Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_183

°&G 2 CUVTNTUL LIBER NR. 18'

Producţia de lapte —
SOLUŢIONAREA SITUAŢIEI COPIILOR
din oficiu14, ABANDONAŢI - CALEA INTEGRĂRII
W în creştere
ROMÂNIEI ÎN COMUNITATEA EUROPEANA
de judecată
in (Urmare din pag. 1) am stat şi altădată de
vorbă), dincolo de cauze­ Ferma din Lăpuşnic, a de reţinut este faptul că
• „Onorată instanţă, vă fi urmînd cînd se vor fi sub directa îndrumare a le obiective, un mare ob­ I.A.S. Mintia, care este există repere clare ce tre­
rog să -solicitaţi de la P o -. întors în satul " acela de Inspectoratului Şcolar Ju­ stacol în depăşirea unor profilată pe creşterea va­ buie atinse. Exemplul cel
liţie procesul-verbah în­ sub munte ? Zîmbetul mîn- deţean. A fost în acest situaţii, cum este şi cea cilor cu lapte, înregistrea mai grăitor II oferă dl.
cheiat eu ocazia cercetări­ zesc al nepotului nu pre­ scop creată recent Huned a copiilor părăsiţi, o con­ ză realizări notabile. Ca Aurel Şoancă, om harnic
lor cînd am prins-o - cu al­ vestea nimic bun. — Umanitas, cu statut de stituie mentalitatea noas­ dovadă, comparativ cu şi priceput, care realizea­
tul în casă". „A veţi mar­ întreprindere mică, care tră. Asupra acestui mod perioada corespunzătoare a ză un cîştig lunar de 4 500
tori de propus instanţei, • „O bătea ?“ — în -' se va -implica în mate­ de- a gîndi, de a-i privi anului trecut,' în prezent — 5 000 lei, fiind salarizat
eventual dacă v-aţi plîns treabă .judecătorul. Decla­ rializarea acestei expe- pe aceşti copii năpăs­ producţia- medie zilnică după producţia de lapte pe
tuiţi, trebuie să reflectăm
rinţe, a cărei originalita­
care o obţine.
cuiva că aţi prins-o cu al­ raţie de martor : „Nu ştiu de lapte marfă este mai
tul în casă?“. „M-am dacă o bătea dar pe la te constă în faptul că pe cu toţii. Pentru că re­ mare cu peste. 530 litri, Care sînt preocupările
plîns unui vecin dar np două noaptea se auzea gă­ Ungă stat, de soarta a- zolvarea situaţiei “ acestor deşi nu reprezintă poten­ actuale ale oamenilor din
ştiu cum îl cheamă". Cau­ lăgie mare şi ţipete. în cestor copii se preocupă copii (prin înfieri, prin ţialul limită şte care dis­ această fermă ? Ei acţio­
za în care se purta' acest urmă cu "şase luni pîrîtul a şi o societate privată ne­ plasamente familiale aşa pune. nează pe un front larg —
guvernamentală.
cum se întîmplă de pildă
nostim dialog este una de scos-o afară din casă, pe Precizîndu-se că exis­ în Franţa şi în alte ţări), Domnul- Emil Golea, eco­ la transportul' furajelor şi
divorţ. Seamănă teribil cu ea şi pe copii. Pîrîtul nu va schimba imaginea nomistul fermei, ne-a spus depozitarea lor pentru iar­
operaţia jenantă de spăla-, este în casat în muncă dar tenţa acestor case de co­ că sporul de producţie se nă, fertilizarea terenului, e-
pii abandonaţi (pe care României îh lume, facili-
re a rufelor murdare. în în fiecare noapte, vine datoreşte, în special, îm­ fectuarea arăturilor şi pre­
domnul de Combret ie tlndu-i integrarea în co­
faţa altora. învinuita de beat acasă". numea „lagăre", anacro­ munitatea europeană. Ar bunătăţirii aprovizionării gătirea suprafeţelor ce vor
adulter nu are nimic de nice ‘ pentru un stat euro­ trebui ca viaţa acestor cu nutreţuri concentrate. fi însămînţate în toamnă
zis. Nici măcar atunci • Cercetaţii — soţ şi so­ pean de vreme ce ele au dezmoşteniţi ai soartei să Dacă ar fi fost soluţionate cu culturi pentru masă-ver­
cînd el, „partea vătămată", ţie, au fost obligaţi In pri­ dispărut pînă şi din ţă­ ne preocupe în primul corespunzător ş i celelalte de. Aceste lucrări sînt e-
se opune categoric la o ’ ma instanţă la plata că­ rile eeie mai sărace) s-a rînd din omenie, pentru probleme, respectiv cele fectuate cu răspundere ele
posibilă .decizie prin care tre stat a sumei de 300 000 de privind punerea mai din către tractoriştii loan
copilul rezultat din căsă­ lei în baza Legii 18/1988. datorat condiţiilor de că dacă organizaţiile timp în funcţiune la capa­ Coc iotă, Xoan Gheară, Pom-
tot felul îi pot -înzestra eu
viaţă grele, din păcate ne­
torie să-i fie încredinţat Sesizînd în instanţa de soluţionate în totalitate, haine, eu alimente, eu citatea taberei de vară piliu Popa şi Sabin Ne-
ei. recurs şubrezenia argu­ s-au arătat şi alte cauze jucării şau medicamente, grilă.
mentaţiei în raport cu le­ şi asigurarea unor îngri­ Din evidenţele fermei re­
• „Geaba rîzi ca proas­ gea, procurorul are argu­ obiective şi subiective ca­ acestea nu le pot da şi jitori cu tragere de inimă zultă. că atei s-au depo­
ta — strigă unchiul eu mentele sale: „De obicei re, pe moment, nu fad tandrenţea de care au şi interes deosebit faţă de zitat mâi mult de 2 000
năduf cînd ies din sală, cercetaţii neagă că le-ar ppşifefiă desfiinţarea lor. nevoie. Doar viaţa în valorificarea superioară a tone siloz, 400 tone flnuri
Dar, aşa cum bine' sesi­
cadrul unei fam ilii poate
am să-ţi arăt eu că n-ai aparţine 'bunurile găsite la zau oaspeţii francezi (şi asigura condiţii normale potenţialului fermei, cu .şi 100 tone grosiere. E-
nimic". domiciliu sau asupra lor a acestor siguranţă că şi rezultate­ xlstă condiţii ca, avînd şi
■Un banal , proces de de­ de comisia pentru cerceta­ din neferieire pentru noi de dezvoltare le de producţie şi cele eco- sprijinul fermei din Uia,
copii, şansa integrării lor
fă­
această remarcă au
partajare de bunuri intre rea provenienţei bunurilor cut-o toţi străinii cil care în societate. nomico-fihanciare erau mai să se asigure întreaga can­
unchi şi nepot Unchiul — dobîndite pe căi nelicite. în
o mînă de om — continuă -acest caz; dimpotrivă, se' bune. Oricum, important titate necesară de ’ nutre­
ţuri, în sortimentele
sta­
în sală un dialog început reclamă apartenenţa bunu­
cine ştie cînd. Nepotul — rilor". Legea e lege şi tre­ bilite, pentru buna terna­
peste
re a efectivului de
un haidamac cît un mun­ buie aplicată corect. Aşa
te — rîsese mînzeşte tot se întîmplă în orice stat 750 bovine. P e terenurile
timpul cît se desfăsurase de drept. Desen de proprii afeetate producerii
procesul. Aşta-1 înfuriase la nutreţurilor, ferma are în
culme pe unchi. Ce-o mai ION CiOCLEI CQNSTANTINGAVRILA cultură aproape 90 de hec­
tare eu leguminoase, 25 cu
sfeclă furajeră şi 58 cu
porumb pentru siloz.
Zilele acestea, după ce
s-au creat posibilităţi ca
SEM NĂTURA PE CAPOTĂ întreg efectivul de vaci şă
fie mulse. In tabăra de va­
(Urmare «fin pag I) cat, din zona Deva ? sive chiar atunci cînd ră, se va trece la revi­
— Este perimetrul aero­ concentraţiile sînt mai, miei. zuirea şî repararea adă­
între februarie 1989 — portului unde a apărut cea Pentru eă tefesţete se pb- posturilor, astfel incit să
martie 1990. mai mică ' medie anuală, tenţeăşţă recipţoe,. în cazul existe un microclimat co-
— Şi ce s-a constatat ? iar cantităţile lunare s-au prezenţei lor simultane. reşM nzăter pe perioada
— A fost pus în evi­ situat sub normă în 6 din — Cam ce fel de metale Stabulaţiei.
denţă faptul că, în medie, cele U luni de măsură­ se găsesc in pulberile se- Dispunînd de o bună
cantitatea anuală de pul­ tori. dimcntabile? bază tehnico-materiali im­
beri sedimentahile, în zona — Dar, care este zona — Tot fe lu l. de metale portant este ca aceasta să
Deva, a fost de 570 tone cea mai poluată ? neferoase, în special man- fie judicios folosită, ceea
pe kilometru pătrat. Dar. — Aria cea mai poluată gan. titan, zinc şi plumb. ee se va reflecta favora­
au. existat puncte (de e- este cea situată în nord- — Deşi ne-aţi speriat bil şi în activitatea, de
xemplu, strada Mintia, nr. vestul oraşului, Aici, am groaznic cu tot ce ne-aţi
19), unde pulberile sedi- avut puncte de observaţie dezvăluit, vă rugăm «ă ne ansamblu a fermei, care
mentabiîe măsurate lunar situate pe străzile Călu­ spuneţi şl sursa acestei nu poate trăi decît pe
au depăşit norma sanitară găreai şl Horea. poluări excesive. Mi se pâ­ picioare proprii, pe bază
de pînă îa 28 de ori, ur­ — Ce mai „înghiţim" re ci nu i-am rostit nu­ de pryfit.
zind pînă ia o medie a- noi, devenii, din aer? mele pînă aici. ’
nuală de 1200 'toue/kmp. — Bioxid de sulf şi bio­ Cei mai mare necaz *
— Spuneţi-ne — bineîn- ' xid de azot, care, în com­ al Devei, în ce priveşte NiCCHAE TiRCOB
teles, dacă există ! — panc- binaţie cu pulberile în poluarea, vine de la C.T,E.
♦ul ccl mai puţin impurifi- suspensie, au acţiuni; agre­ Mintia. • « • • « • â # * â â 4 â â
------ ----- .--------- -------— ........ "" ■ i ■— •— ■— -----------------------.. — —— ——— 1 - Nu din vina «ţelarilor
0 „oazâ“ de sănătate pentru bolnavii de tuberculoză
nu este o te l!
'Unitare fin pag ţj Voichiţa Tileanu, şef de determinat, în cursul asi- miş şi Arad Perioada
(Urmare din pag, I)
birou, după Revoluţia din lor -trecuţi,reactivarea tu- de spitalUa*’ ilepăşette, .. ,^"1*»-" — Azi eîte trenuri de
astăzi sînt rostite eu ve- decembrie şl la această bereulozei în rânduri le în multe cazaci, 70 de --- ■ turnare ar trebui * — îl
neraţic şi recunoştinţă. importantă instituţie de oamenilor — ne spunea zile. Deci, post» două jumătate care au trecut întrebăm pe domnul Joan
Dotat cu un laborator bine sănătate, multe lucruri dl. dr. Ionel Circo. In -, luni pacienţii urmează ‘din acest gn, noi am fi Greeu. dispecerul de ser­
utilat, unde se realizea- s-au schimbat în bine, cidenţa tuberculozei în trata menta, sub o strictă putut da #ri| în Phis eel viciu
ză anual peste 27 009 de S-au îmbunătăţit substan- anul 1989 a fost cţo 83,4 supraveghere a' mediciio*-, puţin 100 009 tone. de oţel — 30—32 —- ne răspun­
investigaţii chimice, radio- ţial masa, condiţiile de la 10O 000 locuitori ia ţa- servesc ma t » si se ^ozo- de bupă .calitate. Dar sta­ de, — Şi eîtc aveţi ?
logice şi aerosoli, un ser- tratament şi confort, a- ra noastră, ce.,a ce ne-a nează" Iarna — în bal- ţionările din’ lipsă de uti­
- viei o adecvat de radio- provtzionarea cu mediea- şîtuaţ pe ultimul ioc în coanele aperial «ntm jua. laje de turnare, fontă şi 11. Compuse şi aces­
fier vechi se ridică la pe­ tea cu mari greutăţi.
iogie etc., sanatoriul dis- mentc. Discutînd caj di- Europa de E jt ! Iată /de te, iar vara în parcul de ste 700 de ore. Dacă fa­ — Şi oţelul aşteaptă în
pune de o gospodărie ane- rectorul sanatoriului <tos* ce acum între iga «d ea odihnă. După <dte ne-au cem o socoteală că o şarjă cuptoare...
xă. o seră de fiori, un pre tuberculoză, aceâstâ de specialitate se »'eocu- spus-pacienţii eu care am. durează în jur de 8—9 ore, — Aşa cum spuneţi. Am
frumos parc de odihnă şi boală nemiloasă care con- pă de depistarea precşce stat de vorbă, printre ei o şarjă de 400 ton • oţel, putea elabora şarje în
un adevărat balon dc oxi- tinuă să reducă starea de a bolnavilor de tuber- se numără şi domnii ne putem da stiama cit T—8 ore, au -în, 13— M„ Ar
gen — o pădure ee-î înte şănătate lg mulţi oameni, culoză, izolarea lor ; şi Constantin Flescan, 82 , am pierdut fi oţet mai ra uit şi oţela­
prejmuieşte şi-i asigură îndeosebi bărbaţi, şi care, efectuarea unui tratament ani, din judeţul Arad, — Dar oţelarii tşj iau rii ar cîştiga salarii tot
aerul curat, atît de necc- jn anii dictaturii, a fost complet si corect pînă la fost miner la Petrila şi satoriile ? Ordinea şi dis­ mai mari. Cuptorul % de
sar mai ales acestei ca- tot timpul ferită de adevăr vindecare- Sste foarte Constantin Salcău, 37 ani, ciplina cum sînt respec­ pildă, staţionează la cald;..
tegorii dr bo!nav-i Sanato- sanatoriile îşi duceau important să se depiste- plutonier, din judeţul T i­ tate ? Subliniem; oţelarii de
riuj dispune de medici şi existenţa cu greu, deşi ze la timp această boală miŞi sanatoriul din Brad -- Să stăm strîmh dar la O.S.RL Ii muncesc. Sînt
cadre medii. valoroase,. erau pline de bolnavi, a- care cere o spitalizare şi se numără printre -c*te' / să judecăm dreot. Oţela- la datorie zi şi noapte. în
care prin profesionalismul j'iăm lucruri care trebuie tratament înd dnagate. în mai bune unităţi de pro- rlî şl-au luat siia.U 'e de ultimele luni nu am găsit
ior. căldura şi apropierea sg Be pună pe gînduri. aeest scop, trahuie să se ■-•fii- din ţară, aţît în ce bază — afirma durrmul în pontaje nici o „nemo-
de boinavi. asigură mi- „Condiţiile ■ social-econo- îmbunătăţească mult edu- priveşte tratamentul cît maistru principal Sbeor- tivată". Dar conducerea
nunât ' simbioza dintre mice. subalimentaţla, in­ naţia sanitară, să con- şl rana lipsită de poluare ghe Bărbuş. Pot cîştiga uzinei, a eombiriatului şi
competenţa doctorilor şi salubritatea, frigul, stre- vlngem oamsaii despre tn care se află şl care mai mult. Prin munbă, Dar ^ndic^ţul Ltoer trebuie
'tehnică din dotare. sul. nivelul educativ sa- necesitatea rasor-tărli re- are o deosebită impor- dacă sîntem obligaţi să ţi­ şă^şi Ihtoareâ mai jnnlt
Aşa după cum ne-au nitar redus, insuficienţa gulilor Âă igienă “• tanţă în tratarea tubercu- nem oţelul în cuptor, din faţa sprş bîr |Pre munca
afirmat, d i. ionel Circo. asistenţei medicale şi a Jn saloana e mari şi lozei. O adevărată „oază" lip si de utilaje 4e turna­ lor, spre greutăţile CU ca­
medic principal, direeto- medicamentelor şi chiar mici ale Sanatoriului din pentru sănătate, cum ne re, ee să facem ? tig din re şe confruntă. fs »tr u
rul sanatoriului. Sabin a unor cadre de speeia- Brad se află pacienţi din spunea unul dintre Inter- vina noastră, a oţelsrilor, că unde îi depăşesc. Vom
Vfltean statistician. si li talc sînt factorii cî au judeţeîe Hunedoara, Tî- locutori. nu .este oţet- - îw ne fa­ reveni eurînd în mijlocul
cem datoria! lor...