­
selei principale — de la zilnic pe. şoseaua ce stră-1 sint deci clare, convingătoare. re din judeţul nostru. In tenţii a domnului de
intrarea în localitate pi- bate comuna. Este deci ( acest scop se elaborează Combret, participanţii la
nă dincolo de podul de important aspectul stră­ Adresăm cititorilor noştri rugămintea , de a-şi face Un program de ajutoare conferinţa de presă au
peste rîu; am admirat zii, impresia ce o face 1 din timp abonamentele la oficiile poştale, factorii poş­ pentru cele 9 case de ridicat probleme legate de
tali sau difuzorii din întreprinderi şi instituţii.
rînduiala gospodăriilor a- localitatea vizitatorilor | copii din judeţul nostru, realizarea practică a aces­
şezate de-o parte şi de vechilor sanctuare, tu­ La ziarul „CUVÎNTUL LIBER” abonamentele se pot care ulterior va fi pre­ tei acţiuni model. S-a
alta a drumului, pomii riştilor atraşi de cabane- 1 face pînă în data de 25 a fiecărei luni. luat şi de celelalte insti­ precizat că toate iniţia­
cu crengi aplecate, îm ­ le montana. Dar nu nu­ tuţii româneşti de profil. tivele şi ■ acţiunile umani­
povărate de greutatea mai... Ci şi un comerţ U N A P E Z | Rolul acestor programe tare străine (de altfel
fructelor, coloritul cri­ care să ofere în perma­ este, iniţial, de a îmbu­ dispersate şi insuficiente),
zantemelor şi al muşca­ nenţă gustări, cafele, Pacientul: nătăţi condiţiile materia­ v o r .fi coordonate de a-
telor din ferestre. A ' in­ ceaiuri, vin, răcoritoare. —- Doctore, nu mai pot îmi vine să mă le în casele de copii, ccastă experienţă-pilot,
trat in obişnuinţa săte­ omor! pentru ca în final să se
nilor' — preciza domnul E5TERA ŞINA Doctorul: ajungă la desfiinţarea a- V. ROMAN
Tenie Corul, secretarul . — Calmează-te, omule!- Lasă totul în sca- cestora.
primăriei — să-şi men­ (Continuare în pag. a 3-a) ma m ea! Rezolvarea situaţiei co- (Continuare în pag. a 2-a)
SEM NĂTURA PE CAPOTĂ
Poate, se întîmplă şi în tează ce „transmit-'' acele cît praf pot să înghită de­ 0 „oază“ de sănătate pentru
multe alte oraşe însă, aici, cuvinte şj expresii scurte, venii în timpul somnului,
mă voi referi numai la scrise în grabă. Ne în­ nc-am- adresat domnului
Deva. In fiecare dimi­ trebăm doar, de cele mai inginer Nicolae Midan, şe­ bolnavii de tuberculoză
neaţă, cînd ieşim din case multe ori : „Cum a fost ful Observatorului Meteo­
şi o apucăm către locurile posibil ? Doar aseară nu rologie Hunedoara, care
de muncă, observăm fel şi exista nici un fel de praf ne-a spus: Doar la 4 km de Brad, lui de Miniştri, Mihai De atunci, mulţi oameni |
fel de înscrisuri pe capo­ pe această maşină ?" —■ In zona Devei am pe un deal din apropiere, Anlonescu şi doamna Ivla- suferinzi de necruţătoarea *
tele autoturismelor parcate Aşadar, pe locuitorii De­ făcut, recent, o analiză a într-o zonă împădurită se ria Antonescu, soţ,:- ma­ tuberculoză au cunoscut j
la marginea străzilor. Ce vei îi frămîntă cel mai poluării cu pulberi, pe ba­ află Sanatoriul T.B.G., o reşalului Antoicscu, alţi binefacerile medicinei I
să-i faci 1. Nerăbdători, tre­ mult şi mai mult, poluarea. za prelevării şi analizei clădire impunătoare, de la miniştri şi personalităţi practicate cu competenţă >
cătorii nocturni se opresc a cărui intrare în func­ ale vremii. Este o do­
Cum se poate oare ca în- probelor recoltate din 16 profesională, cu o nease-1
să-şl noteze ideile „ge­ tr-o singură noapte să se puncte distincte. ţiune s-au-împlinit dumi­ vadă grăitoare a in cei e- muită dăruire de către »
niale" care îi fulgeră în... aştearnă atâta amar de —■ Ce interval concret de nică, 48 de ani. Deci, la sului manifestat de oficia­ medici, ale căror nume şi |
arşiţa nopţii (aşa cum, fru­ praf peste oraş ?" Semnă­ timp a cuprins analiza? 19 august 1942, cînd s-a lităţile ţării pentru mo­
mos, se spune într-un film). inaugurat această cunos­ dernul sanatoriu, care şi SABIN CERBU
tura pe capotă" oferă — în •— O perioadă de un an,
astăzi îşi etalează frumu­
Pentru aceasta folosesc, de mod paradoxal — autenti­ cută instituţie medicală, seţea arhitectonică şi
în partea de vait a ţării
obicei, degetele, iar praful citate acestei îngrijorări MARIN NEGOITA noastre, au fost-prezenţi
gros de pe maşini le ofe­ colective! Pentru a cu­ calitatea deosebită a lu­
ră, în mod salvator, su­ noaşte — de această dată, vicepreşedintele Consiliu* crărilor de construcţie. (Continuare in pag. a 2-a)
portul necesar. Nu con­ cu argumente ştiinţifice — (Continuare in pag. a 2-a)