Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_184
P. 2
p*n 7 CUVÎNTUL LIBER MR. W
AMATORI
ST O P P R O D U C Ţ IE I DE S Ă R Ă C IE I „Predăm la cheie“ — D E. CHILIPIR
fUnnary din pag 1) ză in întregime. Intr-o remontarea şi demararea In seara zilei de 7/8 au
economie de piaţă, eco pe calea cea nouă, calea un cuvînt de onoare gust poliţia din Brad a
■mai putea fi plătite decît nomie privatizată, chiar economiei de piaţă, a în primit telefonic informa
la acelaşi nivel. şi in ideea avansată de tregii industrii, a agricul ţia că uh grup de 6—8
tn al doilea rînd, pri proiectul de lege publicat turii, turismului, comerţu pentru constructori ţigani se deplasează cu trei
vatizarea trebuie accele în „Adevărul", astfel de lui. Fără această acţiune autoturisme, ai căror con
rată pentru a nu se dete fenomene nu pot avea de anvergură naţională nu ducători auto (proprietari)
riora cu totul forţa de loc, decît dacă una sau vom putea redresa econo — Pînă astăzi avem în cru. Avem asigurat front sînt plătiţi în fiecare sea
muncă şi relaţiile ei cu alta din întreprinderi este mia,- Iar fără o economie registrate 1253 de cereri bun de acţiune pentru zi ră, pentru a transporta
producţia. Nu este nici un condusă prost şi curge spre puternică, la concurenţă,' de locuinţe, de aparta dari, dar nu-i avem. Am mărfuri de provenienţă
secret că în prezent, în faliment. fără producţie de calitate mente — preciza domnul putea zidi, materiale sînt, străina de Ifi Deva Ia Brad.
cele mai multe întreprin Şi mai ■ trebuie să se şi diversă, fără un belşug inginer Mircea Homoro- adică vreau să spun că „Aprovizionarea* se face
deri economice, din orice treacă la privatizare cu de produse de toate felu dean, primarul oraşului O- blocul ar putea fi predat in Gara C.F.R. Deva, de la
ramură, se lucrează.. cu curaj, pentru ca oamenii rile nici nu poate fi vorba răştie. De la începutul a- anul acesta. cetăţenii străini aflaţi în
mult sub capacitatea ma să nu-şi piardă încrederea de o viaţă fără griji le nului au fost predate la La blocuî 122 A aflăm tranzit în România, cu tre
şinilor şi utilajelor şi a în acest proces menit să gate de alimente, îmbrăcă cheie 104 apartamente. Si amănunte de la doamna nul Rapid 26, care trece
inteligenţei şi posibilită ducă economia româneas minte, locuinţă etc. gur, se Impune o mai bu Ibolia Horvath, şefă de prin Deva Ia mele 23,50.
ţilor forţei de muncă. In că la nivelul de pe care Iată de ce mi s-a părut nă organizare pe şantier, echipă. Scopul cumpărării este
acest sens cred că un cu- va putea discuta de la «- că proiectul de lege pri folosirea timpului de lu — Acţionăm pe mai mul clar. Revînzarea acestora
vînt greu ar trebui să-l J gal la egal cu oricare vind împroprietărirea ce cru, asigurarea materiale te planuri, să zic aşa. La la preţ de speculă în ora
aibă şi sindicatele. Pen dintre economiile occiden tăţenilor României, pu lor necesare constructori săpături pentru fundaţii, şul Brad.
tru că este uşor să tot re tale. Sigur, pînă atunci blicat in «Adevărul", este lor. în ce ne priveşte noi la cofraje, la ' montarea Imediat s-au luat măsu
vendicăm, dar să ne gîn- va mai curge multă apă mai aproape de ceea ce analizăm cu regularitate prefabricatelor. rile necesare pentru prin
dim şi la faptul că nu pu pe Mureş, daT dacă nu tre ne trebuie nouă în mo mersul lucrărilor, stadiul — Dar nu-i mare înghe derea întreprinzătorilor i-
tem cere mereu, fără să cem să înfăptuim această mentul de faţă, este mai lor, deoarece ştim că este suială Ia lucru... legali, acţiune încheiată
ne aducem contribuţia de operă, nu ne putem aştep curajos decît legea pro mare nevoie de locuinţe — Aţi nimerit în pauza în jurul orei 2 noaptea.
muncă ce ni se pretinde. ta la nimic bun. Că des pusă «te Guvern. Sigur, în Orăştie. de masă... Spre nenorocul specu
Şi nu se pretinde prea chidem o berărie, o cafe s-ar putea să mă înşel. Să — Rău este că .forţele •— Cerem de lucru. Sîn- lanţilor, aceştia n-au reuşit
mult, ţinînd seama că pro nea, un bar particular nu aşteptăm şi alte păreri, dar, noastre sînt dispersate, nu tem trei sudori şi nu a- în acea seară să cumpere
gramele de producţie au înseamnă mare lucru. Tre mai ales, să acţionăm. Tim ne putem concentra în ve vem ce face — spunea de la străini prea multă
fost copios diminuate. Dar buie să fim întreprinzători pul pierdut nu mai poate derea intensificării lucrului domnul Remus Ghiţă, a- marfă, valoarea ei ridîcîn-
nici acestea nu se realizea inteligenţi şi fără frică în fi recuperat. şi predării apartamente firmaţie cu care era de du-se, doar la aproxima
lor — continua domnul acord şi colegul său, Ra tiv 9 000 lei.
Gheorghe Huieţ, inginer du Braşoveanu, care com
pleta:
Şi totuşi, Legea presei este necesară şef la Brigada nr. 5 Orăş cru şi nu ni se dă. Nu a- Politia din Brad
tie, din cadrul T.A.G.CJvf.
— De mult cerem de lu
Deva. Astfel,
construim
case in Uricani, Lupeni, vem ce ne trebuie. Şefii *
(Urmare din pag. 11 torilor, a cetăţenilor. nut să dezbată, Intre al Câlan, Geoagiu-sat, Gel- sînt la şedinţă. Oare de ne informează
Nemulţumiţi că opinii tele, şi subiectul în discu mar şi, bineînţeles, aici ce au se luptă ca să pu
avem nevoie de un aseme le lor sînt contrate, mai ţia S.Z.R., pronunţîndu-se la Orăştie. Ara avut o pe tem da mâi multe apar
nea act legislativ, cura au mulţi colegi de la publi „în consens" împotriva u- rioadă mai grea, ciad nu tamente pentru oamenii
toate ţările democrate, ci caţiile amintite, adică din nei .Legi a presei, dar pen eram aprovizionaţi ritmic Orăştie! ? Regretabil este faptul
vilizate din lume, chiar U.Z.D.R., au părăsit in tru o «Cartă a drepturilor cu prefabricate. Acum lu Şi In zona Muzeului că printre cei care favori
dacă el se va numi Lege, corpore sala. Dar ei nu ziaristului" (doar a dreptu crurile merg mal bine... oraşului, constructorii e- zează asemenea acte de
Cod, Cartă sau altfel, care au plecat departe, ci doar rilor? !). Intrucît proiec -rau la datorie. Pâră exa speculă se află, şi nu nu
Avînd această punere în
să apere fundamental pre într-o sală apropiată, res tul iniţial al Legii presei, temă, de la factorii de răs gerare vom sublinia că mai în acest caz, persoane
sa, să stipuleze cu clari pectiv Ia redacţia revistei conceput de ziarişti, a fost pundere, noi ne-am dus aici ies din mlinile lor al căror statut social şi
tate drepturile şi obliga „Flacăra", unde se desfăşu deformat de Ministerul Jus la punctele de lucru, a- adevărate opere de artă pretenţii sînt altele decît
ale celor fără ocupaţie. De
ţiile ziariştilor, să apere rau „Colocviile presei in tiţiei, fiind amendat pînă colo unde constructorii arhitecturală. Efectiv se pildă, printre proprietarii
integritatea morală a citi dependente" şi unde au ţi- la dezicerea totală de ei dau contur noilor case pen creează o faţă nouă a o- celor trei maşini se numă
de către presă, în cadrul tru locuitorii Orăştiei. raşului. ră Inginerul Silviu Ma
întîlnirii s-a prezentat un La blocul C 1, de lîngă Gum să incheiefn rai cavei, de la I. M. Barza,
nou proiect, care urmează poştă, erau la lucru insta dul nostru ? Ar merge reperat de organele de po
Un model francez de fermă să fie completat şi îmbu latorii Anton Gherman „bune şi rele pe şantier". liţie în mai multe situaţii
nătăţit, apoi prezentat Gu şi Gheorghe Chir, dulghe N a Vom reţine un cuvînt de acest gen.
Asemenea acte au comis
particulară montană vernului ţl Parlamentului rii din echipa condusă de de onoare rostit sub o for Nicoleta Margea şi Rodica
mă sau alta de construc
ţării. Pentru că, indiferent
Remus Bîrla, cinci la nu
de opinia şi voinţa unui măr, torii cu care am stat de Hrişcu, ambele gestionare,
(Urmare din pag 1) asigurată de familia fer- grup restrîns de ziarişti, — Ar fl nevoie şi de o vorbă: Vor preda la cheie care şi-au pus autoturis
(lucrului. din cei peste 4 000 aflaţi echipă bună de zidari — cit mai multe case pentru mul propriu în ajutorul
rii tradiţiei existente în Evidenţele privind pro în activitate la această ne spunea domnul maistru oamenii Orăştiei I speculanţilor pentru trans
creşterea animalelor şi ducţia, veniturile >1 chel oră, In ţară, de o Lege Nicolae Macavei, coordo 9H. I. NEGREA portul mărfii din Gara
cultivarea pămmtului, va tuielile se ţin de către f ar- a presei este nevoie. natorul punctului de lu C.F.R. Deva, desigur, a-
lorificarea potenţialului tu mier, pe cale dator. Cîş- eeasta nu in mod gratuit..
ristic al acestor zone, a- tigul fermierului este peste Ar fi nedrept să nu-i
tragerea unor oameni ti media veniturilor unui amintim şi pe „întreprin
neri dornici să se afirme muncitor din industrie. zătorii" direcţi ai acestor
în practicarea unei agri Statul îi încurajează pe P O Z I Ţ I E Ş I O P O Z I Ţ I E acţiuni: Tuntulită Cîr-
culturi moderne, de înalt fermieri, seăzîudu-iC m- paci, Elena Graneea, Vio
randament. De altfel, în rica Gui, Ioan Tobiaş,
acest scop s-a constituit pozitul şi acordlndu-le a- In, vremea din urmă, economic cu creşterea afe legile noi încă nu au apă Gheorghe Graneea.
şi în ţara noastră o o jutoare anuale sub formă toată lumea vorbeşte de rentă a .nivelului de trai. rut, sau nu se respectă.
de prime, în vederea mo
misie naţională, care va dernizării şi 1/zval‘ăiii opoziţie, înţeleglnd prin a- In mod paradoxal, în ace Situaţia descrisă se ex a t en ţie
avea corespondent si in ceasta exclusiv opoziţia eaşi categorie; a celor ce plică prin criza de autori LA NEATENŢIE
tate pe care o traversăm
profil teritorial. fermelor, iar la înfiinţare politică. în acelaşi timp, pun beţe în roate, intră şi de şapte luni încoace. Au
li se dau credite cu dobin-
Referitor la dimensiune, dă mică sau ciiar îără opoziţia politică nu are la unii dintre partizanii cei Nu cu mult timp în
am reţinut că o asemenea dobîndă. ce se opune, întxucît poli mai aprigi ai schimbărilor, toritatea se creează şl prin urmă, la Unitatea 43 tex
fermă montană din Fran Pe lîngă adăposturile tica guvernului însuşi este şi anume — profitorii. Ei competenţă, dar şi prin tile Brad a fost sustra
ţa, situată la 600—800 m pentru animale, ferma în curs de formare. Abia forţează schimbarea rapi impunerea legii acolo un să suma de 17 375 lei, ,A-
altitudine., are o suprafaţă mai deţine, ea şi construc de acum încolo se vor dă, chiar înainte de apa de ea nu este respectată. ceasta s-a întîmplat spre
medie de 36 de ha. Pro ţii, .depozitul de furaje şi propune legile, orientări riţia condiţiilor obiective, Democraţia fără lege nu ora închiderii magazinu
filată pe creşterea --îni.da hangarul, în care se ţin le care vor determina li ştiind sigur că in aceste mal este democraţie, ci a- lui, profitindu-se de ne
atenţia personalului
de
lelor din rasa locală, fer utilajele agricole. O par nia politică a guvernului, condiţii tulburi vor putea nârhie, haos şi decădere. serviciu. Autorii: Dumi
obţine profituri rapide şi
ma deţine cîte 30 de ”aci, / te din acestea din urmă la care se vor putea opu foarte mari. Prin aceasta, Depinde numai de noi să tru Coman, de 20 de ani,
11 juninci (din care 3 sînt se procură şi se folosesc în ne cei ce nu vor fi de a- ei dau apă la moară celor evităm capcana. Trebuie
pentru vînzare şi 8 pentru comun de două sau mai cord cu ea. Pînă atunci, ce doresc ca toate să ră- făcută selecţia între cei ce din Sibiu, Tudor Sandu,
16 ani si Florin Doris, 15
înlocuirea vacilor),/ pre multe ferme vecine. opoziţia politică este doar mînă neschimbate: distri vor schimbarea reală a sis
cum şi 19 viţele (mascu o opoziţie faţă de persoa buţia centralizată a bunu temului şi cei ce doar o ani, ambii din Brad, Poli
Prin competenţa
lii fiind vînduţi la îngră- Despre locuinţele fer ne, o opoziţie de antipatie rilor, raţionarea (a nu proclamă. Iar selecţia se ţiei din Brad, făptaşii au
şă terii după două luni). mierilor se poate spune subiectivă. Dar acum este se confunda cu raţionaliza va face pe criterii econo fost prinşi la mai puţin de
Producţia medie de lap că acestea dispun de tot vorba de o opoziţie mult rea, deoarece nu este nici mice de rentabilitate rea o oră de la producerea
confortul, fiind chiar mai
te ce se obţine de la fie dotate decît cele din me mai periculoasă, fiind o o legătură între raţie şl lă, pe baza concurenţei, pe furtului. Suma a feşt recu
care vacă este de 5 900 kg diul urban. în privinţa opoziţie subterană, ascun raţiune), sistemul de re care, cu toate eforturile perată in întregime.
într-o perioadă de lactaţie. procurării alimentelor, fer să, dar nu una politică, ci partiţii şi centralizarea sis făcute, nu o vor putea îm
Furajele necesare, cu ex mierul se bucură de o se temului deeizional etc.
cepţia concentratelor, ce rie de facilităţi, făeîndu-şi una de natură economică. piedica să apară. Legile UN „TURIST*
Aceasta este opoziţia faţă
se primesc prin cooperati aprovizionarea direct de Numai astfel este posibil obiective ale economiei ac c u g h in io n
vă pe bază de comandă, la unităţile de industriali de schimbare, opoziţia ca unele conduceri de ţionează independent de
faţă de pierderea unor e-
se produc în fermă. Pă unităţi să ignore — pur şi dorinţele indivizilor. îar In 10 august a fost prins
şunea este neapărat tar- zare (carne, lapte şi alte ventuale privilegii sau a- simplu — nişte hotărlri Vasile Hoamea din Iaşi,
lalizată folosindurse, prin le) la preţuri mai reduse. vantaje personale. Toate ale guvernului timp de legea cererii şi ofertei va tn vlrstă de 42 ani, care a
rotaţie, după 6 zile. Pe Prezentîndu-ne 'aceste -e» iniţiativele guvernului pri luni de zile, altele să mear acţiona ca o locomotivă comis un furt la magazi
terenul destinat produce lemente, interlocutorul şi-a vind economia se vor lovi gă din promisiune în pro care va sfărima pe cei ce nul „Sportul* din Brad.
rii finului vitaminos (ce exprimat părerea că ase de rezistenţa acelei pă misiune cu eliberarea u- nu se vor feri din ca Autor al mai multor fur
se. usură cu electroyentila- menea ferme particulare turi, a mărunţilor pro nor spaţii comerciale pen turi prin spargeri ÎB pa
toare), in care ponderea o montane, în care să lucre fitori ai vechiului sistem. tru iniţiativa privată, iar lea eL guba avutului Obştesc şi
deţin leguminoasele, se rea ze în special familii de ti Reforma radicală de care altele nu mal recunosc nici Să fie folosim ded de personal, eliberat prin ac
lizează cîte două coase me neri, se pot crea şi In ju este nevoie se poate în puterea de tracţiune a a- tul de clemenţă din ia
o autoritate. Este adevărat
canice. anual. Operaţiunile deţul nostru, în acest scop făptui numai prin oamenii că trăim o perioadă pe oestei locomotive In loc să nuarie a.e., cu un test de
de strîngere şi depozitare fiind nevoie de o legisla iar dacă aceştia nu acţio peste 1000 zile pedeapsă
a furajelor sînt în totali ţie adecvată asupra fon care am putea-o numi „a- Încercăm In mod inutil să neexecutată, va reveni a-
tate mecanizate. De aseme dului funciar, de pasiune nează în sensul schimbă ■ legală", adică «fără legi*, o oprim în loc! csîc unde I se cuvine.
nea. mulsul, adăpatul şi şi dorinţă stăruitoare pen rii, atunci putem aştepta deoarece legile vechi nu A fost identificat în a-
evacuarea dejecţiilor se tru a pune în valoare ma mult şi bine revirimentul mal au valabilitate, iar GHEORGHE GRON ceSaşi zi eu sprijinul ce
fac t-o'- mecanizat, aplica rile resurse ale agricultu tăţenilor, nu departe de
rea 'întregii tehnologii fiind rii hunedorene. _ - - locul faptei.,,