Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_184
P. 1
CU VINTUL LI BER
Revoluţia - între „stradă" şi grandoare!
Cele opt luni de Ia revoluţie s-au tele 12 şi 28 ianuarie, 18 februarie —
scurs, după unii, foarte repede. Alţii, din cînd s-a încercat, fără succes, dislocarea
contră, sînt de părere că timpul'a mers prin forţă a puterii provizorii. După 20
într-o „goană" de melc. Dacă ar fi să-mi mai 1990, cînd întregul electorat român
spun şi eu opinia aş zice că, din acest şi-a spus clar cuvîntul, forţele obscure
punct de vedere,' perioada care a trecut n-au încetat să spere într-o răsturnare a
de' la revoluţie trebuie împărţită în două: puterii de stat (de astă dată legitime!)
1. Pîiiă la alegerile - libere din 20 mai — prin violenţa stradală a unei minorităţi.
etapă în care, datorită instabilităţii şi Aşa a fost întunecata zi de 13 iunie, ur
provizoratului, timipul se părea că încre mată de alte două zile consumate pentru
menise; 2) După 20 mai — căruţa vremii, restabilirea ordinii. Trebuie făcută o dis
â' început, desigur, să se rostogolească tincţie clară între toate forţele care au
ceva mai repejor, fără însă a se apropia acţionat prin violenţă, la mijlocul lui iu
de „viteza admisă". Acum, cînd parla nie a.c. Intervenţia minerilor trebuie ana
mentarii se află în vacanţă, iar mi se lizată prin zorii negri ai zilei de 13 iunie
pare că timpul se scurge prea încet. Acest şi pe fondul... imobilismului de neînţe
sentiment vine,, probabil, de la dorinţa les al forţelor legale de ordine.
de a vedea cit mai repede această ţară Practic, din toată perioada învolbu
intrată pe făgaşul normal. rată care s-a scurs de la Revoluţia ro
Mă rog, să revenim la perioada care mână, aş propune să se reţină o singură
a trecut de la Revoluţia din decembrie concluzie generalizatoare: forţa străzii —
şi să facem observaţia că este bine să pe care o invocă şi în prezent mulţi „gîn-
ne îndepărtăm, uneori, de la faptul con ditorl" — nu va mai fi în stare niciodată
cret, cotidian, pentru a face o interpre să abată ţara de pe drumul democraţiei Municipiul Deva - gara C.F.R. Loc de întîlniri ţi tranzitare a tuturor celor ce
tare cît mai exactă a fondului de fapte parlamentare. Ar fi extrem de folositor doresc să ne cunoască. Bine aţi venit la noi!
şi idei apărute în acest răstimp. Succint, dacă toate forţele şi-ar „cultiva" numai Foto N. NEGRU
trebuie arătat că — aşa cum au subli laturile constructive — pe care, fără nici
niat deja o seamă de teoreticieni —, re o îndoială, le posedă — şi ar acţiona, în
comun, pentru prezentarea reală a chi
voluţia nu s-a încheiat la 22 Decembrie pului României în lume. Aşa ar sta bine Cine (nu) se teme de holeră? Un model
1989, ci a continuat sub diferite forme
şi va mai continua încă multă vreme. fiecărui ROMAN şi astfel de fapte s-ar
Pînă la data alegerilor libere s-au putut potrivi de minune cu obiectivele REVO Circulaţia absolut liberă talioanele de muşte care francez de fermă
constata, din păcate, şi trei „forme vio LUŢIEI ROMANE! q.. informaţiei ne-a oferit sînt vinovate, ‘de transmi
lente" de manifestare. Este vorba de da MARIN NEGOITA şi nişte date nu tocmai terea agenţilor infecţioşi ?
măgulitoare:'în România, Nu mai poţi găsi pentru particulară
în anumite zone, există nimic în lume nişte pan
Şi totuşi, Legea presei IN ZIARUL PE AZI: cazuri de holeră! Aceasta glici cu clei pe care le a- montană
nu este de fapt o noutate,
iîrnai de tavan, eficientă
ştirea ne neliniştise cu ani capcană pentru muşte, nici
în urmă, cînd s-a şi inter rondelele de carton pc ca Oontinuînd dialogul în
este necesară TRIBUNA zis staţionarea pe litoral re le aşezai îri farfurioare ceput cu dl. ing. Anrîro-
„CUVÎMTULU! în condiţii de adevărată cu acelaşi, scop.,. Despre nic Teban, şeful Centrului
promiscuitate, dar pe a- insecticidelc-spray ce să
Este vremea consolidării fondat o nouă organizaţie, LIBER" tunci nu era permis să mai vorbim? Pc acestea poa de Reproducţie şi Selec
democraţiei, după Revo separată, denumită Uniu se recunoască existenţa a- te le-au înlăturat insisten ţie a Animalelor . Ilia, asupra
modului cum munceşte şi
luţia din decembrie 1989. nea Ziariştilor Democraţi cestet boli într-o ţară prea ţii ecologîşti temători să trăieşte agricultorul fran
Avem nevoie de legi drep din ■ România. Nimic rău, dezvoltată, statisticile me nu se mărească găurile din cez, de astă dată am a-
te, viabile, care' să ne per pînă la un punct* întrucît dicale puteau include doar stratul de ozon ! Sau or bordat tema modelului de
mită paşii spre bună or dreptul de liberă organi BDA (boala diareică acu fi luat toate acestea dru
ganizare şi bună stare, spre zare şi exprimare îl are UNA PE ZI tă). Acum, în faţa faptului mul exportului practicat fermă particulară monta
dezvoltare şi progres. O a- fiecare. Numai că stimaţii împlinit parcă nu reacţio de unii concetăţeni foarte nă. Iată citeva detalii ce
semenea lege — importan noştri colegi (cei mai mulţi năm normal! Ignorăm că întreprinzători ? ni le-a furnizat interlocu
tă şi necesară — este şi dintre ei) îşi exacerbează — Dragai meu, totul ţine de nerespectarea Şi cînd te gîndeşti că torul în această' privinţă.
aceea a breslei noastre, a acest drept, aducînd în ce-ar fi să ne cum flagrantă a normelor ele era o vreme cînd muşte Socotim utilă o aseme
ziariştilor. Am discutat dialogurile cu confraţii părăm o maşină? mentara de igienă! Nu ne le nu se ocupau cu răs- nea intervenţie pornind de
despre aceasta în ziua de şi în publicaţiile la care sugeră în treacăt facem probleme aşa cum pîndirea holerci, ci aveau la necesitatea revitalizării
vineri, 17 august a.c., la lucrează subiecte şi opinii soţia. Am vedea şi s-ar cuveni. Ne-am adus preocupări cu mult mai agriculturii montane în ţa
Casa Presei Libere, din care nu fac cele mai bune noi lumea... aminte că trebuie să ne serioase: „Ei, musca îi răs ra- noastră, avind în vede
Bucureşti. Au participat servicii tinerei noastre de spălăm pe mîini înainte punde/ C-un aer supărat./ re necesitatea . valorifică-
reprezentanţi ai presei din mocraţii, nici intereselor —- Asta sau cea de a mînca, igiena ali Au nu pricepi ce facem ? /
întreaga ţară, dar şi ai al poporului, nici măcar pro laltă ? mentară în ansamblu nu Nu vezi că noi ne-nioar- N1COLAE TiRCOB
tor organisme, interesaţi fesiunii de ziarist. mai poate fi ignorată. Dar ccm/ Din cîmp, ele ta arat?!".
de problema în dezbatere. Aşa se face că Ia întîl- ce ne facem oara cu ba Dr. CORNEL STOICA (Continuare în pag. a 2-a)
La întllnire a participat nirea de la sfîrşitul săp-
doamna Leena Paukku tămînii trecute, a ziarişti
(Finlanda), secretar al Or lor din întreaga ţară, con STOP PRODUCŢIEI DE SĂRĂCIE!
ganizaţiei Internaţionale, a fraţii de la U.Z.D.R., pre
Ziariştilor, cu sediul la cum şl alţi cîţiva, au con
Praga. siderat că nu este nevoie Am citit în „Adevărul” şi a perspectivelor. In s-a debarasat încă de toa zate de cei ee-1 vor cer
Numai că stimata noas de o Lege a presei, mo-, din 14 august a.c. un alt tr-adevăr, legea propusă te practicile regimului a- ceta, făcînd propuneri în
tră invitată n-a putut tivînd, între altele, că nici punct de vedere privind de Guvern şi adoptată de pus şi vrea ca, în conti consecinţă.
consemna lucruri prea îm în Statele Unite ale Ame- privatizarea şi un proiect Parlament menţine pro nuare, să deţină o pîrghie Ce probleme se ridică
bucurătoare, dimpotrivă a - ricii nu există o asemenea, de lege privind împroprie prietatea întregului popor, importantă, de conduce în faţa cititorilor, legate
constatat, ca fiecare din lege, dar omiţîrid faptul tărirea cetăţenilor Româ în fapt a statului, asupra re, a economiei, ceea ce de privatizare ?
tre participanţi,, cum sci că democraţia 'româneas niei, proiect care ar acce- economiei, proprietate ca nu se împacă deloc cu des : _ în primul rînd trebuie
ziunea dintre . ziariştii ro că se află la . o distanţă . lera privatizarea şi ar re- re, am văzut în toată pe centralizarea şi, mai ales, să fim cu toţii conştienţi
mâni, produsă de mai faţă de cea americană de... -partiza în mod echitabil rioada dictaturii comunis cu economia de piaţă. Cuci, că fără realizarea acestui
multă vreme, n.u se estom sute de ani şi mii de kilo avuţia poporului, avuţie te, nu poate crea acel bel aplicînd legea privind re proces profund, economia
pează, ci se adînceşte. Şi metri. Sigur, însă, motiva- creată în perioada 1948— şug de produse care . să giile autonome şi societă noastră nu se va mişca din
aceasta pentru că, după ţla lor interioară era aceea 1989. Nu vreau să intru în aducă bunăstarea în ca-- ţile comerciale, se pare că punctul aproape mort în
primul Congres al Presei de a nu-i trage-nimeni la amănunte; - oricine poate care a ajuns, nu va putea
Libere, ţinut în 3—5 mai răspundere, („ne croşetăm să citească acest proiect să devină una de piaţă.
1990, la Poiana Braşov, singuri gardul de • sîrmă de lege,, care ar putea fi SU B l i l N I E i U Trecerea la această econo
cînd s-a constituit Uniunea din jurul nostru"; „orice ' o alternativă la legea deja
Ziariştilor Profesionişti — lege este interpretabilă şi - adoptată de parlamentul mie aducătoare de belşug
trebuie să fie cît mai ra
în cadrul Societăţii Ziariş creează interdicţii"), . pen ţării privind regiile auto sele cetăţenilor români. economia românească , va pidă, dacă nu vrem s-ă ră-
tilor din România —, unii tru vrutele, şi nevrutele re nome şi societăţile comer Mai mult, favorizează pe rămîne, în continuare, pio- mînem. la actualul stadiu,
dintre confraţii noştri, în latate de mulţi dintre ei ciale. Consider însă că o ce| îmbogăţiţi ilicit în a- nopolist-statală, ineficientă,
frunte cu cei de la „Ro în articolele scrise şi pu părere pot să-mi exprim, ceeaşi sumbră perioadă din producătoare de sărăcie. de dezvoltare, cu maşini
şi tehnologii de producţie
mânia liberă", „Flacăra", blicate. ;Cei mai mulţi din pot să spun că după o lec- - istoria ţării noastre. Dim Nu sînt economist şi mai
„Zig-zag", „Expres", „22", tre participanţii la dezba turare atentă a ambelor potrivă, alternativa publi mult- nu intru pe acest te învechite, dacă nu vrem
^Gazeta de Vest", „Bari terile . asupra necesităţii legi, cea mai bună mi.' se. cată în „Adevărul" pare ritoriu, foarte disputat, atît să dăm apă la moară unor
cauzate
conflicte sociale.
cada", „Phoenix", „Ate sau inutilităţii unei Legi pare cea care se află încă să ducă la eliminarea din de specialişti cît şi de ne-
neu", „Timişoara", „Tim a presei au considerat că în stadiu de proiect. Dom start a . îmbogăţirilor pe spccialişti. Probabil că de. o productivitate a mun
cii sub orice nivel critic
pul" Iaşi etc. (cei care ci nul dr. Constantin Cojoca- ' căi nelegale, prin furt, de şi proiectul prezentat în şi nişte salarii care nu vor
tesc, chiar şi din curiozi DUMITRU GHEONEA ru, care propune această lapidare, speculă, bişni „Adevărul" îşi are lacune GHEORGHE PAVEL
tate, aceste publicaţii, le variantă, face şi o analiză ţă etc. le lui, care mie îmi sca
cunosc orientarea) — au (Continuare în pag. a 2-a} pertinentă a situaţiei reale Se pare că Guvernul nu pă, dar care vor fi sesi (Continuare in pag. a 2-a)
