Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_187
P. 1

S A   L   A   | j^ |
               L I B E R T                   A       'l E  c Dt E 0  ? H  M       O   O   R Â Ţ I              E,        A D E V Ă R !



           CUVINTUL LIBER








                                                                                                                SIMEATA,  25  AUGUST  1990
                                                                                             Aiwt  II,  nr.  117                              4  pagini  *  2  lei
                                                                                                                DUMINICA, 26 AUGUST 1990




           Cap  limpede                                                                                           CEASUL  AL DOIŞPELEA...

                                                                                                                 Cu  certitudine,  în  acest
              Pămîntul  şi  legile  lui  '                                                                     moment,  Ceauşescu   rîde   ze,  reuşind.în  cele  din  ur­
                                                                                                                                         mă.  Doar  că  de  rezultatul
                                                                                                               fericit  în  cazanul  cu smoa­
                                                                                                                                                           revo­
                                                                                                                                         „educaţiei  în  spirit
                                                                                                               lă  unde,  probabil,  în  urma   luţionar",  al   „formării  s-
              O  ştie  oricine,  agricultura  este  unul  dintre  sec-|                                        indicaţiilor  sale  preţioase,   muM  nou",  nu  mai  poate
            toareîe  de  bază  ale  economiei  naţionale,  unul  dintre                                        nu  se  mai  poate  face  focul   profita  cel  ce  a  iniţiat-o,
            cele  mai  importante  sectoare  cu  foc  continuu.  Aici, 1                                       din lipsă  de lemne. Politica   ci  profită  alte  puteri*  la
           în  agricultură,  considerăm  noi,  trebuiau  adoptate  cele ,                                      sa, .consecvent  promovată   fel  de  înfricoşătoare  şi  lip­
            dinţii  reglementări  privind  organizarea  şi  desfăşura­                                         timp  de  25  de  ani,  a ■ dat   site  de  scrupule.
           rea  activităţii,  îneepînd  cu  legiferarea  •  proprietăţii                                       roadele  scontate.  Nicioda­
                                                                                                                                          Faptul  că  se  cerea  capul
           asupra  pămîntului,  modernizarea  tehnologică,  aprovî- ■■                                         tă  nu-mi  puteam  închipui   lui  Iliescu  —•  preşedintele
           zionarea  tehnico-materială  ş,a,m.d.   Este  adevărat ,                                            că  un  număr  atît  de  mare   ales  al  României, este  doar
           s-au  elaborat  unele  hotărîri,  privind  împărţirea  pă­                                          de  oameni  să  poată  fi  im-
           mîntului,  însă  pînă  acum  ele  au. fost  aplicate  haotic, ■                                     becilizaţi,  îneît  să  fie  ■  în   o  diversiune;  Scopul  pro­
                                                                                                                                         fund  este  mult  mai  Impor­
           după  influenţă  0   ţputere.  Unii  şi-au  luat,  în  primă- :                                     stare  să  iasă  îu  stradă,  a-   tant;  destabilizarea   ţării,
           vară,  cit  au  vrut,  dar  nu  l-au  putut  lucra,  alţii  îşi  .                                  eum,  după  revoluţie,  şi  să
           revendică  integral  suprafeţele  de  teren  arabil  pe <                                           ceară  reîntoarcerea  la  dic­  aruncarea  ei  în  haos  po­
                                                                                                                                         litic  şi  economic,
                                                                                                                                                          pentru
            care  l-au  avut  cînd va,  deşi  nu  mai  au  capacitatea,                                        tatură,  totalitarism  şi  eco­  că  în  final,  ca  un  „deus
            de  a-1  folosi,  dar  intenţionînd  să-l  dea  în  parte  ori ■                                   nomie  centralizată.   Pen­
           să-l  vîndă,  iar  unii  renunţă  şi  la  puţinul  pe  care  l-ar                                   tru  că  inconştient,  fără 'să   ex  machina"  r—  să  apară
                                                                                                                                         de  undeva  o  forţă  organi­
           putea  lucra.  Aşa  s-a  procedat,  în  multe  locuri,  şi  în                                      priceapă  o  iotă  din   cele   zatoare.  Şi  această   forţă
           zootehnie.  Destule  anomalii  s-au  petrecut  cu  pămîntul                                         ce  se  întîmpiă  în  ţară,  ei   va  fi  mina  de  fier,   care
           şi  cu  animalele  şi  în  judeţul  nostru,  relatate  în  multe                                    au  răutaş  cu  dorul   unui
            scrisori sosite la  redacţie.                                                                      regim  unde  totul  se.  asi­  prin  metode dure,'  discipli­
                                                                                                                                         natoare  —  in  stil  fascist,
              Care  va  fi  forma  de  organizare  a  agriculturii  ro- ,                                      gură  centralizat,  deci  biro­
           mâneşti  în  viitor,  în  viitorul  foarte  apropiat  —  par­                                       cratic'  —  dictatorial,  iar  ei   şă  întoarcă  ţara  din  dru­
           ticulară,  asociată  ori  de  altă  natură  —  va  trebui  să                                       nu  au  altceva  de  făcut  de­  mul  democratizării  spre  o
                                                                                                                                                           nimic
                                                                                                                                         nouă  dictatură,  cu
            decidă  ţăranii.  Iar  o  lege  funciară  trebuia  dată  urgent,                                   cît  sg  mănînce.  să  bea  şi,   mai  bună  decît  cea  prece­
            De  fapt,  trebuia  dată  de  mult.  Numai  că  Parlamen­                                          poate,  să   mai  şi  lucreze
           tul  ţării,  după  ce  a  discutat  zile  la  rînd  probleme                                        din  cînd  în  cînd.  Imagi­  dentă.
            de  retribuire  şl  alte  drepturi  ale  senatorilor  şi  depu­                                    nile  prezentate  la  televizor   Este  al  12-lea  ceas  pen­
            taţilor,  ajungînd  să  aprobe  salarii  şi  privilegii  pe  care  ,                               în  noaptea  de  23—24  au­  tru  trezirea  la   realitate.
           nu  le  au  nici  profesiile  cele  mai - grele,  a  intrat  în _                                   gust  sînt  zguduitoare,  prin   Nu  va  fi  democraţie   în
            vacanţă.  Exact  intr-o  perioadă  cînd  era  de  lucru  mai  :                                    nivelul  intelectual  de  co­  ţară,  atîta  timp  cît  nu  este
           mult  ca  oricînd,  în  vederea  adoptării  unor  legi  vitale                                      pil  handicapat  mintal   al   democraţie în  minţile  noas­
            pentru  progresul  ţării.  Iar  cea  funciară  trebuia  să                                         celor  ce  se  cred  reprezen­  tre,  atîta  timp  cît   vom
            se  afle  în  capul  listei.  Pentru  că,, lată,  încep  lucră­                                    tanţi  ai  tineretului,  ai  po­  confunda   democraţia   cu
            rile  de  toamnă  ale  pămîntului  şî  există  încă  destulă5                                      porului.  Durerea  viscerală   haosul,  cu  anarhia.
            derută  cum  va  îi  împărţit  şi  lucrat.  Chiar  şi  de  către ,   Cu  cabiiiţn după apă.        provocată  de  aceste  inter­  Sg  nu-i  dăm  această  ul­
            cino.  Deoarece,  în  bună  parte,  la  ţară  au  rămas                                            viuri  ad-hoc din  Piaţa  Uni­  timă  satisfacţie   răposatu­
            femei  şi  bătrîni,  ori  şi  agricultura  are  nevoie  de  ti-  1      Foto  ANTON  SOC ACU!      versităţii  este  amplificată   lui  dictator,  ci  să  muncim
            neri,  de  oameni  mai  mulţi  şi  mai  pregătiţi,  dar  şi  de  ,                                 de  gîndul  că  această  masă   şi  să  luptăm  pentru  In­
            Utilaje,  maşini  şi  tractoare,  de  îngrăşăminte,  sisteme  ,                                    fără  idei  proprii,  fără  ju­  staurarea  unei   adevărate
            de  irigaţii,  de  organizare  ireproşabilă  a  unităţilor,  a                                     decată  proprie  şi,  mai  a-   şi  inconfundabile  democra­
            agriculturii  In  ansamblul  ei.  Pentru  că  de  aici  vine            A N U N Ţ                  les,  fără  discernămint.  poa­  ţii,  care,  însă,  se   poate
           alimentaţia  fiecăruia  dintre  n°i-  Iar  pămîntul  tre—,                                          te   fţ  manevrată  de  inte­  clădi  numai  pe  inteligen­
                                      DUMITRU  GHEONEA   ,         UNA  PE  Z I       •  Vînd  rochie  de  mi-  ligenţe  diabolice  ca  aepea   ţă,  culturg  şi  civilizaţie.
                                                                                    roasă  folosită  o  singură   care,  timp  de  un  sfert  de
                                   /Continuare în pag  a 2-a]                       dată.                      secol,  s-n străduit  s-o  cree-  GHEORGHE  GRGN
                                                                                           g l  ititorii  ziarului  nos-
             ANCHETA  DE  SÎMBĂTĂ                                                          I .   tru  îşi  aduc  amin-   zate  în  multe  fotografii,   ieşit  un  sfîrîiac.   \
                                                                                                                 proveneau  din  mită  cura­
                                                                                                                                          Există două alternative, '
                                                                                           u   te  de  un  eaz  pu­
                                                                                                                 tă,  primită  de  respectivul
                                                                                        blicat  pe  un  spaţiu  larg   pentru  cine  ştie  ce  ser­  OH  omul  a  fost  de  la {
                                                                                                                                        început  nevinovat  şi  nu -
                                                                                        şi  ilustrat  bogat  cu  foto-
                                                                                                                                  indi­
                                                                                                                 vicii  făcute  unor
            Se    apropie  toamna.  Cum  stnt  gospodărite                             ■  grafii.  Era  vorba  de  un   vizi  care  ocoleau   legea   atîta  vîlvă  în  jurul  căzu- J
                                                                                                                                         pricepem  de  ce  s-a  făcut I
                           oraşee  Judeţului  nostru!                                   fost,  pare-mi-se  şef  la  o   ca  să  obţină  o  seamă  de   lui  lui,  ori  este  vinovat |
                                                                                        organizaţie  comercială,  la
                                                                                                                favoruri.  Şi  omul  despre
                                                                                        domiciliul  căruia  (în  a-   care  este  vorba,  fiindcă   şi  atunci  ar  fi  trebuit  să I
                                                                                                                                        se  aplice  legea  cu  stric- J
                    SE REVIZUIESC  SI SE REPARA              noseînd  bine  situaţia  din   partament,  în  garaj  etc.),               tete.  Se  pare  însă  că  ci- \
                        PUNCTELE  TERM ICE                   anii  trecuţi,  ne-am  organi­  au  fost  găsite   cantităţi   avea  puterea  în  mină,  nu   nev a  a  prut  să  împace »
                                                             zat  mai  bine   pregătirea                        putea  rămîne  nesimţitor
            In  oraşul  Vulcan  se  de­  cartiere  şi  de  pe   unele                   impresionante   de  ţigări   la...  aţUea  plocoane  care   şi  capra  şi  varza.   I
          pun  eforturi  vizibile  pen­  străzi  laterale,  la  dezordi­  pentru  iarnă  a  punctelor   străine,  băuturi,   apara­  i se aştemeau  la  picioare,  Şi  încă  un  caz  care  a *
                                                             termice,  ne-a  informat  dl.
          tru  îmbunătăţirea  gospodă­  nea  ce  există  în  jurul  pie­  Gheorghe Albescu,  director   tură  electronică,  benzină     început cu  o  pălălaie, dar |
          ririi  tuturor cartierelor.  Cu   ţei  agroalimentare,  în  con­  al  Î-G-C.L.  Neavînd   sufi­  şi  cîte  şi  mai  ctte  bună­  M M M M M iW W IW N W  riscă  să  se   transforme 1
          sprijinul  statului,  în  acest   trast  cu  curăţenia  de  pe   ciente  forţe,  am  apelat  şi   tăţi,  pe  care  respectivul   intr-un  sfîrîiac  —  cazul  J
          an  s-a  executat  un  număr   bulevardul  central  „Victo-,   la  întreprinderea  particu­  spunea  că  le-a   agonisit      Popa  Ion.  De-atîta  timp |
                                                                                        cu  trudă  o  viaţă  întrea­
          mult  mai  mare  de  lucrări   riei".              lară   „Vesţ-Service”   din   gă. Desigur, şi din vremea  srîm m           este  cercetat,  o  bună  pe- *
          decît  în anii trecuţi.  Numai   Dar  în  ancheta  ce  am  în­  Petroşani,  una  dintre  echi­                                rioadă  şi  in  stare  de  a-1
          Ia  repararea  şi  întreţinerea   treprins-o  în  această  loca­  pele  sale  Iticrînd  de  zor  la   cSnd  era  omul  nr.  2  în   rest,  îneît,  acum,  opinia *
          străzBor  s-au  cheltuit  pînă   litate ne-am oprit mai mult   punctul   termic   nr.   8“.   judeţ  pe  linie  de  stat,  şi  W AM AW W JVW W W W V  publică  nu  mai  ştie  ni- 1
          în  prezent  1,4  milioane  lei.   asupra   modului   cum  se                 de'^nd  era  nr.  1  la  mu­                    mic  despre  el.  Oare  cei I
          Chiar  în  ziua  documentării   pregătesc  punctele   termi­  „Deci,  să  tragem  linie  şi   nicipiul  Deva  şi  probabil   De  ce  ne  aducem  acum   care  execută  cercetarea  |
                                                             să  vedem  în  ce  stadiu  vă
          noastre,  se  turna  asfalt  pe   ce  pentru  anotimpul  frigu­  aflaţi?”.  „La P.T.  nr.  7  re­  şi  de  mai  înainte.  El  pu-   aminte  de  acest  caz ?  De   nu  simt  nevoia  să-şi  des- (
          Aleea  Viitorului.  JPînă  a-   ros.  în  timp  ce  ne  aflam   paraţia  capitală  s-a  termi­  . tea  să  spună  orice.  Qr-   ce  li  aducem  din  nou  în   carce  sufletul  şi  să   ne '
          cum s-au  turnat  peste  1 000   la  dl.  Vasile  Sufletu,  se­               genele  care  procedaseră   faţa  opiniei  publice ?  mărturisească  stadiul  în t
          tone  asfalt  —  ne  spunea   cretarul  primăriei,  doi  ce­  nat şi pînă  la  1  septembrie   atunci  la  descinderea  la   O  facem  pentru  că  ia­  care  se  află  acest  pro- '
          subinginerul   Vasile  Giur-   tăţeni  de  pe  str,  Viitorului   se  încheie  şi  lucrările  la   care  a  foit  invitat  şi  un   tă,  au  trecut  cîteva  luni   ces?   |
          giutescu,  şeful  biroului  Ur­  reclamau,   foarte  necăjiţi,   P.T.  nr.  8.  La  alte  9  P.T.   redactor  al  ziarului  nos­  de  atunci,  procesul   se   Considerăm  că  pentru I
          banism  de  la  Primăria  o-   faptul  că  de  mai   multe   reviziile  s-au  încheiat.  Iar   tru  nu credeau ni ci o iotă   pare  că  a  fost  judecat,   o  informare  corectă  a  ci- [
          raşutoii  Vulcan.  Adică,  de   zile  hu curge  nici un  strop   la  celelalte  8  activitatea  e   din .ce spunea respectivul.   sentinţa  a  fost  dată,  iar   titorilor,  instituţiile  vi-1
          5  ori  mai  mult  ca  în  aniil   de  apă  caldă.  „Păi  ce  va   în  plină  desfăşurare,   In   Căci  ce  rost  avea   să-ţi   gurile  rele  spun  că  omul   zate  au  datoria  ca  mă- J
          trecut!   Mai  inserăm  pre­  fi  la  lamă  cu  căldura?"   aşa  fel  ca  pînă  la  data  de   cumperi,  să  zicem,  7—8   s-a  ales  cu  o  condamnare   car  lunar  să   convoace I
          ocuparea  ce există  din par­  —  se  întrebau  el.  10  octombrie  să  se  finalk   aparate  de  radio  porta­  „de  ochii  lumii",  iar  ca   conferinţe  de  presă,   în '
          tea  edililor  pentru  amena­  în  oraş  există  19  puncte   zeze toate reviziile” — n e #    tive,  să  bagi  banii în zeci   totul  să  fie  tn  regulă,  i   care  să  se  vorbească  de-1
          jarea  spaţiilor  verzi şi  flo­  termice.   Primăria,   îm­  răspuns  domnul  director.  de  cartuşe  de  Kent  (la   s-a  confiscat,  din  tot  ce   spre  cazurile  mai  deose-'
          rale,  plantarea  de   noi   preună   cu   conducerea   —  Vreau  să  vă  spun  că   preţ  de  speculă  că  altfel   am  etalat  noi  atunci,  pe   bite,  precum  şi   despre !
          pomi  ornamentali.       I.G.C.b.   Vulcan,  a  con­  s-au  efectuat  lucrări   su­  nu  se  găseau),  sau   in   mai  multe  coloane,  ceva   Starea  infracţională   din I
            Cu  toata  acestea,   mai   chis  cŞ  pentru  a  nU  avea   plimentare  faţă  de   cele   sute  de  litri  de  benzină,   Kent  şl  poate  vreo  sticlă   judeţ  şi  despre  măsurile J
          există  şi  în  Vulcan  multe   necazuri  la  Iarnă,  este  ne­  prevăzute  —  a   subliniat   sau in  cine ştie <âte  sticle   cu  whisky.  Şl  tot  gurile   luate.  Pe  <And,  o  primă |
          probleme  privind   gospo­  cesar  ca  la  punctele  termi­  inginerul  şef  al   T.G.C.L.  de ' whisky ?   Concluzia   rele  vorbesc  că  respecti­  conferinţă  de  presă ?  Sau *
          dărirea,  asigurarea   ordi­  ce  nr.  7  şi  fi  să  se  efec­               acelor  organe  era  că  bu­  vul  condamnat  ar  fi  fă­  să  credem  de  la  început I
          nii  şi  a  curăţeniei.  Ne  re­  tueze  reparaţii  capitale,  Iar   SABIN  CER8U  nurile  toate,   inventaria­  cut  recurs,  nefiind  mul­  că  n-o  să  iasă  decît  un J
          ferim  la  neridicarea lâ  timp   la  celelalte  să  se  execute              te  de ziarul  nostru  pe  co­  ţumit  cu „severitatea"  pe­  sfîrîiac ?...   .   >
          a  gunoaielor  menajere  din  reviziile  ce  se  impun.  „Cu-  (Continuare în pag. a 2-a)  loane  întregi  şi  imortali­  depsei.  Cu  alte  cuvinte,  a  ION  JUDELE  J
   1   2   3   4