Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_185
P. 2
PAG 2
CUVîNTUL LIBER NR. 185
nevâteica fiecare judeţ să-şi «îbâ 4 f u ani in urmii, la fa, Călăraşi, Tîrgovtyte
Oţel&rla ^Siemens .La o fel...
*- Aforflft nr. -2,
de
Aproape
—
intr-un
orgoliul iui in plan cultural" \ la Combinatul ^Siderur glas ne spuneau cei doi:
gic din Hunedoara,
pe ' „Ţara noastră dragă dacă
atunci cea mai mare oţe- nu are oţel nu are pu
lărie a- ţării, la- cuptorul tere. O iubim şi.. .plămă
• A trecut o bună perioa- specifice localităţii res în străinătate (coruri, for- rioare. In cîteva comune nr. 1 am intUnit nişte dim oţel pentru iu&irea
r dă de timp de cînd în ju- pective, cu tot ce implică i maţii coregrafice, mUzica- încă nu am primit spri
j deţ a Juat fiinţă Jnspedto- •ţeste# -şş- Jşţeqjbţţă^ inven j le*-, teatru «t&L- s Acţidnăm jinul necesar .pentru numi copilandri. Cum aş putea et„*.
Bravii meşteri <' oţeluri
să-l numesc altcumva, din
i râtul Judeţeail de Culjtu- tar gospodăresc. S-a " alcă | potrivit îndrumărilor ) Mi rea acestor directori. Cu moment ce ubitt termi ne-au mal istorisit mul
ră^organism menit să co tuit un-inventar al monu nisterului -Culturii, pehtru bibliotecara s-a rezolvat
ordoneze şi să stimuleze mentelor de artă plastică, manifestarea liberei ini- mai repede. naseră şcoala ' profesio te despre iubirea de o-
nali, se făleau cu „bre ţel.~ Copilul
maistrului
activitatea cultural-artisti- făcîndu-se deopotrivă pro jRative la nivelul judeţului, Ce intenţionaţi în vetul" de otelari. Aveau Ardeleanu fcare a fost
;că». Q.-perioadă mxare.ja- puneri pentru Miirtştfrul r «Aşa •um.-'foarte pţiŞfic se 1 perspectivă ? dreptate. CopUanarflor „părintelen lor
ceastă ..muncă a fost ..re- CnUurdd* ridicare ar tftior i.jwxprfcna . -îmir.’; An- » — Cîteva - obiective <pe
aşezată pe baze n.Qi, atît ca monumente noi In princi ' 'drei^Pleşu. ,iCăpitaJa’ cul , gare să le, puţem- materia-
mod ‘ de ^organizare, cît şi palele localităţi ale jude turală a unei ţări nu tre liza .tcît mai-\.lîine. ■> Vrişm
. ea djj-ecţu. de acţiune. Nu ţului, care să vorbească buie să fie neapărat eapi- să edităm o retnstă de -pul- Iubire do*.. Mei
rau lipsit .nlci -dificultăţfie despre istoria acestor . tala ţării.. Este nevoie pa tură^, în colaborare -teu
i. generate de lipsa -unor oa- îdeurt,. .despre personali 'fiecare .judeţ sâ-şi hibă Qujul, Ximişo&ra, - Silşul,
t meni de.specialitate îs Je- tăţi. .orgoliul ;lţfi îu, . plan OUl- - intenţioreăm sa deschidem de atunci U se ineredlm este • pHmdepitor. Aleg <
\*itoriu,; mai" ales In medml — ‘ Preocupări anunţe, .. ttiral*. stagiuni muzlcate , In j^deţ - ţase cuptorul nr.' 1.- Şl Ena&ie,- de- 'la cuptorul I
" rGral. Concret, ce s-a în pe" care.’ le .manifestaţi — momentul de făţă, în perioada de ' toamnă- iubirea lor de*., oţel şCa nr. 3, a lăsat fn lobul tu| I
treprins, ce se are In. per pentru satul hunedorean, . mai aleş locuitorii.. oraşe . iarnă.. Asrînd în Vede» ;a- dovedit confirmarea' în pe feciorul său .1' Tţtlţijţ ]
spectivă,, ana aflat cu-.pri- , generează pentru noi toţi lor .dispun de, mult- tfibp vreme, de-a lungul ani- • Rea,-fostul şttear de -14
; Jejlil ..interviului : sdiitiţat ; .suficienţe motive de satis . llbef. Ce, .pot., întreprinde '■*fluxul mare al popiflafiei lor. „4* a’ -ăuB Im-lecui-tui pi
tlorpiiuhii prof.. loair ŞiCOe, facţie. aşezămintcle de.. pUBfiră • -spre biserică, - vrem ca-'la Din .fosta echipă, fofi jRtel; fecttţml. -Har p i ]
consilier, şef al Jnspecto- — Ne revine un rol ma pentru -umplerea Iui, cu - începutul lunii decembrie copilandrii oţelari ş£au prim-topttoTuV- Teodor - F» |
' râtului.;,3ud^ţean de yCil- jor în. .concentrarea . efor .. activităţi utile, şî recrea să orgabizăm la - catedrala luat zborul. Neostoita lor ţiu Laţi mrmseut ? B # 'i
. tură. turilor pentru reconside tive? -din Qrăşti® , un - eoraeert iubire i-a dus acolo unde ketul lui cel mai marş
— 'Desfăşurăm p nmucă rarea , instituţiilor şatului — jE un aşpect '„delicat' - muzical interjudeţean o- duce de obicei adevărata literă-aici, la- oţelărie... j |
dificilă de recuperare, Săl- — şcoala, biserica, cămi al muneil 'acestor . ’ insti - feriţ de coruri . biseriflesti pasiune. PrtnUtbpttorul - Şti -mai avem - mtUtk ]
vaife ş i ’ ădnîiniştrare si-dp- nul,' cuţţuraî,,. .Wblipţeca; tuţii. In.‘perioada du.-fupă - din centre cunoscute. Vom Cheorghe Bărbiiş este de pilde ’ale uner bravi oţeş
ftmală a pâtrimbhiului «Ul- .pentru reînvierea . sărbă revoluţie, o preocupare a anerda. In continuare, n-a eîţitm .anl maistru oţelar lari dare au încărunţit î i 1
• tural,: de inventariere a torilor 'tradiţionale şi re acestora .a Constat în tri tenţie; deosebită - unor :ăc- principal. Om‘Stimat, ,res-, oţetărte, dar .m adus- Ş
valorilor;! patrimoniale lo- integrarea omului în ma miterea de colective artis ' ţiuni de - tradiţie: festi pectat Intre oţ&arH Hu lăsat In Ureul lor -tiliist»
, cale ,şi pynerca lor în va rile cicluri alejanului., Nu tice în străinătate, ceea ce valului ,3armis* (octom- nedoarei. ^Adversarul" rele tinere din ' fannfiiţ
loare. La listele existente renunţăm la ce are mai n-a fost însă, posibil pen ' brie), în cadrai cărufii'să lui, eu care se mat sfă Feciori, chior ţi fete.. ;
au fost. adăugate numeroa valoros „satul dtn punct de tru toată lumea. Intr-o dăm o ampkxmr deosebi dea in primirea şiripre- .„Iubirea de oţel este |
se construcţii, obiectivă ca- vedere 'Spiritual. Mişca- perioadă următoare se va tă Tîrgului meşterilor darea schimbului,- Cornel datornică, mestfnsă '
Bucur, este tot -maistru ■ sfintă iubire de ţară. t ţ I
» re în ani! trecuţi au tost , rea artistică -trebuie să o rezolva şî acest lucru. Mal populari, Toamnei ’ muzica oţelar principal De ciţi- ţelul României libere eşti .
neglijate din motive su- j menţinem la nivelul sa- puţin s-a acţionat pentru le hunedorenc; „Căluşeru- va ani sînt pe aceiaşi puterea ei de astăzi, df ]
.biective, în primul, rînd i tulul, pentru a nu înceta timpul liber al oamenilor. lul transilvănean", „Obi schimb* Nu sc mai don in&ne, pentru viitorhUcL j
, politick Autejiărut; astfel J cultura populară. In acest Din păcate, unii dintre lu ceiurilor de iarnă", cu ac dănesc. Muncesc la -cup Toţi - iubim oţelul ţârii j
™ monumente de arhitectură j sens trebuie să crească crătorii noştri nu ştiu ce cent pe colinzi de Crăciun. toare diferite. Doar ma Sâ4 îmbrăţişăm cu gfrfr I
în oraşe, în comune. Do ; numărul colectivelor ar- să facă în acest sens, s-au Intrucît baza materială a rea ittbirc pentru oţel a dtd şi inimă' pe acei baj- ]
rim ca în fiecare comună ■■ tistice. valoroase de ama- obişnuit să te spună cine aşezămintelor de" cultură rămas şi a- crescut in re-t plămădesc zi şi udaji-1
să avem cel puţin trei . tori, care să poată pre- va „de sus" ce să între este extrem de modestă în sufletele lor. -Ceilalţi au
ansambluri arhitectonice ; zenta spectacole inclusiv prindă. Or, acest lucru nu momentul de faţă, conti plecat. La Galaţi, Reşi- te'" GH. î. «EGREA i
mai e pasibil în momentul nuăm acţiunea de dotare
de faţă. E necesar să se cu aparatură şi instrumen
găsească iniţiative care să te. Menţionez că in aceas
INTRAREA IN LE0ALITATE atragă locuitorii în casa ; ■ am dotat casele de cultu Tăcerea par
tă prlteă parte m anului
de cultură,
— Ce se întîmplă în ră Deva, Hunedoara, O-
(Urmare dh> deţ9-' 1} Alimentaţiei, Banca pen-- mediul rural ? răştie, Brad, Geoâglu-Băi (Urmare din pag t)
tru Agricultură şl Indus- —- Aici situaţia e şi mai cu costume, aparatură în
mari decît prevedea. , de- I trie Alimentară, împreu-' delicată., Sperăm ca, prin» valoare de peste un milion deputaţilor şi senatorilor hUnedorcni. Nu ştim ce s-a
. creţul, să faciliteze în mod ; nă cu Ministerul de Inter» tr-o muncă tenace, să-l de de lei, iar Muzeului Ju întîmplat, dar parcă în consens nici unul nu a răs
abuziv luarea de animale ; ne şi organele lor terito- terminăm pe noii directori deţean l-am alocat fonduri puns pînă acum,'nici unul nu ne-a trimis măcar O
de la cooperative fără a {riale’ să organizeze acţiuni , de cămine culturale să se - pentru achiziţii de obiecte scrisoare prin care să justifice lipsa comunicării cil
le cîntări şi fără a face ; de verificare a situaţiei u- apropie de această mun de artă populară. alegătorii. Căci noi am adresat aceste întrebări fă-
contract pentru achitarea nităţilor agricole de stat că.. Doar o parte Infimă eîndu-ne ecoul -opiniei publice, nu al Unor Vorbe
acestora în produşi şi pro i şi cooperatiste la care s-au dintre ei au studii supe MfNGL BOOEA cum multe aude lumea.
duse sau, în cazaţi spe } produs pagube, ca urinare Aşadar, tăcerea ‘parlamentarilor este totală... De
ciale, cu plata în bani. De f a unor. abuzuri şi încălcări parte de noi gîndul de a le imputa ceva. în definitiv,
asemenea, în unele coope ( ale prevederilor Decretu- fiecare este liber ' sâ răspundă, sau să nii răspundă
rative s-au împărţit în ; lui-Lege nr. 42. în , ordi- la întrebările, presei, în plus, acum se află iu -va
mod abuziv la unii ce- I nul amintit se aratg ' că va canţă şi n-ăm dott să le ' tirtibrim''t;u nimic sejurul,
. tăţeni din sate produse a- trebui ca fiecare coopera Ceea oo;ne-»a toteigatstoteşî'a fost faptul că rrteî tthtt
gricole din magazii, la pre tor sau cetăţean ce a be mhtee,,.ei, ma simţit nevoia- .MUdaeă'-te-.'rft-, de misă
ţuri mai mici decît cele neficiat de suprafeţe de dare de seamă în faţa alegătorilor lor. Şi ne-a mai
prevăzute în actele nor teren mai mari decît pre mirat faptul că, avînd la - dispoziţie şf.aţiul oferit de
mative, iar unele s-au dat vederile legale, sau a pre ziarul ' nostru, nîoi unul dintrh partetăentari n-a în
fără plată, producînd pa luat animale şi nu a în cercat să-ş'rffcă publicitate. V/Î^i spune poate că sînt
gube în gestiunea aces cheiat contracte ’ de plată modeşti. S-ar putea să aveţi dreptate. Dar -cînd ţi se
tora. Mari, daune ia unele în produse şi produşi, la oferă . grhtiiit. it^afig^pen^u - -prezentarea , aclivilăţiil
cooperative s-au datorat preţurile prevăzute (care pentru, expunerea programului,,părerik>r;;propnneri iorţ
abuzurilor. săvîrşite de sînt Următoarele : , pentru nu poţi să nu profiţi, Doar eşti om politic! Şi orice
unii membri ai comisiilor tineret bovin .— 27 lei/kg vine în sprijinul cunoaşterii tale de; către alegători
sau fostelor,; consilii de viu, bovine adulte cal. .1 trebuie folosii în alte ţări, cu- democraţii mult maî
conducere, caro nu au ac —■ 25 lci/kg yiu,' iar cali dezvoltate, ^ oameniiapolitici; în cazul cînd nu au ud
ţionat pentru sortarea car tatea a doua — 20 ‘ lei/kg. mijloc prţteriu comunicare. în masăi plătesc din
tofilor de sămînţă, o bu- viu, pentru bovinele adul grea pentru a-şi faCe publicitate. Ei se gîndesc şl
' nă parte fiind pierduţi te. livrate sub calitatea .a la ^egeriie următoare; r
prin putrezire. In acelaşi’ Il-a, corespunzătoare pen Dm sări iertăm, pe aleşii noştri. N-au nici ei (cum
; timp, s-au • înstrăinat iie- tru tăiere —- 17 lei/kg viii, n-avem nici ; noi) sexperienţa necesară pehtru a .ieşi
",gal anumite .materiale, pro pentru ovine adulte cali H K m o J O C în lume. împreuniă însă vom putea depăşi acest gol
duse; agricole, utilaje etc. tatea I — 20 lei/kg viu şi de informaţie, iar cititorii noştrivor putea afla mul ti
De asemenea, s-au mai calitatea a Ii-a 18 lei/kg lucruri despre activitetea parlamentarilor-hunodorenj
tntîlnit cazuri cînd .unii viu, iar pentru tineret ovin în forumul legislativ al ţării. ■ .•
cooperatori şi cetăţeni au peste 15 kg — 25, leî/kg Desen de ALEXANDRU RUGESOJ Să aşteptăm cU încredere reluarea aefiyilăţii celor
preluat şl, suprafeţe de te viu}, să recupereze dau două camere. ţ
renuri agricole mai jnsri nele pricinuite prin ne-
‘ decît posibilităţile Iqr ’ de aplicarea. normelor în vi
,n le cultiva, fapt ce a goare. în acest. sens,, toţi
.determinat ca o parte .din cetăţenii satelor care au Ne-am bucurat fără reţi- Sau că aceleaşi mii ni dis
acestea să rămînă neînsă- primit animale, teren şi i nere -de sosirea noilor tribuie alimente şi 'mani
mtnţate. iar pe altele nu alte bunuri, prin încălca = vremipdar nimeni n-ar fost pulează jegoasele noasfre
;au fost executate lucrări rea prevederilor legale, vor atît: de naiv să creadă că battenote?
de întreţinere, prqvddnd şoficita conducerilor coo ^ totul se va înfăptui peste i Marii pOiuawţi îşi Văd «şi
•pagube însemnate pro perativelor, A.E.I. sau uni noapte, ca în basme t obiceiuri vechi! -ie ăr f i : ticsite: de -carne, } el Ae treburile-lot:: în niăi
ducţiei agricole atît de tăţilor de stat păgubite să Ne-am bueurat pentru că Aţi constatat că a-a ^măcelăriile tic^te ;de cbzi! puţin de 24 de ore -{25(26
necesare pentru aprovizio le asigure condiţii să intre ' — odată eliberaţi — ne I- sinchisit - cineva să . mă Reţeta salamului ?{cînd ' se iulie a.c.), C.S. „Victoria"
narea populaţiei. maginam că nimeni nu ne rească oferta de bere da găseşte, la: cozi de toată
în legalitate prin achita Câlan a poluat In rio-’ă
Pentru aplicarea măsu rea integrală a .datoriilor poate încetini drumul spre vreme de caniculă, măcar ruşinea) şuperşărat, bogat ridduri- Streiul i Nu ni
rilor stabilite prin legis şi debitelor ce şi le-au ' înnoire. Cit în vremurile... ,;şi Si te apă şi alte mizerii, nu se anunţă hfşte sanc"i.-oi
laţia în vigoare de către creat, numai în acest mod Dar astăzi, după atîta timp, nistrei . sa|e soţii?". Av#n o abandonează MAI MA drastice ? 'E ca şi cum s ar
toţi cooperatorii şi cetăţe fiind' posibil să fie recu ce justificare mai au niş oare .la dispoziţie răcoţi- RII MEZELURILOR ? Ne bate toaca ia urechea sur
nii de la sate, a fost ne perate prejudiciile aduse te clişee ale vremurilor ' toare din cele mai variate jtet convinge, aceşti MAl dului 1 Atitudinea acestor
cesar să fie luate unele prin eludarea legii. Co trecute ? Cine îşi permite, şi mai naturale? Aş ! Ace MARI că . şi ei măiîînca a- (sperăm trecători) indo
măsuri pentru combate misiile constituite în acest şi în ce scop, să ctfltlve leaşi lichide fără persona celaşi fel de salam pe lenţi e clară, sînt - r- bii
rea abuzurilor săvîrşite scop, în baza ordinului nepăsarea, Indolenţa? . litate, -îti aceleaşi sticle care NRfi DAU nouă ? proverbului „Cîitlii - latră,
de cei ce sfidează prin fap mai sus amintit, acţionea S-a vorbit şi S-a’ scris nespălate, fâră“teume de ©are să nud pese -ni-: caravana trece..;"
tele lor respectarea ordinii ză pentru ca prevederile despre multe, credeam că botez şi data naşterii. «âttui ţă în. magazinele
de drept. In acest sens, legale în vigoare să fie ajunge atîta (acesta ar fi Nici acum nu ştim cum ; de pline navetele cu pli Opriţi urgent caravana !
Ordinul" nr. ■ 29/1990 al aplicate şi respectate cu fost normalul}, dar nişte se -prezintă te realitate ne se tîrăsc pe Jos, pe Dr. CORNEL STOICA
Guvernului dispune ca stricteţe în fiecare caz, „paznici" înrăiţi ţin de situaţia cărnii: abatoare- unde e locul încălţărilor ?
Ministerul Agriculturii şi fără excepţie. . ,
