Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_187
P. 1
S A L A | j^ |
L I B E R T A 'l E c Dt E 0 ? H M O O R Â Ţ I E, A D E V Ă R !
CUVINTUL LIBER
SIMEATA, 25 AUGUST 1990
Aiwt II, nr. 117 4 pagini * 2 lei
DUMINICA, 26 AUGUST 1990
Cap limpede CEASUL AL DOIŞPELEA...
Cu certitudine, în acest
Pămîntul şi legile lui ' moment, Ceauşescu rîde ze, reuşind.în cele din ur
mă. Doar că de rezultatul
fericit în cazanul cu smoa
revo
„educaţiei în spirit
lă unde, probabil, în urma luţionar", al „formării s-
O ştie oricine, agricultura este unul dintre sec-| indicaţiilor sale preţioase, muM nou", nu mai poate
toareîe de bază ale economiei naţionale, unul dintre nu se mai poate face focul profita cel ce a iniţiat-o,
cele mai importante sectoare cu foc continuu. Aici, 1 din lipsă de lemne. Politica ci profită alte puteri* la
în agricultură, considerăm noi, trebuiau adoptate cele , sa, .consecvent promovată fel de înfricoşătoare şi lip
dinţii reglementări privind organizarea şi desfăşura timp de 25 de ani, a ■ dat site de scrupule.
rea activităţii, îneepînd cu legiferarea • proprietăţii roadele scontate. Nicioda
Faptul că se cerea capul
asupra pămîntului, modernizarea tehnologică, aprovî- ■■ tă nu-mi puteam închipui lui Iliescu —• preşedintele
zionarea tehnico-materială ş,a,m.d. Este adevărat , că un număr atît de mare ales al României, este doar
s-au elaborat unele hotărîri, privind împărţirea pă de oameni să poată fi im-
mîntului, însă pînă acum ele au. fost aplicate haotic, ■ becilizaţi, îneît să fie ■ în o diversiune; Scopul pro
fund este mult mai Impor
după influenţă 0 ţputere. Unii şi-au luat, în primă- : stare să iasă îu stradă, a- tant; destabilizarea ţării,
vară, cit au vrut, dar nu l-au putut lucra, alţii îşi . eum, după revoluţie, şi să
revendică integral suprafeţele de teren arabil pe < ceară reîntoarcerea la dic aruncarea ei în haos po
litic şi economic,
pentru
care l-au avut cînd va, deşi nu mai au capacitatea, tatură, totalitarism şi eco că în final, ca un „deus
de a-1 folosi, dar intenţionînd să-l dea în parte ori ■ nomie centralizată. Pen
să-l vîndă, iar unii renunţă şi la puţinul pe care l-ar tru că inconştient, fără 'să ex machina" r— să apară
de undeva o forţă organi
putea lucra. Aşa s-a procedat, în multe locuri, şi în priceapă o iotă din cele zatoare. Şi această forţă
zootehnie. Destule anomalii s-au petrecut cu pămîntul ce se întîmpiă în ţară, ei va fi mina de fier, care
şi cu animalele şi în judeţul nostru, relatate în multe au răutaş cu dorul unui
scrisori sosite la redacţie. regim unde totul se. asi prin metode dure,' discipli
natoare — in stil fascist,
Care va fi forma de organizare a agriculturii ro- , gură centralizat, deci biro
mâneşti în viitor, în viitorul foarte apropiat — par cratic' — dictatorial, iar ei şă întoarcă ţara din dru
ticulară, asociată ori de altă natură — va trebui să nu au altceva de făcut de mul democratizării spre o
nimic
nouă dictatură, cu
decidă ţăranii. Iar o lege funciară trebuia dată urgent, cît sg mănînce. să bea şi, mai bună decît cea prece
De fapt, trebuia dată de mult. Numai că Parlamen poate, să mai şi lucreze
tul ţării, după ce a discutat zile la rînd probleme din cînd în cînd. Imagi dentă.
de retribuire şl alte drepturi ale senatorilor şi depu nile prezentate la televizor Este al 12-lea ceas pen
taţilor, ajungînd să aprobe salarii şi privilegii pe care , în noaptea de 23—24 au tru trezirea la realitate.
nu le au nici profesiile cele mai - grele, a intrat în _ gust sînt zguduitoare, prin Nu va fi democraţie în
vacanţă. Exact intr-o perioadă cînd era de lucru mai : nivelul intelectual de co ţară, atîta timp cît nu este
mult ca oricînd, în vederea adoptării unor legi vitale pil handicapat mintal al democraţie în minţile noas
pentru progresul ţării. Iar cea funciară trebuia să celor ce se cred reprezen tre, atîta timp cît vom
se afle în capul listei. Pentru că,, lată, încep lucră tanţi ai tineretului, ai po confunda democraţia cu
rile de toamnă ale pămîntului şî există încă destulă5 porului. Durerea viscerală haosul, cu anarhia.
derută cum va îi împărţit şi lucrat. Chiar şi de către , Cu cabiiiţn după apă. provocată de aceste inter Sg nu-i dăm această ul
cino. Deoarece, în bună parte, la ţară au rămas viuri ad-hoc din Piaţa Uni timă satisfacţie răposatu
femei şi bătrîni, ori şi agricultura are nevoie de ti- 1 Foto ANTON SOC ACU! versităţii este amplificată lui dictator, ci să muncim
neri, de oameni mai mulţi şi mai pregătiţi, dar şi de , de gîndul că această masă şi să luptăm pentru In
Utilaje, maşini şi tractoare, de îngrăşăminte, sisteme , fără idei proprii, fără ju staurarea unei adevărate
de irigaţii, de organizare ireproşabilă a unităţilor, a decată proprie şi, mai a- şi inconfundabile democra
agriculturii In ansamblul ei. Pentru că de aici vine A N U N Ţ les, fără discernămint. poa ţii, care, însă, se poate
alimentaţia fiecăruia dintre n°i- Iar pămîntul tre—, te fţ manevrată de inte clădi numai pe inteligen
DUMITRU GHEONEA , UNA PE Z I • Vînd rochie de mi- ligenţe diabolice ca aepea ţă, culturg şi civilizaţie.
roasă folosită o singură care, timp de un sfert de
/Continuare în pag a 2-a] dată. secol, s-n străduit s-o cree- GHEORGHE GRGN
g l ititorii ziarului nos-
ANCHETA DE SÎMBĂTĂ I . tru îşi aduc amin- zate în multe fotografii, ieşit un sfîrîiac. \
proveneau din mită cura
Există două alternative, '
u te de un eaz pu
tă, primită de respectivul
blicat pe un spaţiu larg pentru cine ştie ce ser OH omul a fost de la {
început nevinovat şi nu -
şi ilustrat bogat cu foto-
indi
vicii făcute unor
Se apropie toamna. Cum stnt gospodărite ■ grafii. Era vorba de un vizi care ocoleau legea atîta vîlvă în jurul căzu- J
pricepem de ce s-a făcut I
oraşee Judeţului nostru! fost, pare-mi-se şef la o ca să obţină o seamă de lui lui, ori este vinovat |
organizaţie comercială, la
favoruri. Şi omul despre
domiciliul căruia (în a- care este vorba, fiindcă şi atunci ar fi trebuit să I
se aplice legea cu stric- J
SE REVIZUIESC SI SE REPARA noseînd bine situaţia din partament, în garaj etc.), tete. Se pare însă că ci- \
PUNCTELE TERM ICE anii trecuţi, ne-am organi au fost găsite cantităţi avea puterea în mină, nu nev a a prut să împace »
zat mai bine pregătirea putea rămîne nesimţitor
In oraşul Vulcan se de cartiere şi de pe unele impresionante de ţigări la... aţUea plocoane care şi capra şi varza. I
pun eforturi vizibile pen străzi laterale, la dezordi pentru iarnă a punctelor străine, băuturi, apara i se aştemeau la picioare, Şi încă un caz care a *
termice, ne-a informat dl.
tru îmbunătăţirea gospodă nea ce există în jurul pie Gheorghe Albescu, director tură electronică, benzină început cu o pălălaie, dar |
ririi tuturor cartierelor. Cu ţei agroalimentare, în con al Î-G-C.L. Neavînd sufi şi cîte şi mai ctte bună M M M M M iW W IW N W riscă să se transforme 1
sprijinul statului, în acest trast cu curăţenia de pe ciente forţe, am apelat şi tăţi, pe care respectivul intr-un sfîrîiac — cazul J
an s-a executat un număr bulevardul central „Victo-, la întreprinderea particu spunea că le-a agonisit Popa Ion. De-atîta timp |
cu trudă o viaţă întrea
mult mai mare de lucrări riei". lară „Vesţ-Service” din gă. Desigur, şi din vremea srîm m este cercetat, o bună pe- *
decît în anii trecuţi. Numai Dar în ancheta ce am în Petroşani, una dintre echi rioadă şi in stare de a-1
Ia repararea şi întreţinerea treprins-o în această loca pele sale Iticrînd de zor la cSnd era omul nr. 2 în rest, îneît, acum, opinia *
străzBor s-au cheltuit pînă litate ne-am oprit mai mult punctul termic nr. 8“. judeţ pe linie de stat, şi W AM AW W JVW W W W V publică nu mai ştie ni- 1
în prezent 1,4 milioane lei. asupra modului cum se de'^nd era nr. 1 la mu mic despre el. Oare cei I
Chiar în ziua documentării pregătesc punctele termi „Deci, să tragem linie şi nicipiul Deva şi probabil De ce ne aducem acum care execută cercetarea |
să vedem în ce stadiu vă
noastre, se turna asfalt pe ce pentru anotimpul frigu aflaţi?”. „La P.T. nr. 7 re şi de mai înainte. El pu- aminte de acest caz ? De nu simt nevoia să-şi des- (
Aleea Viitorului. JPînă a- ros. în timp ce ne aflam paraţia capitală s-a termi . tea să spună orice. Qr- ce li aducem din nou în carce sufletul şi să ne '
cum s-au turnat peste 1 000 la dl. Vasile Sufletu, se genele care procedaseră faţa opiniei publice ? mărturisească stadiul în t
tone asfalt — ne spunea cretarul primăriei, doi ce nat şi pînă la 1 septembrie atunci la descinderea la O facem pentru că ia care se află acest pro- '
subinginerul Vasile Giur- tăţeni de pe str, Viitorului se încheie şi lucrările la care a foit invitat şi un tă, au trecut cîteva luni ces? |
giutescu, şeful biroului Ur reclamau, foarte necăjiţi, P.T. nr. 8. La alte 9 P.T. redactor al ziarului nos de atunci, procesul se Considerăm că pentru I
banism de la Primăria o- faptul că de mai multe reviziile s-au încheiat. Iar tru nu credeau ni ci o iotă pare că a fost judecat, o informare corectă a ci- [
raşutoii Vulcan. Adică, de zile hu curge nici un strop la celelalte 8 activitatea e din .ce spunea respectivul. sentinţa a fost dată, iar titorilor, instituţiile vi-1
5 ori mai mult ca în aniil de apă caldă. „Păi ce va în plină desfăşurare, In Căci ce rost avea să-ţi gurile rele spun că omul zate au datoria ca mă- J
trecut! Mai inserăm pre fi la lamă cu căldura?" aşa fel ca pînă la data de cumperi, să zicem, 7—8 s-a ales cu o condamnare car lunar să convoace I
ocuparea ce există din par — se întrebau el. 10 octombrie să se finalk aparate de radio porta „de ochii lumii", iar ca conferinţe de presă, în '
tea edililor pentru amena în oraş există 19 puncte zeze toate reviziile” — n e # tive, să bagi banii în zeci totul să fie tn regulă, i care să se vorbească de-1
jarea spaţiilor verzi şi flo termice. Primăria, îm răspuns domnul director. de cartuşe de Kent (la s-a confiscat, din tot ce spre cazurile mai deose-'
rale, plantarea de noi preună cu conducerea — Vreau să vă spun că preţ de speculă că altfel am etalat noi atunci, pe bite, precum şi despre !
pomi ornamentali. I.G.C.b. Vulcan, a con s-au efectuat lucrări su nu se găseau), sau in mai multe coloane, ceva Starea infracţională din I
Cu toata acestea, mai chis cŞ pentru a nU avea plimentare faţă de cele sute de litri de benzină, Kent şl poate vreo sticlă judeţ şi despre măsurile J
există şi în Vulcan multe necazuri la Iarnă, este ne prevăzute — a subliniat sau in cine ştie <âte sticle cu whisky. Şl tot gurile luate. Pe <And, o primă |
probleme privind gospo cesar ca la punctele termi inginerul şef al T.G.C.L. de ' whisky ? Concluzia rele vorbesc că respecti conferinţă de presă ? Sau *
dărirea, asigurarea ordi ce nr. 7 şi fi să se efec acelor organe era că bu vul condamnat ar fi fă să credem de la început I
nii şi a curăţeniei. Ne re tueze reparaţii capitale, Iar SABIN CER8U nurile toate, inventaria cut recurs, nefiind mul că n-o să iasă decît un J
ferim la neridicarea lâ timp la celelalte să se execute te de ziarul nostru pe co ţumit cu „severitatea" pe sfîrîiac ?... . >
a gunoaielor menajere din reviziile ce se impun. „Cu- (Continuare în pag. a 2-a) loane întregi şi imortali depsei. Cu alte cuvinte, a ION JUDELE J