Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_185
P. 3
1990 ^ â 3
T R I
PrsficUira jwl||ului
în
Intr.ucît,
ultimul şi /oaselor d -
„ C U V ÎN T U X iU I L IB E R " ţeni au prezentat verbal cute. rugăciuni
timp,
mai mulţi
cetă-, pentru cultele
recunos
sau prin'presă Ohsei-vaţii Prin grija Primăriei
privind amplasamentele Municipiului Deva, se va
avizate şi autorizate pen orgajiiza o dezbatere pu
tru realizarea, în muni blică asupra propunerilor
NECAZ CU TREIERATUL munei ,Turdaş, p avut neşansa să - • Prim ăria ' tttn k ^ is lu i Deva. cipiul Deva, a unor bi de amplasament şi core
firi pur şi siqtiflu asaltat şi înţepat ~ Plivind scrisoarea adresată Redac serici pentru cultele or larea acestora în cadrul
de- uasf.roi d e . viespi. După " eîteva ţiei ziarului XU vi ritul liber“ -de -,că-- todox, baptist şi .penti construit existent a] fie
în scrisoarea trimisă redacţiei ’de ,-ndnubs am constatat o- yeaeţie -vio- trri Un -grup- de capii din Deva, costal, s-a dispus sista cărei zone.
dl. Viorii Stan, din satul Rişculi- lefttă sfn orgdnispi t-(fris®®tte'> .-amor- b-fiul Deoebal,5 48od EŞ vă tscsnafnţ- rea tuturor lucrărilor, pî- Toate cultele vor: depui
ţa, ne sînt prezentate o serie de - ţiitea ilegetelpr) feitzelpr, ameţeli, --'l-o6 h: jOin ceKo^^lehJefdctuate .ro- liă cînd Institutul Jude ne de urgenţă la Direcţia
greutăţi întîmpinate de oamenii din ^^pţfeputeriiioe ®tot: col^Siul), din Zaftă că cele relatate ţse- 'Confirtnâ, ţean, de Proiectare va~ Tehnică a Prefecturii, ju
localitate în legătură cu recoltatul '■fcauza'îklergiel îa veninul de. .viespi, : toinfcul fnnd nuit^aseit eM iAfidb%>rirt- elabora o documentaţie deţene date şi • elemente
şi treieratul griului. Părerea peten- '-sate caSk nu ştipm plnă, âtpftci. - t&gplă âpne b-dal/ X3fecebal'’ş i :îâţada de urbanism unitară, pentru stabilirea di
tului este cş^ specialiştii di* sat şi seettndară uspre*str. ) Aotente SeVef, pentru tot municipiul De- mensiunilor terenurilor
de li S.M.A:. Baia.de -Criş nu şbau .,î Laişugămihţile soţiei, efl fund a- fosta 7 Noiembrie. în această sl- > va, care^ă soluţioneze co- solicitate, în funcţie de
făcut corespunzător datoria, ei ne- proapc. inconştient, şoferul de pe .tuaţie sînt şi -blociteile vecine, /dh •re^unzăter amplasamen- necesîţăţîle de ofidette
fiind controlaţi şi traşi la răspun mfcrdinizul nr. ţ 3IOTD-ST92,.r deşi teîe ’ tuturor biserieîlor ale fiecărui»cult.
dere pentru tărăgănarea lucrărilor n»rgeat; spre Pdtifaşani, dînd dovada ps arotaşl anrpiaşament, la care fa
în perioada secerişului. " • dq opinie şi |işlet ales, s-a abă- ţada secundară feste aleea de accQs
şt ;ca»le, proprietate > particulară' ce
' tut dlfi druni. ţti^nspaiftîndu-mâ de . au rămas neexpropriate. Ace|te am-
ÎN AŞTEPTAREA uii;enRi-'la Sţ>i|a|ul f;C3i.R. Stmeria. piaţraiiBent^ s-aă făcut în Urma dis
-Din păcate , ni>if cunpsc nîimele şi HOTE • OPINH
MĂSURI» EFICIENTE adresa. De afceŞea, mă adresez asta- poziţiilor date da fosta conducere
rtiîui ca prirt Brttepsfltediul' dv. să-i pentru a se mări densitatea de su-
Cu „multă tas sdflet", se * pot mulţumi. , prafaţă,. corfstruită, îa care- sens p-
eesţe îâocnri ,au rămas fără zeite
precizează în scrisoare» semnatăde * Deşii era .sltebfitâ,'.'2X? de odihnă, -vbrid, şi teren de jbacă pentru co-
locatari ai blocului A l din strada la' Spitalul d^.R. Simeria am fost MAN1NCA ' te: „Joacă-aici, neamţ^e*|
Mihai Viteazul, Ilia, aceştia ni se tcâtalfleu maxima proa^tSt»*dte şi Piî- , ' ŞI EI O PUNE... „Pune suta"; „lei £U^"|
j'Jn Ratele blocului B există- o
; aAfseifş&.Hpţe' a-i/Sprijkil î» solu- ’ competenţă = pfe-pfesioif&lS. ' ‘Vâ^fed ;plifefomă f betonată'. - pe dare -copiii „încearcă/ţi, neamule-*o-
jjţtdnarea necazului pe „.care-t,iu. -stareq^critieăi jni care mă aflam, ‘(ttniaceastă, zonă o folosesc .ţseigtrja . Ne-a sunat la redacţie, roctjl 1". ■ Ş j% neamu|ile
®Este; - vorba .despre umplerea .. 1» domnul drJ Cortel. Stoica (era de joaca cu mingea: Pe..această plat- foarte revoltat, domnul pierdeau pe capete. Dia
ţfermaomţi 4 teAsotuţte eu -apăr şi Zgardă V i ^hjtat |<ie perhdnăjul medî '/ fb&nă aur. rămas ceva reStafi j tte Valentin Rusu, din Hune cînd ' în' cînd, îşi încorcîf
reziduuri datoriiâ faptului, că * blo- cal, *-jdat âavfdâ de ‘o pieocbpare • de^uri de asfalt, care au foşt i ri doara, 4 «cartierul '„Miere : norocul un tip rotund şl
*‘cul a» are ‘canalizare. VŞdsiijafea, ■15", bulevardul Traian, roşu în obraji, -carp câştiga'
.dia ’tdn& ÎB iŞtid,' a fosei septice permanentă, îrtcît după o zi :şi o dicate, -zona” fiind curată; în- ee pri nr. 22. De ce era nemul îa-serie. Dar nu făcea ţex-
s-a dovedit ineficientă- Astfel,' re noapte/ăm redat1 familiei. Mul- veşte (sle ..do|iă tuburi- cu diartid- ţumit ? Din cauza agresi cese. Să ,/nu • se - pritedă"
ziduurile cofrîtftuie uh permanent 'ţumesd din i toată inima domnului ' truf de 1,30 m şi lungimea de lira, vităţii,pe care o manifestă clienţii -din jur. Doar ’ el
\focar de infecţii 'Hgţ,asia a'invadat dr. Cornet-JSto|câ, pentru felul în cletau HfoSt aduse pentru executa unii ţigani ^ în piaţa „Du era doal bandei „Ajbşş>
pereţii . magazinelor de la parter. care m-a frltatl cît şi şoferului pen rea a doflă cămine de vizitare, 'lu nărea" din localitate, a- neagra". Urmau alţi afna-
Oamenii au -făcut numeroase de tru gestul îsâhş /amândoi -fiind oa crare ce nu s-a mai realizat şi lele tacîndu-i din senin, fără tori de chilipir, dar sutele'
mersuri la Primăria Ilia, la meni de dmfniel Gu stimă şi. mii atî':’ răşfes” depozitate pe loc; is-sa motiyi;; pe oamenii paşnici, lor dispăreau în grabă. Lat
G.I.G.GX», oare au promis că vor do mulţumirţ 1/Viorel Gozmuleanu, . dispus cpt aceste tuburi să fie rldj- nevinovaţi din piaţă. anunţul fals al cuiva că
lua măsuri. In 'aşteptarea „măsurii” muncitor-la Î.MJ OrS.ştie). ■ cati. Problema zonelor verzi şl b Şi mai avea omul un vine poliţia, peste bl&nd
care să rezolve definitiv • problema, untd teren de'joacă pentra cOpii motiv de supărare, şl anu s-a năpustit un brunet, a'
locatarii Amintitului bloc se' întrea se v-d rpzblva odată cu definitiva- me pentru-făptui că, âdre- 'început să împartă pumni
bă dacă treptat-1 r'eptaf'-:vcfr* fi ne-/ ^ ffCEt f » 6 SEPTRă SP**NI> • -rea - detaliului de sistematizareî 9 sîndu-se unui poliţist-/ cu In dreapta şi-n Stînga,' tîihp
Voiţi să se m ute' în pod, în 'Cazul - porţiunii rămasă di*-străzile Cernei rugămintea de a potoli fu în care. omul cu „jucării-,
în care aceste reziduuri . vor urca şi Axenfe Sever, nesistematizată. Ac ria bruneţilor, omul în u- le” s-a făcut nevăzut,;
pe coloană pînă la etajele-superioa cesul pe stf. Axţnfe SfeveK%î auto-- niformă: i-a hepîicat: o^klă-' N-am văzut măcar epolet
re. Ar fi păcat să se întîmple aşa • I-C.S. Alimentaţie Publică De vehiculele nu >poate fi sistat intru- nîncă şi ei o pîine, tre de poliţist în Zonă la acea
ceva, pentru că. '■ oamenii plătesc va. Referitor! la - articolul „Însetaţi cît' el deserveşte cele 24~ că$C’ pro- buie să trăiască şl ei". A- oră de maximă aglomera,
costul apei şi al- canalizării, la -zi: în 'căutarea răcoritoarelor", t apărut - c, prifetate personală rămase ‘ neexpro- . /devărat, şi ndrmal, însă; nu re, sîntbătă după-amiază,
în „Guvintultliber" nr. 17â/9 august priiaie". .............. pe seama, oamenilor/iein- în zona gării şi pieţeî din
1990, vă cortnJnjcăm următoarele: stiţi, nu furînd şi lovind Deva...
Sit u a ţ ie n e c l a r ă „Aprovizionarea „ rasului Simei-ia \ 4 Centrala .Minereurilor Deva. cetăţeni liniştiţi, care-.şi
cu- răcoritoare set face de către fur „în urma verificării celor arătate clştigă existenţa prin mun DRUMURI
Domnul Petru‘Nistorescu, din sa nizorul G.L.Fi Haţeg, care din lipsa şi Solicitate -h scrisoarea adresată t că şi: Onestitate. Cu ase
tul sLudeşti, ne '.scrie, despre unele zahărului ,,nu • a onorat in. Cantităţi ziarului ./,^!uvîntul liber" -Deva . de menea atitudini, poliţia nu .. Vineri, 10 august, di
nereguli cu privire la împărţirea -suficienţe s01îci.tăriles-mUtăţilor noas Vărcuş. iTofiei din Crişcior, vă răs- contribuie la asanarea cli mineaţa, o -delegaţie nu*
pămtntaŞui şi la dreptul de proprie- tre. De altfelj în- perioada 1—8 au pundem r în anul 1976 js-a angajat matului social /viciat din meroasă de. locuitori ai
. tate. EeAtr.u .intrarea. în. ..legalitate, gust 199Q, aprovizionarea cu/ răco la l.M. Barza ca miner în subteran, pieţe, gări, alte locuri a- satului Chergheş, din co-i
aşa cum situaţia a fost suportată ritoare de la - Haţeg şi Deva a fost eu categ. ir B. După un an a fost glomerate, unde mişună muna Cirjiţi, a vizitat re
aproape 30 -de ani,-este -bina ca cei foarte - redusăj, ;aproape inexistentă. trecut ca zidar, eateg. IV-B. în pre- ■ ţigani! puşi pe/ rele, căci . dacţia ziarului, nostru, Erau
îft cauză să' mari' Aibă ' ceva răbdare Din lipsă zahărului-s-a..resimţit şi %ent este 'încadrat cu eateg. IV, ■ sînt.. destui alţii dintre ei foarte revoltaţi pe /faptul
pînă ce se va da ndua/lege/ja pă > care lucrează, îşi văd de că--trâseele de. autobtiztDe-
mântului. activitatea ndaştră, prin producerea treapta a 11-a - Pentru a putea treburi serioase. va—Chergheş şi Hunedoa
unor cantităţi imici de răcoritoare -trece jn câteg.' a V-a, chiar dacă CĂLDURĂ MARE,.. ra—Chergheş au fost sbur-
a nvui această categorie la'li.G.G.L.
M irpE MLftŢBMiRf şi- îngheţată. I. Apelăm la furnizorii Brad, {trebuia să -stf .prezinte' la leo- tate exact cu tronsonul
de- zahăr, răioritoare, produse . Zâ- Arşiţă. Zăpuşeală, Ştran Cîrjiţi—Chergheş, obltgîn-
tlN O R î <5AM fftl OMENIE misia de .examinare (de care a fost du-i aŞtfel pe cei ce* aif
.har.oase-- (I.G.St.Ah I.Tj.F. Deva), .ca. informat), aşa prdcedîndU-se cu ori-, dul Devei este plin,, pînă treburi La Deva . sau : la
s- Sâmbătă*.... 4, august, r. allîndu-mă aceştiş să nc asigure aceste pro ce muncitor care trcc-e într-o ca la refuz. Şi cu apă (mur Hunedoara la, un drum pe
dară), şi cu clienţi. Uni
cu, -familia la’ Miireş, vri- zona co duse tltît dej necesare / populaţiei”. tegoria superioară". cul chioşc de răcoritoare jos de peste '2 km.
din incintă este închis, ca Ne-am: .interesat IU,
^■■^/ irt^v w w w vw v i.v eviisvvwvvwvs.'A-^gsrA^v A v w .* v ■ »^. M ZM VW Z M W V.V W /X ' de obicei. Nici o posibili I.J.T.I.. de ce â-a scurtat
tate. de a4 i astîmpăra se astfel traseul. Domnul
, (Urmore din oag 1) mite'gratuit recuperarea u- Este evident că civiliza-, meni"), de o: toaletă pu tea. .Cineva glumea, spu- Viorel jStrăuţ, şeful Auto
bazei din Deva a acestei
nor- ambalaje, deşeuri, dînd . ţia nu se referă humai blică* . : nînd eă dacă tot sîntem . întreprinderi, ne spune :
stau cu ei în mînă sau !a ta noi, chiar- contra ' Şokt ia; acest capitol. S-ar pu-' A&eştl ’ ani din ufmă ia ştrand, ne putem sătu-
ciorap şi cc fac ? Pe de o nu prea vezi un om du- / tea vorbi mult despre a^ ne-au înrăit, ne-au înstrăi râ/j. de apă ! Aşa o fi ? ! — Be această, porţiune
parte îh? comerţ nu găsesc cînd sticle la centre : de cest lucru. ;S-ar putea' ^vorbtţ nat unii de ţ alţii,... nq-au .. (R. T.) drumul, este . impraeticăbiL
Avem pe traseul respectiv
mai nimic, pe de alta mi-e reeupşrare. sau cioburile de cineqiatografe (ah, cei făcut să ne uităm eu Ciu
autobuze cu- perna de, aer
milă ;s6 daîşl aşa «iuţţ ria dă la eel- earel .are saeoşa O'GREŞEALĂ, 'foarte sensibilă la denive
bişniţă. Deci, ce rost are; mai plină. Âr fi cazul | ca DOUA GREŞELI
să mă omor?". în tivîCUt • măcar acum, cei mic» să g: lări: A continua drumul'
mai intervenea şi;,„„Sta Reorientare... nu rămlnăr dnd" voţ fi ■ Recent s-a deschis pe pînă la Chergheş înseamnă
tul se face că mă plăteşte, . mari, cu amintiri de eînd •bulevardul Timişoara, din ■ a rămîne foarte- repede fă
ră autobuze şi pe distanţa
eu mă fac, virgulă, că stăteau la coadă cu buni Deva, vizavi de ? cinema Deva—Cîrjiţi, aşa că., pînă
muncesc". Acum statul-plă cii pentru o bucată do sa „Arta", un chiosc-parte cu
teşte', deşi n-ar mat tre lam în plus. gustări. Se vînd aici, la ce nu se repară drumul,
nu putem relua traseul in
bui el să subvenţioneze '■ Şl acest lucru nu cade preţuri, piperate, fel de fel.
de produse alimentare, cu
întreprinderile, ~ omul ! ia doar în sarcina eelpr cu /dehumiri curioase: „pari- tegral.
Am telefonat şi lu Pri
bani. Dar ar trebui să răspunderi, ci şi în a noas măria-Cîrjiţi, spre-a aflu
muncească^ să producă e- tră, a tuturor. Diferenţa zer", „cremvuşti". Pc cînd ce se intenţionează cu . a-
fectiv pentru ei. $i, mai în " containerele speciale coşmar a devenit un film e măfe între noi şi restul,. vor pune In vînzare şi dic cest drum. N i. S-a spus că
ales, ar trebui să aibă (dacă’ mai există). la cinematograf), s-ar pu ■E. trist să vedem că ve ţionare ? (R. T.) şantierul de’ la- Pâuliş al
ce / cumpăra cu ei, Haine Acesta a fost un simplu1 tea vorbi de localuri pu cinii noştri, care nu de mult Direcţiei Judeţene de Dru
nu, mâncare ; nu, bine că exemplu» de civilizaţie, • la blice, chiar la noi în oraş S-au aciuit prin Europa, alba' — n eag r a muri şi Poduri a început
SAU? „TOPUL"
sînt aparate, video... care noi, cu toate părarea / unde, exceptînd Tâdo (care pot afirma că deţin cheile ESCROCILOR lucrările de reparaţii- 14
DŞei, tea '-Şi concepţie de de rău, stăm foarte pitast. 1 răndne etalon de bun gust .partea . asfaltată Deva—
muncă nu sîntem la zi, Ţi-e -milă să mergi pe nu ; numai pentru judeţul porţii ce nu va permite să Cîrjiţi. Cetăţenii din Cher
îmbulzeală mare, , zilele
încă. Şi ar mai fi ceva... stradă, să o vezi cît e- de nostru) şi, eventual, —Sar- intrăm în bătrînul conti trecute, într-un punct de gheş se oferă să împrăş
nent. Credem că e cazul
Pe cutiile de bere, pepsi murdară sau. într-o piaţă, mis» ţi-e jenă,, (sau frică) să ne trezim, să no- scu pe bulevardul Libertăţii tie materialul de plombare
etc. din Occident serie: să observi resturile ce . po să intri, fiindcă nu poţi şti turăm ca de - un vis urît, (Lenîn) din Deva, în apro numai să-l aibă, de Unde
„Se reciclează”. Deci, fără „ posesc care, unde. Cunoaş cînd începe o bătaie şi te de mentalitâţife acestea pierea restaurantului „Ar se vede Vcă o conlucşrard
garanţie. Şi totuşi, oame tem şi povestea unui ro pomeneşti în Aijloeul e i; dealul".' Ce era acolo ? lin mai .bună-..a ,D.J-D.P: cil
nii le aruncă în coşurile mân care nu a primit ce s-ar putea vorbi de gară, oriental-balcanice şi să în -individ slinos, blonduţ, îşi primăriile comunale este
speciale pentru aşa ceva. tăţenia ăiveţimiă pehtra că de d sală de aşteptare, de cercăm să redevenim euro- atrăgea jucătorii la „Alba- de dorit întrucît situaţii
Cît va trece pînă să ajun au fost depuse plîngeri că un tren accelerat („perso - peni: Haideţi să readucem neagra" prin gesturi ener- asemănătoare mai sînt şi
gem şi noi la aşa ceva, nu păstrează curăţenia nalul” nu se încadrează în . România în Europa zile efirves ci înrlfumnnri snf'jlda- pe la alte „case". (I. C.)
la mentalitatea de a per străzii,. categoria „transport oa lor noastre. .