Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_187
P. 2

PAG.  2                                                                                                                       CUVÎNTUL LIBER  NR. 187 «




           ANCHETA  DE                                                                               Sâ  facem  cunoştinţa  cu

                                                                                   FEDERAŢIA  MONDIALA ROMÂNĂ
               Probleme  dar  şi  preocupări                                         Cu  un  mic  efort  de  me­  mînt  al  membrilor  fonda­  turilor  fundamentale   ale
                                                                                   morie,  ne  reamintim  ,  că   tori,  care  se  obligă  să  res­  omului.
         Am  străbătut,  la  pas,  o   nouă,  pe  care  lucrează  un   pe  , ele.  Sînt  curate,-  sînt   mai  la  începutul   anului   pecte  cu  rigurozitate  legile   : —  Ce  condiţii  trebuie  în­
       bună  parte   din  Simeria.   om  serios. •  Mai  dispun  şi   mărginite  de  peluze  (unele   am  urmărit  la  televizor  o   României,  şi  are  un  scop   deplinite  de   un  cetăţean
       Am  mers  pe  străzi,  prin­  de  o.gunoieră  şi  de  o  stro­  cu  flori,  proaspăt  săpate,   emisiune  în  care  domnul   nepatrimopial,  apolitic,  do-   pentru  a  deveni   membru
       tre  blocuri,  la   platforme   pitoare,  ambele  noi,   ceea   altele  însă  nici  măcar  co­  Petre  Paizan,  român  trăi­  rindu-se  un  centru  de  cul­  al  F.M.R. ?
       de  gunoi,  în  piaţa  de  ali­  ce  îl  face  pe  şeful  secţiei,   site)., Deranjant  pe  aceste   tor  la  New  York,  prezen­  tură  şi  educaţie.  —  Poale  fi  membru  al
       mente,  am  stat  de  vorbă   Tiberiu  I&vorschi,  să   fie   străzi  este  obiceiul   unor   ta  telespectatorilor  ce  este,   —  Ce  îşi  propune  aceas­  F.M.R.  orice  cetăţean   ro­
       cu   simerienii   . întîlniţi.   optimist pentru  viitorii  3—4   gospodari  de  a-şi  depozita   ce  doreşte,  fce  face  Fede­  tă  asociaţie ?  mân  în  vîrstă  de  minimum
       In  general  nu  erau  mul­  arii.  Dar  dacă  în  privinţa   materialele  de  construcţii   raţia  Mondială,  a,  Români­  —  Respectarea  drepturi­  14  ani,  fără  deosebire  de
       ţumiţi  de  felul  cum  ara­  ridicării  gunoiului  nu  vor   necesare  unor  reparaţii  sau   lor,  fondată  de  dînsul   în   lor  omului,  trimiterea   la   sex,  naţionalitate,  . aparte­
       tă  oraşul  lor,  dar  unii  pre­  mai  fi  probleme,  deocam­  înfrumuseţării  caselor,  di­  1974.  Şi  am  constatat  a-   studii  superioare,   docto­  nenţă  politică,  religie,  pro.
       cizau  că  în  ultimele  zile   dată  mai  sînt  cu  „mătura­  rect  pe  carosabil.   Ce-i   tunci  că  aceasta  a  făcut  şi   rate,   perfecţionări  în  do­  fesie,  care  se  obligă.....să
       s-a  „mişcat"  totuşi   ceva.   rea".  Pentru  că  cei  de  la   drept,  circulaţia  pe  aceste   face  destule  pentru  Româ­  menii  de  specialitate   în   îndeplinească   prevederile
       De  pildă,  pe  I.L.  Caragia-   salubritate  lucrează  noap­  străzi  —  cum  e  de  pildă   nia.  Am  rememorat  acum   străinătate  a  celor  tineri,   şi  sarcinile  ce  decurg  din
       le,  după  spusele  unei  gos­  tea,  iar  cele  mai   multe   „1  Mai*  -{dar  nu  numai)  acest  moment,  pentru  că,   intelectuali  şi   muncitori,   statutul  şi  scopul  Federa­
       podine,.  „de  trei  zile   s-a   străzi  nu  sînt  luminate  din   —  nu  'este  prea  intensă,   iată,  Federaţia   Mondială   care  dovedesc  calităţi   şi   ţiei.
       mai  adus  un  ' container".   lipsa  becurilor  fluorescen­  dar  arată  urît.  a  Românilor  a  prins  rădă­  aptitudini  în  urma   unor   —  Dacă  vreun  cititor  al
       Păcat  însă  că  în  jurul' ce­  te.  Domnul  Deac   spunea   Aşa  cum  am  putut  con­  cini  şi  în  România.  concursuri.   De  asemenea,   ziarului  nostru  doreşte  să
       lor  două  „vechi"  erau  gu­  chiar  că  s-au  hotărît'  să   stata, străzile sînt  un  punct   . Amănuntele  le  aflăm  de   îşi  propune  organizarea  u-   devină  membru  al  F.M.R.,
       noaie,  în  timp  ce  ultimul   decaleze  programul  de  lu­  fierbinte  pe  agenda  de  lu­  la  domnul  inginer   Emil   nui  centra  cultural   pro­  ce  trebuie  să  facă ?
       container  era  gol.  Această   cru  pentru  ca  oamenii  sa­  cra  a  edililor.   simerienL   Szitar,  şeful  Oficiului   de   priu,  înfiinţarea  unei  pu­  —  Pînă  la  obţinerea  u-
       practică,  de  a  pUne  restu­  lubrităţii  să  poată' lucra  la   Se  lucrează  pe  „Cuza  Vo­  Calcul  al  D.J.P.Tc.,   pre­  blicaţii   „Universul   Ro­  nui  sediu,  care  ni  se   tot
       rile  alături  de  recipienţi,   lumina  zilei.    dă",  cu  sprijinul   între­  şedintele  Filialei  Judeţene   mân"  şi  o  mulţime  de  alte   promite,  doritorii  a  deveni
       deşi  în  ei  este- încă  loc,- am   Nu  arată  prea   grozav   prinderii  „Marmura"   Si-   a  F.M.R.  acţiuni  care  urmăresc  for­  membri  ai  asociaţiei  noas­
       mai  întîlnit-o  din  păcate   nici  unele  zone  verzi  din­  meriâ.  Cu  aportul   cetă­  —  Aşa  cum  stipulează   marea  şi  deschiderea  ori­  tre  se  pot  adresa  la  tele­
       şi  în  alte  zone  ale  oraşu­  tre  blocuri  (excepţie   fac   ţenilor  s-au  montat  tuburi   statutul   său,   Federaţia   zontului  individual  demo­  foanele  11444  şi  10144  a.m.,
       lui.  Şi  cît  de  urît  arată   blocurile  cu  apartamente   de  Canalizare,  apoi  s-a  ba­  Mondială  a  Românilor  este   cratic  şi  liberal  al  mem­  şi  15551  p.m.,  unde   vor
       muşuroaiele  pestriţe   din   proprietate  particulară  în.   laş tat  strada  Fabricii.  Cu   o  asociaţie  înfiinţată   pe   brilor  săi,  educarea  lor  în   primi  relaţiile  necesare.
       parcarea  aflată  lingă  bufe­  conjurate  de  mici  grădini­  acest  prilej  a  fost  rupt  un   baza  liberului   consimţă-  spiritul  universalizării drep­  NICOIAE  STANCIU
       tul  numit   Pantera   roz“   ţe).   Domnul  Hotoiu,   se­  cablu  şi  de-o  lună  I.R.E.
       de  la  intrarea  în  Parcul   cretarul  primăriei,   preci­  tot  promite  că-1  va  repa­
       Dendrologic-,  Sau  resturile   za  că  asociaţiile  de  loca­  ra,  dar...  Despre   Strada
                                                                            că  90  Minereul  de  fier  aduce  bani  de  aur !
       de  tot  felul,  dar  mai  ales   tari,  în  seama  cărora   re­  Cîmpuluî  am  aflat
       cojile  de  pepeni,  paiele,  de   vine  curăţenia  acestor  zo­  la  sută'  din  pămîntul  re­
       lîngă  piaţa  de   alimente,   ne,  nu  şi-au  prevăzut   în   zultat  după  canalizare  s-a   —   Dacă  ai  în  buzunar   zunar...  doara.  Dar  ce  face  Consi­
       care  împrăştie  şi  un  miros   buget  şi  astfel  de  cheltu­  transportat  (acţiunea   nu   numai  10  lei,  poţi   chel­  Intervine   domnul  sub-   liul  de  Administraţie  pen­
       urît.    . ■ ’■■■■        ieli,  Şi,  de  asemenea,   că   s-a  încheiat  din  lipsa  mij­  tui  15 ?  —  ne   întreabă   inginer  Dorin  Gostian,  li­  tru  a  le  rezolva ?  Ne  răs­
         Cînd  i-am  relatat  aceste   lipsa,  de  interes   pentru   loacelor  de  transport)   şi   domnul  Stoica  Stan,  con­  derul  Sindicatului  Liber  şi   punde  domnul  inginer  Ioan
       aspecte,   domnului  Vasile   menţinerea  curăţeniei   în   se  va  pune  balast  ca  să   tabilul  şef  al  întreprinde­  Independent  de  la   Mina   Bencovici,   directorul  uni­
       Deac,  tehnician  la  salubri­  general  îi  costă  pe  edili   fie  circulabilă.  Iar  la  anul'  rii  Miniere  Hunedoara,  a-   Ghelari.  tăţii :
       tatea  oraşului,  nu-i  venea   dublu.            —   speră  primăria  —  se   propo  de  situaţia  economi-   —  Autobuzele  în   con­  —  Din  consiliul  nostru,
       să  creadă.  Pentru  că   de                       va  betona.  Ca   de  altfel   co-financiară  a  întreprin­  venţie  pentru  mineri   nu   al  cărui  preşedinte  -  sînt,
       cîteva  zile  se  lucrează  in­  Cu  totul  alta  este   si­  toate  capetele  de  străzi  şi   derii.  vor  mai  circula  că  nu  sînt   fac  parte  cadre  cu  funcţii
       tens  la  ridicarea   gunoiu­  tuaţia  pe  străzile  cu  case   aleile  de  legătură.  •  —  Nu  poţi,  n-ai  cum.  plătite  contractele'  la  Au­  de  răspundere  de  la  cele
       lui,  întrucît  S.G.C.L.  a  a-   particulare.  Este  o  adevă­             Che.ltui  doar  atît  cît  ai,   tobaza  din  Hunedoara,  am   mai  importante  locuri  de
        tHziţionat  o   containieră  rată  plăcere  să  te  plimbi  VIORICA  ROMAN  nu ?  Dar  nici  pe  ăia  toţi,   înţeles.  Ce  ne  facem   cu   muncă.  Nu  mai  facem  şe­
                                                                                   dacă  eşti  un  bun  gospodar   transportul  minerilor ?  dinţe  păguboase,  ca  odini­
                                                                                                              —‘Daţi minereu mai mult
           Se  apropie  toamna                            zonele  principale  ale  agen­  şl econom.   ;    şi  de  calitate,  firma  îşi  va   oară.  Ne  întâlnim  săptămî-
                                                          tului  primar".
                                                                                                                                      nal, dezbatem  operativ  pro­
                                                                                   •  —   Aşa  este  şi  la  o  fir­
                                                           Deci,  din  partea   celor   mă,  cum  e  a  noastră,  de   onora  contractele,  va  înca­  blemele  curente,  iar  lunar
          (Urmare  lin  pag.  1)  acelaşi  timp,  ş-au  schimbat   care  răspund  de  buna func­  pildă.  Dacă  nu  scoatem  şi'  sa  bani  de  la  beneficiari   analizăm  problemele   mai
                                conductele  pentru   agen­  ţionare  a  punctelor  termi­  nu  livrăm  minereu  de  fier,   şi  va  avea  tot  ce  trebuie,   mari,  să  zic  aşa.
       Vulcan;  dl.  Ti tu  Amza.  La   tul  primar,  pe  o  lungime   ce  se  atestă  siguranţa  lor   dolomită  şi  talc,  nu  avem   inclusiv  un  transport  bine   —:  Vă  solicităm  să   nu­
       P.T.  nr.  5,  7,  8,  9,  11  şi  13   de  200  m ;  în  zona  ce  ali­  în  exploatare.  Dar   cum   producţie  fizică,  de   Unde   pus  la  punct.  Dar  dacă  nu   miţi  cîteva  pe  care  le-aţi
       s-a  schimbat  şi  reţeaua  se­  mentează  P.T.  nr.  1,  9,  11,   va  fi  cu  agentul - termic ?   să  avem  bani ?  De   unde   se  munceşte,  nu  se  produ­  dezbătut  şi,  credem,  rezol­
       cundară  exterioară,   s-au   12  s-a  izolat  reţeaua  ter­  Despre  furnizorii  apei  cal­  să  plătim  salariile  mineri­  ce,  de  unde  scoatem  bani ?  vat,  în  ultima  vreme.
       înlocuit  peste  100  ml   de   mică  aeriană  care  alimen­  de  —  Termocentrala  Pa-   lor  şi  preparatorilor  dacă   —   Dar  la  Mina  Ghelari   —  De  dezbătut,  da,   de
       conducte  eu  diametrul  de   tează  P. T.  nr.  4  şi  7  şi   roşeni,  într-un  viitor  nu­  nu  producem ?  Adică,  pe   sînt  cîteva  probleme   ne­  rezolvat...  Avem   perma­
       ia  57  mm  la  103  mm.  In  s-au  reparat  vanele   din  măr  al  ziarului  nostru.  scurt,  n-avgm  bani  în  bu­  rezolvate,  care  pun   mari   nent,  prioritar  în   vedere
                                                                                                            piedici  în  realizarea   pro­  realizarea  producţiei  fizice
                                                                                                            ducţiei  de  minereu  de  fier   de  minereu  de  fier,  cerin­
                                                                                                            —  continua  domnul  Dorin   ţa  noastră  numărul,  unu.
               I L U S T R A T E ...  C O M E N T A T E   D I N   B R A D                                   Gostian.  Mina  nu  are  apă   Apoi  starea  de  securitate
                                                                                                            şi  aer.  Ieri,  de  pildă,   în   a  oamenilor,  condiţiile  lor
                                                                                                            schimburile  II  şi  III  nu  au   de  viaţă  şi  muncă,  anga­
                                                                                                            funcţionat  staţiile  de  pom­  jări  şi  plecări,   disciplina
                                                                                                            pe.  Treaba  aceasta  se  re­  şi  ordinea,  multe  altele  ca­
                                                                                                            petă  de  peste  cinci  luni.   re  ne  frămîntă  pe  toţi...
                                                                                                            Din  această  cauză  pierdem   —  Ce  crede  preşedintele
                                                                                                            în  fiecare  lună  4000—-5000   Consiliului  de  Administra­
                                                                                                            tone  de  minereu   extras.   ţie  de  la  I.M.  Hunedoara,
                                                                                                            Minerii  de  la  Ghelari  sînt   în  cîtă  vreme  se  va  pune
                                                                                                            dornici  să  muncească,   să   sănătos  pe  picioare   pro­
                                                                                                            scoată  din  adîncuri  cit  mai   ducţia  de  minereu  de  fier
                                                                                                            mult  minereu  de  fier,   să   din  Munţii  Poiana  Ruscăi ?
                                                                                                            cîştige  bani  mulţi.  Dar  să   —  O  dată  fixă  nu  vă  pot
                                                                                                            li  se  asigure  condiţii:  ma­  da.  Dar  o  garanţie  vă  dau
                                                                                                            teriale,  aer,  apă,  vagoneţi.   în  numele  minerilor  dâ  la
                                                                                                            Recunosc  că  avem  şi  pă­  Ghelari   şi  Teliuc:   Vom
                                                              Lucrările aii început la  sfirşitul  primăverii.  Dar...   catele  noastre  —  absenţe   scoate  minereu  de  fier  mai
                                                          mereu  se  bate  pasul  pe  loc.  Apă  menajeră  care  bălteş­  nemotivate  etc.  Luptăm  să   mult  şi  mai  bun   pentru
                                                          te,  mirosuri  neplăcute,  ţînţari,  sursă  de  infecţie  sînt   Ie  stârpim.  ţară.  Pentru , că  numai  el,
                                                          doar  cîteva  consecinţe  ale  stagnării lucrărilor.  Sînt  şi  alte  multe   pro­  minereul,  va  aduce  aur  în
             Aspecte  mereu  sesizate  de  cetăţenii oraşului  Brad.   Au  dreptate  locatarii  blocurilor  B 13,  14,  15,  din   bleme  cu  care  se  confrun­  buzunarele  minerilor  noş­
          Se  pare  că  şi  cei  de  la  zonele  verzi  au  plecat  în   strada  1  Iunie  că  la  multe  secţii  ale  E.G.C.L.   Brad   tă  oamenii   din  unităţile   tri...
          concediu.  Păcat  că  buruienile  iau  proporţii  neţinînd   revoluţia  n-a ajuns.                aparţinătoare  I.  M.  Hune­     GH.  I.  NEGREA
          cont  de  acest  lucru.                            Aşteptăm  contrariul.
                                                                                                            !      Pămîntul  şi  legile  lui                !

                                                                                                            |               (Urmare  din  pag.  1)         I
                                                                                                            |  buie  să  fie  doar  al  celor  harnici,  cu  toate  legile  lui,  |
                                                                                                            ». scrise şi  nescrise.                        *
                                                                                                            |   Sigur,  de  specialişti  şi  în  agricultură  nu  duce  lip-  I   1
                                                                                                            !  să  ţara,  iar  acum,  descătuşaţi  de  indicaţii  şi  recomân-  *  21
                                                                                                            (  dări,  aceştia  trebuie  să  se  debaraseze  şi  de  alte  prin-  |
                                                                                                             cipii  comuniste,  de  subiectivism  şi  menţinerea  cu  '
                                                                                                            î  orice  preţ  a  unor  funcţii  care  nu  se  mai  justifică  |
                                                                                                            I .şi  să-şi  pună  energic  capacitatea  profesională  în  sluj-  I
                                                                                                           J  ba  muncii,  a  prosperităţii  agriculturii,  în  condiţiile  !
                                                                                                            I  noi  ale  libertăţii  şi  democraţiei  în  România.  '   |
                                                                                                            '  r   Iar  pămîntul,  repetăm,  trebuie  să  fie  al  celor  har-  »’
                                                                                                            |  nici.  Să  fie  dat. în  proprietate  oamenilor  care  vor  $ă4  I
                                                                                                            j  muncească  — • ţărani,  pensionari  de  la  oraşe  şi  sate,  *   2:
           Strada  Cloşca.  O stradă   cu   semnificaţie   istorică,   Ferească...  cine  ştie  de  un  chibrit  aruncat  la  în­  |  alţii —, în suprafeţe  pentru  care  aceştia  au   oapaci- |
          dovadă  şi  prezenţa  Muzeului  de  Istorie  şi  Etnografie.   tâmplare.  Că  de  mirosuri  cît  şi  de...  ceea  ce  vedeţi   I  ta te  de  muncă,  după  toate  legile  acestei  imense  avu-  »  2;
                                                                                                             ta te  de  muncă,  după  toate  legile  acestei  imense  avi
          Peste  drum,  grămezi  de  gunoaie provenite de la ma­  locatarii  s-au  săturat.                î  ţii  naţionale care este pămîntul.           î
          gazinul  „Gosfat"  din  strada  Horea,  cît  şi  de  Ia  diverşi   In  fotografie  ambalaje  şi  altele  în  faţa  blocului1   (   Să  sperăm  că  şi  legea  funciară,  aflată  pe  rrtasa  de  |
          locatari ,ai  străzii.                          D,  strada  Libertăţii,                          *  lucra  a  Parlamentului,  îşi  va  găsi  cît  mai  repede  J
              Cultură  şi...  gunoaie,  iată  două  lucruri  care  sînt                                     |  drum  fertil  spre  ogoarele  ţării.  Se  va  termina,  totuşi,  |
           incompatibile.                                        Fotoreportaj  de  CORNEL, POENAR           J  totuşi,  şi  vacanta  parlamentarilor...    .
                                                                                                            m  *
   1   2   3   4