Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_183
P. 3
fc nr.
n AU TO G A R A răcoritoare, ţigări... Dar... mas, s-a „organizat”,' par anunţate, privind alimem-
D A CEA& D E SEARA... — Mi-e ruşine şi mie, că intenţionat, o expoziţie tarea cu energie electrică
mi s-a ■■■ ci reconfirmăm un adevăr: scumpule, eă nu am nimic de balbţi rotunzi, reali ă pompelor de apă Deva.
spunem o noutate,
Nu
spunea
ne
amărîtă
zaţi eu noul tip de presă
în perioada anterioară au
de dimineaţă
şi aproape
întreruperi ac*
pînă la prînz, In autogări doamna Minodora Stoicuţa, djn dotarea S.M.A. Că uti fost unele datorate unod
Frigiderele-s
bucătăreasă.
lucrat
lajul respectiv a
cidontaîe
Discutam deunăzi cu co după produse. Eu vreau şînt tot soiul de şefi şi goale. Oamenii vin, ne satisfăcător/ se vede clar. avarii pe lihia de alimen
legi de la ziarul „Zori, să am tot timpul marfă, şefuleţi. Dau indică ţii, co întreabă şi pleacă necăjiţi. Ceea ce ni se pare u fi tare şi avînd drept cauze;
noi"'; din Petroşani, la se să vînd, oamenii să fie ordonează, strigă, pun lu Nu-i bine. mai puţin plăcut, este fap manifestări ale naturii
diul redacţiei lor. îi în mulţumiţi, Şi ne stră crurile la punct în fa — Găseam aici o gus tul că de mult timp nu se (descărcări atmosferice,
trebam, între altele, ce duim. Noi îi ajutăm eu voarea bunului mers al tare bună, ceva rece — învredniceşte nimeni să furtună).
mai este nou prin Valea ce putem pe unii furni circulaţiei călătorilor, bine răspunde la întrebarea organizeze şi transportul Numărul întreruperilor
Jiului, de ce nu-şi reali zori, ei ne ajută pe noi. înţeles. Spre după-amiază, este în general redus, şi &1
zează minerii programul Sigur, în spiritul legilor spre seară, lucrurile se m ai, scădere de Ia an la an*
la extracţia de cărbune, în vigoare. Nimeni nu fu schimbă. Obosiţi, cu pro trecînd luni de zile fără
cum stau cu aproviziona ră, nimeni nu bagă în bu gramul încheiat, şefii se nici o întrerupere. între
rea în comerţ. „A, comer zunar bani nemunciţi. Noi retrag. Că doar şi ei îs prinderea noastră caută să
ţul... ca-n toaiă ţara, ne nu ne-am privatizat. oameni, nu ? Dar în sea întreţină, conform norme
spuneau.- Adică şcîrţîie bi — Ce personal aveţi ? ma cui rămîne coordona lor instalaţiile electrice a-
nişor, In schimb avem la rea treburilor în autogări ? noastră domnul Aurel Zlo- acestora din cîmp. Spe ferente, astfel că defecţiu
Petrila un magazin ali — 21 de lucrători, la un Să ne referim la un caz ' tar,' lăcătuş la laminorul răm,'totuşi, că a sosit şi nile să fie cît mai rare*.
mentar excelent, cum nu volum de vînzare de peste concret: marţi, 14 august de 650 mm. In ultima vre vremea eliberării’ terenu Cineva, după cum se»
există altul în Vale, poa 9 milioane lei pe luna, fa a.e., orele 19— 20, Auto me, nimic. lui respectiv. (N.T.) vede, nu spune tot adevă
te nici chiar în... judeţ. ţă de 3 milioane lei cît gara din Hunedoara. -Este — Trec Zilnic pe aici —- CINE NU SPUNE rul, ca să numim eufemis
Vreţi să-l vedeţi ?“. desfăceam în urmă cu doi drept că nu-i lume multă, continua domnul Nistor A D E V Ă R U L? tic un obicei omenesc. Cine
Am acceptat propune ani, cînd am preluat uni ca ta orele de vîrf, dar Enea, muncitor la secţia şi de ce ?
rea şi în cîteva minute tatea. Vânzătoarele noas este, totuşi. Cine se ocupă Mecanică I. Nu înţeleg1 ce Pornind de la o seamă
eram . la ' „Alimentara" nr. tre cîştigă, după vînzări, de bunul mers al trans se îatîmplă de nu măi de informaţii furnizate „ÎL DAU D IN NOU 1
42 din frumosul oraş mi 4 000 lei pe lună şi chiar portului ? Şoferii, Noroc că găsim nimic. de domnul Jianu Fărcaşu, L A MASA..."
nier de pe Jiul de Est. în- mai mult, dar nici una nu ei sînt conştiincioşi. Dar — Chiar dacă mai gă şeful Secţiei apă-canal-ter- Situaţie grea cu telefoa
tr-adevăr, un magazin de este tentată să ia măcar ia care peron trage auto seşti cîte un citric, e cald moficare de ta Platforma nele în Deva. Şi nu numai
excepţie. Mare, curat, or cinei bani în plus de la buzul de... Da ce oră plea de nu-ţi vine ţsă-1 bei' — Deva a G.I.G.C.L., în nu aici. Dar o situaţie care
donat şi nu prea aglome cumpărători, să le vor că autobuzul de... Linişte şi zicea domnul Viorel Stoi mărul din 27 iulie al zia este imposibil să nu poată
rat. în toate raioanele — bească urft, ori să spună paee. Casiera nu poate d a , ca, ' • rului nostru am publicat fi învinsă. Dacă „vrem cti
articolul intitulat „Seceta
abundenţă de produse. De că nu vine la magazin du şi bilete şi să facă pe im Am cules şi alte păreri maro". Intre cauzele dese adevărat", vorba reciameL
ljt carne proaspătă de porc pă program, dacă intere piegatul coordonator. O de ta siderurgiştii care ie Să revenim însă la coi>»
şi de vită, la mezeluri, de sul cetăţenilor reclamă a- mai bană organizate a ac şeau din schimb. Ele nu lor întreruperi în furni creţul care ne doare: a-
la produse lactate şi ouă, eeasta. tivi tăţii In autogări, mai sînt deloc măgulitoare la zarea apei reci o enume nunţum aproape zilnic lat
ra m pe aceea a întrerupe
la răcoritoare, băuturi şi Am văzut şi magaziile cu seamă la ceasurile se adresa conducerii acestei rilor neanunţate ale ener „021“ uri telefon deranjat.
cafea naturală. Da discre de mînă. Doldora de pro rii se impune. (Gh, D N.) unităţi, gestionată — vor giei electrice. Relativ Cu multă amabilitate Iu-
ţie, fără cozi sufocante, duse, strălucind de curăţe „...MI-E RUŞINE, ba vină — de doâmriă Elena crătoarea ne dă crezare şl
fără nervi şi certuri. nie. Deci, se poate... Tre SCUMPULE" Năstase. Cînd vom putea prompt (ceea ce nu fac ne spune: „Eu v-am no
multe dintre unităţile vi
— Cum reuşiţi să asi buie însă muncă, preocu Unitatea „Lactovegeta- ' consemna o schimbare în tat, dau numărul încă ai
guraţi 6 asemenea apro pare, răspundere, etică pro ,iiaa“ nr.- 4, din‘ Hunedoa b in e? în folosul oameni zate în coloanele presei), dată la masă". La masă
I.R.E. Deva ne răspunde,
vizionare, din cîte am în fesională. Am dori să ve ra este amplasată chiar în lor şi al unităţii, bineînţe sub semnătura domnului de verificare, bineînţeles.
Dar abonaţii telefoâîci din
ţeles ritmic în toate zilele dem cît mai multe aseme calea siderurgistilor, In ve les. Aşteptăm. (Gh. L' N.) Cornel Mîrza, inginerul blocul 21 — cartierul Goj-
săptămînii, exceptind du nea magazine alimentare cinătatea uneia dintre por BALOflI CARE şef cu exploatarea : „Vă
minica ? — l-am întrebat în comerţul din judeţiil ţile marelui combinat La- SE DAU ROTUNZI informăm că întreprinde du, din Deva, aşteaptă a...
cîta oară ca la ma6ă să
pe domnul Constantin Bru- nostru. Spre mulţumirea intrarea ori la ieşirea de In lunca Mureşului, în rea noastră nu a executat fie şi o rezolvare. (Gh. L
jan, şeful unităţii. tuturor... la muncă ar fi normal ea tre satele Leşnie şi Săcă- întreruperi planificate ne
— Stînd mai puţin aca omul să găsească aici o Negrea).
să şi mai m aît în ţară, DUMITRU GHEONEA gustare, o raîncare caldă,
In ii de august, la Sarmiiegetusa Ni
I N L I B R A R I I I [Urmare «fa pog. !) trate, care împreună ~ cu multe pentru acasă. Greu- J
{
diferite obiecte de etno
balajuL Nu aduce
grafie şă se găsească îrr tăţi mari avem cu am-1
ni-1
A V A N G A R D A IN L IT E R A conacul Creţuleşti, unde cu traducerea integrală a Iui | Dar să consemnăm ceea vţnzare. Trebuie să se meni ambalaj la schimb, S
TU R A RO M AN A — IO AN 10 ani în urmă - a avut; Petru Comaraeseu, iar ' fie ne sugera domnul iasă din amorţirea în dar toată lumea vreş să |
POP (Editura Minerva, se Ioc P dram ă: pierderea tabelul cronologic, prefaţa, I profesor loan Piso, de care am fost ţinuţi în. cumpere. Cine zbiară m ai*
ria Momente, Sinteze), Din? celor dragi din familie, liotele,:' referinţele m itice şi » Ia Universitatea din Cluj, vremea dictaturii“. tare, cîştigă. Nu sîntem I
cuprinsul acestei lucrări de dispăruţi dini cauza laşi bibliografia sînt semnate de | pe care l-am întilntt Vin- Ce oferă acum comer înţeleşi. Oamenii — res- *
critică şi istorie literară tăţii sale. Memoria afec Horia Hulban. J gă şosea, cu o echipă ţul celor în trecere? pectiv cei localnici •— |
menţionăm: • Ecouri da tivă a eroului- este pardo de studenţi şi muncitori, Ne-am oprit la magazinul nu ne înţeleg că afe* noi I
daiste * Constructivismul sită cu oglinzi : cînd lumi T A IN E LE SERVICIILOR fu vecinătatea > vechilor universal. La raionul de trebuie să avem bere în S
• Suprarealismul • Litera noase ea zilele însorite de SECRETE — VLAD ID RR * sanctuare şi iare ne-a dulciuri nu se afla în permanenţă pentru tu- |
tura manifestelor • Numele vară gte cppiliteiei la ţa ALE X E (Pe uratele răz- I spus: „Am început cer. vînzare nimic din ceea riştii în trecere, ori pen- J
lui Ilarie Voronca, Ion ră, ale adolescenţei tulbu boiului din umbră — Edi * cotarea arheologică a a- ce se cerea. Slab apro tru cei care fae la noi I
Vinea, Ţristian ' Tzara, Ion rate de cea ffintîi iubire tura Humanrtas - - lei | cestMl spaţiu, respectiv vizionat cu cele solicita un popas. Unitatea este *
Călugăru sînt dintre cele legalizată prea de timpuriu, 20,00). în 1967, în mod ne ; a fostei parcări, unde te pentru sezon era şi deschisă ritm-slop. Noi nu |
mai cunoscute ca făcînd cînd cu ape tulburi ca ace aşteptat, la Washington | urmează să fie amplasat raionul de ţesături şi con ne luăm sîmbdtă liberă. J
parte din această mişcare lea în care se reflectă via af> fost descoperite într-un I un muzeu modem, rea- fecţii. Articole pentru Doar lunea dlmmedtk pi- |
literară de la începutul se ţa de prizonierat a eroului, seif 17 478 role de mini- j Iîzîndu-se astfel o unlta- plajă, ca să nu mai Vor nă la prînz este închis, |
colului XX. cînd oglindind în luciul lor film e — documente apar- | te intre acesta şi rezer- bim de obişnuitele me Dar, să ne efindim şi J
povestea de iubire pentru ţiplnd- Arhivelor Abwehr- s vaţta arheologică. Vreau traje, -lipsesc. „Noi am la: îniîmpt&ri mat puţin |
ANTOLOGIA N U V E LE I' Ludmila — rusoaica în Uluj, ale celebrei organiza | să vă spun eă lumea fost întotdeauna bine a- dorite, la accidentele ru- *
ROMÂNEŞTI • DE L A tâlnită intr-o gară din ţii naziste de spionaj, spe [ş tiin ţific ă internaţională proviziemaţL Am găsiţ... ffere. care, din j-ăcote, "O t I
NKGRUZH L A MIRCEA Serbia, la care se va gîndi cializata în operaţiunile | se interesează de Sarmfr aici de toate. Bar s-au surveni pe şasea U% o ric e ;
ELIABE (Antologie şi stu toată viaţa ca ta un neîm elaadesiine din S.U.A. şi J zegetusa, de săpăturile golit rafturile ăe cind cu monwni. Este ■ pregătit |
diu introductiv de Du plinit vis frumos. Marea Britanie. Pornind de | de atei. Am colaborat şi plecările peste graniţă“ — . dispensarul pentru pri- |
mitru Tiutuca; Editura ta aceste documente, auto * vom colabora în conti ne spunea :o cumpără mul ajutor ? II găsim la j
Albatros —- tel 22,50). Sub PY G M A LIO N — GEOR- rul încearcă să reconsti nuare cu u m l dintre ma toare, de' profesie cadru datorie pe doctorul Ga- ţ
titlul acestei recente apa GE BERNARD SHOW (E- tuie etapele efortului spio rii arheologi ai lumii, didactic, dar care n-a vriş. Este o zi in care I
riţii editoriale este suges ditura Albatros — Seriai najului secret german de profesorul Bobert Etten- vrtit să ne spună nume puţini localnici n* des- j
tiv pentru selecţia pre Texte comentate — tal a pătrunde în SALA. şi ne, ofiţer al Demonii de le. „într-o singură zi - t eîiis uşa cabinetului: me- |
ţioasă de nuvele pe care 11,50). Povestea în cinci Marea Britanie, confrun Onoare, de Ia Universi continuă vînzătaarea B- dical ..Gamanii n-au *
O cuprinde: I. Slavici — acte a celebrului cuplu tarea serviciilor secrete ale tatea din Bordeaux (Fran- mitia Bogdan -- am vîn- vreme de stat acum la I
Moara eu noroc ; M .. Emi- dramatic Eliza—Higgins, pe acestor ţări demcmstrînd ţaj. Viitorul şi prospe dut mărfuri în valoare doctor: au de lucru în J
neseu — Sărmanul Dionis ; care G. B. Show o numeş influenţa pe care ele au ritatea Sarmizegetusei stnt ăe SO 006 tel*. elmp“. Multe mbinţele-1
V. Voiculeseu — Ultimul te „romanţă" pentru că exercitat-o asupra mersu legate de cercetările ar Tot nu-i prea râm. suri qu spusele tnedicu- I
B erevoi; Anton Hoiban — este povestea unei fete să lui evenimentelor, contri heologice. Ea poate de Găsim la cofetărie., ca lu i1 Aflăm că unitatea 5
Bunica se pregăteşte ,*ă race care întâlneşte un gen- ' buind Intr-o măsură însem veni una dintre princi fea şi îngheţată. în rest, este dotată eorespunză- |
moară î ’Mlrcea Eliade — tleman la uşa unei bise nată la luarea unea* decizii palele staţiuni arheolo doar şarlotă şi biscuiţi, tor cu tot ce trebuie în *
La ţigănci, rici şi este transformată Importante. gice din această parte a în scMmh, la hanul tu cazuri de urgenţă. Lip- I
de el, asemenea unei Ce- Europei. Bar pentru a se ristic de la intrarea in sesc însă medicamentele J
V IA Ţ A IN O G LINZI nuşărese, într-0 frumoasă MARIA BESOIU, ajunge «iei, nu sînt sufi localitate, cel ce-şi petre indigene cum sini pita- |
SA N D A M O VILA. O scrii- doamnă — se bucură de Cens Cărţii Deva ciente doar cercetări ăe ce aici cîteva ore sau zile midonul. trifermentul, va- l
toa: e m ai puţin cun »sc i» c&Utate. Ete trebuie Va de vacanţă, găseşte o ca ta. Dar, bine ar. fl SŞ nu „
tă publicului cititor vine, lorificate turistic. Odată meră confortabilă şi o fie nevoie nici de tine- f
prin meritul Editura M i eu afluenţa de, vizitatori mîncare gustoasă, răco le, nici de altele. J
nerva să ne încînte eu ro de pretutindeni, o mare ritoare. respectiv brifeor, 71 liniştită de august. |
manele sate care în momen. Dispecerat cu.*. luminarea parte din locuitorii comu aprovizionat in cantităţi S-au aplanat şi neînţele- »
toi apariţiei au întrunit nei vor trăi dm turism, îndestulătoare de la sec gerile cu împărţirea pă- »
; sufragiile criticii literare Omul, adică dispecerul de serviciu, are în faţă Şi o adevărată staţiune ţia de profil din comună. mîntuluL Sătenii se aflau |
Interbelice şi ale publicu Un grafic mare, c« zeci şi zeci de coloane şi colo- turistică presupune sa — Cu preparatele ăe la coasă, la Cracu şi O- J
lui cititor. Ele sînt: DES nîţe, care trebuie cemptetate la fix — oră, minut. S-a tisfacerea unor gusturi bucătărie nU avem greu coaie, zone de munte în- |
F IG U R A Ţ II şi V IA T A IN nimerit să fie în schimb domnul loan Grecu, dispe şi preferinţe, unde tni- tăţi — ne spunea doam depărtate. Poate nu se s
OGLINZI. cer 1a O.S.M. II, de la CS. Hunedoara. ţiativa particulară să-şi na Ev.a Ion. Oferim zil vor măi certa nici pen-|
O atmosferă densă) de •— Rine că aţi venit pa ziuă — ne întîrapină. Pen spună cuvîntul. Cred că nic 2—-3 feluri de ciorbe tru... pruni, aşa cum s e ;
lirism ; sentimentul de tru că noaptea au vă putem da nici un tel de date. ar fi important să se şi felul doi, plăcintă cu aude că fac unii acum. „
zastrului Interior este sta Nu văd. Lucrăm Ia luminare, fn tot dispeceratul realizeze Cit mai repede brînză, specialiltatea ca Ar fi păcat. Au altceva |
mai bun de... întreprins. J
rea ce străbate romanul nu-1 nici un bec. De mal multă vreme... modernizarea şoselei ce sei, clătite, îngheţată, Viitoarea staţiune turis- §
DESFIGURAŢII. O fi «a gol trecător In aprovizionarea cu becuri. leagă localitatea de Clo- iar la micul dejun, sa tică de interes interna- *
Grigore Olmazu, eroul Dar la un dispecerat cum este eri de la O.S.M. O, potiva şi de Rîu Mare- lam, brînză, şuncă, unt, ţional ce va deveni loca-1
romanului V IA Ţ A IN O- un creier al marii secţii producătoare de oţel, să Retezat. Apoi, punerea în ouă, dulceaţă, ceai, di litatea, presupune_ «por- *
G LIN ZI. poartă în el sen lucrezi noaptea la luminare, nu se poate, ; stimaţi valoare a zonei, a desco verse gustări. Cu bere nu tul fiecărei familii te şa-1
timentul vinovăţiei Si se domni din conduoerea secţie», uzinei şi combinatului. peririlor prin prezenta putem satisface cererile, tis facerea nevoilor sociale. I
sînt solicitări
pentru că
întoarce la locul crimei a De acord ca nod ? (GH. I. NEGREA) rea Ior în pliante, ilus