Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_187

DUMINICA, 26 AUGUST 1990 PAG; 3

VASILE ALECSANDRI — centenar C K L E3B0SC0P

La 22 august,' am come­ lor, -prin cîntecele lor. şi românească, îl continuă cu
morat împlinirea a 100 de chiar prin giocurile lor". Iaşii în carnaval (1845),
ani de la trecerea în eter­ Pastelurile lui Alecsan­ Piatra din casă (1847),. O DE GUSTIBUS...
nitate a lui Vasile Alec­ dri rămîn unul din ci­ nuntă ţărănească (1848), REFLECŢIA ZILEI Cîteva persoane sînt
sandri, a acelui „rege al clurile cele mai valoroase Crai nou (1851), care a ser­ întrebate ce carte ar
poeziei; vecinie tînăr şi din poezia sa, apariţia lor vit drept libret lui Ciprlan „O vorbâ de spirit, oricît de strălucitoare, îşi prefera să ia pe a insu­
ferice", cum îl elogia tî- marchează momentul de­ Porumbescu. . [are şi ea mormîntul. In urechea prostului". lă pustie. După o me­
nărul Eminescu, în 1870. venirii poeziei româneşti Creaţiile cele mai de ditaţie profundă, 6 11-
Poet, autor dramatic, cil cu adevărat moderne. Pas­ seamă din această perioa­ LUCIAN BLAGA j nără declară:
legător de folclor, proza­ telurile sînt expresia unei dă rămîn cele din ciclul ■ — Eu aş prefera ca
tor, cu merite deosebite puternice legături cu tot despre faimoasa Chiriţa lectură un marinar ta­
în fiecare din aceste do­ ce era autentic naţional, (Chiriţa în Iaşi sau Două tuat.
menii, Alecsandri a rămas sînt poezii ale peisajului rus­ fete şi-o neneacă, . 1850,
în conştiinţa neamului ca tic, contemplat de către Chiriţa în provincie, 1852, Despre prostie ASTA-I VIAŢA !
un deschizător de drumuri un horaţian, imnuri în­ Cucoana Chiriţa în voiaj, O tînără se plînge ci­
care, în literatură, înce­ chinate îndeletnicirilor a- 1864, şi Cucoana Chiriţa nei prietene:
tăţeneşte genuri noi, culti- greste, peisajului scăldat In balon, 1874, primele trei ■ „Lumea n-ar fi atit de ■ „A confunda nebunia
vînd, de la fabulă pînă la în lumină sau înveşmîntat bucurîndu-se, şi astăzi de greu de suportat, dacă n-ar cu prostia, înseamnă a o-
roman mai toate speciile în straie de iarnă, ele im­ succes la public). fi împănată cu proşti".; fensa lumina în favoarea
literare. pun, pentru prima dată în In creaţia dramatică a Marin Preda întunericului".
Paul Cortez
A fost cel mai reprezen­ poezia noastră, lirismul scriitorului, un loc însem­ ■ „Tăcerea este cumin­ ■ „Un prost care s-a mî-
tativ scriitor al epocii sale, bucolic, lirica descripti­ nat îl ocupă canţonetele ţenia proştilor. Ca să-i faci
încă
niat şi care rămîne
puţine au fost evenimen­ vă, eliberată de filosofie, sau cînticele comice, scur­ pe aceştia să-şi vie în firea politicos, e ceva care nu — Mult îi mai trebuie
tele culturale sau politice lamentaţie sau moralism. te scenete, monoloage, cu­ lor adevărată, trebuie să-i s-a mai văzut". unei femei să-şi găseas­
provoci să vorbească".
la care el să nu fi luat Spiritul popular şi naţio­ plete menite să contureze , : Mihai! Sâdoveanu Nicolae Iorga că bărbatul ideal!
parte, cu rol important A nal se simte pătruns în tipuri caracteristice ale ; ■ „Eşti deştept numai în ■ „Inteligenţii se împart — Aşa este, dar ni­
participat la întemeierea substanţa Pastelurilor, şle­ vremii: o galerie de figuri prezenţa unui om deştept. în două: buni şi răi. Proş­ mic n-o împiedică să
Teatrului Naţional din Mol­ fuit cu rafinament şi gust caricaturiale, boieri şi bo­ tii se împart în una: răi". se mărite între timp.
dova, la dezvoltarea presei artistic. Acest spirit se ma­ iernaşi,- prizonieri ai unor In faţa unui prost, eşti G. Ibrăileanu
literare, la pregătirea miş­ nifestă prin cum sînt vă­ idei învechite, cu pretenţii prost". Iacob Moldoveanu ■ „Prostul rîde de trei GHINION
cării revoluţionare de la zute natura, iubirea, mun­ de cultură şi superficiali, ori: o dată cînd rid cei­ — De zece ani caut fe­
1848 şi a Unirii, â adus o cile, credinţele, viaţa în demagogi, poltroni, ari­ ■ „Prietenia unui singur lalţi; o dată cînd înţelege meia ideală. Am găsit-a
contribuţie însemnată' la întregul ei, în folosirea vişti, unele cu ţintă poli­ om înţelept este mai de gluma şi încă o dată cînd abia luna trecută.
consolidarea Unirii celor unor expresii tipice graiu­ tică (Sandu Napoilă ultra- preţ decît a tuturor proş­ îşi dă seama că rîsese fără — Şi ..te însori cu ea?
două 'laB Româneşti, prin lui popular. Pastelurile lui retrogradul, 1860, Cleve- tilor împreună". — Nu, şi ea caută
explorarea relaţiilor sale Alecsandri au avut înrîu- tici ultra-demagogul, 1860), Democrit să înţeleagă". bărbatul ideal!...
Proverb bengalez
de prietenie cu mari oa­ rire asupra multor scrii­ iar altele evocînd persona­ ■ „Nu argumenta nici­
■ „Sînt unele lucruri e-
meni politici şi scriitori din tori, de la Eminescu şi De- lităţi populare: Barbu Lău­ odată în discuţia cu un terne, şi printre acestea şi RĂZBUNARE
Vestul Europei. lavrancea la G. Coşbuc şi tarul (1867) şi Ion Păpu- prost; lumea s-ar putea să prostia". — Am fost invitată
nu-şi dea seama de dife­
S-a interesat de folclor, Şt. O. Iosif, au prefigurat şariul (1867). renţa dintre voi”. G. Călinescu aseară la Ioneşti şi le-am
Drama istorică romanti­
publieînd una dintre pri­ rondelurile macedonskiene. că s-a desăvîrşit tot prin Joncs Selecţie de RiE LEAHU cîntat tot repertoriul
meu.
mele colecţii, în 1852, în Remarcabilă este con­ contribuţia lui Vasile A- — Bine le-ai făcut,
cadrul căreia străluceşte tribuţia lui Alecsandri a-
capodopera geniului popu­ dusă în domeniul teatru­ lecsandri. In 1879, produ­ nici eu nu-i pot suferi I
lar, balada Mioriţa. In stu­ lui, concepînd teatrul ca ce opera deplinei sale ma­ NOUA EVĂ
diul Românii şi poezia lor, o tribună a educaţiei cetă­ turităţi dramatice, cînd â
Vizitînd o expoziţie
publicat în 1849,. remarca ţeneşti. Alecsandri debu­ dăruit scenei româneşti de pictură, un tată îşi
„Legenda istorică" în cinci
rolul poeziei populare ca tează prin comedii, inten­
izvor de cunoaştere a tra­ ţia lui fiind de a face din acte, „Despot Vodă", iar. recunoaşte fiica într-tin
diţiilor; moravurilor şi o- teatru o armă de luptă în anii următori alte trei,, nud. Furios, se întoarce
piese: „feeria naţională"?;
biceiuf ilor româneşti, în după cum mărturiseşte în-' Sînziana şi Pepelea (1880), acasă .şi. o ia la între-
demonstrarea caracterului tr-o scrisoare unui prieten: Fîntîna Blanduziei (1884) ■ bări: ’
naţional românesc: „Intr-o „Fiindcă la noi încă nu şi Ovidiu (1885). — Nu ţi-a fost ruşine
epohă ca aceasta, unde ţă­ posedăm nici libertatea tri­ să pozezi goală, unui
Alecsandri a lăsat o ope­
rile noastre au a se lupta bunei, nici arma zilnică ră vastă, multilaterală, el bărbat?
cu duşmani puternici care a jurnalismului, am pro­ deschide epoca „regalităţii" — Dar, tată, nu i-am
cer a întuneca nu numai iectat să-mi fac din tea­ poeziei şi teatrului româ­ pozat, m-a pictat din
memorie.
drepturile politice dar şi tru un organ spre biciui-, nesc. In memoria istoriei
chiar naţionalitatea româ­ rea năravurilor rele. şi a
nilor, poezia populară ne ridicolelor societăţii noas­ noastre literare el rămîne SA NU-I SPUI
ctitorul literaturii române
va fi de mare ajutor spre tre". - moderne, deschizător de — Ştii, cumnatul meu
apărarea aceşteia,. căci ori- Din această concepţie drumuri noi în poezie, dra­ e complet surd încă de
cît de măiestre să fie ma­ s-a născut cea mai întin­ maturgie, folcloristică, el anul trecut.
nifestările cabinetelor străi­ să parte din teatrul lui este . puntea de trecere de* — Groaznic ! Sora ta
ne, românii tot români vor Alecsandri, începiutul îl la literatura..noastră, ve­ trebuie să fie distrusă.
rămînea şi vor dovedi că face' cu piesa Iorgu de la che la poezia lui . Mihai — Da de unde, ea nu
sînt români prin limba lor, Sadagura, în 1844, consi­ Eminescu. şi-a dat seama încă.
prin tradiţiile lor, prin o- derată cea dinţii piesă cu Culese şi prelucrate de
biceiurile lor, prin chipul adevărat şi în întregime Prof. dr. IOAN DAMŞA ILIE LEAHU
Aperitivul şi anti-comerţul 0 ÎNTOARCERE SPRE EVUL MEDIU
Duminică, 19 august ţului, aserţiune de care mă
1990, avînd un musafir, am îndoiesc. Misterios şi disputat per­ lioane plecaţi în exil; a or­ musulmani fără a folosi ar­ registrări cu discursuri ale
pornit înainte de cină să De aici încolo, doar cu­ sonaj: de mai multe ori donat pînă şi executarea, mele, în scopul slăbirii sale, îheitahte, isterizân-
hem un pahar de aperitiv riozitatea m-a împins să in anul 1987 s-a spus că la aproape 100 de ani Islamului. In consecinţă, te, chemînd mulţimile ’la
într-o companie civilizată, * văd pînă unde poate mer­ se află în comă, în 1988 vîrstă, a căpitanului Mat- visul său permanent va fi luptă împotriva Şahului.
într-un cadru plăcut Ho- ge lipsa de interes, de pro­ că are metastaze canceroa­ bu’i, • care în 1935, înăbu­ zdrobirea regelui regilor. Va fi — la cererea Şahu­
tărîrea fiind luată, am por­ fesionalism, de fapt lipsa se în ficat, ulterior apărea şise o . ceremonie religioasă Fanatic,:, pînă dincolo de lui — expulzat .din Irak,
nit pe la ora 18 s-o punem de pricepere în ale comer­ — e adevărat ceva mai contra Şahului! orice limită,, nici în mo­ va pleca în Franţa, unde
în aplicare. Primul eşec ţului. La localul „Tineretu­ slăbit -p- în faţa mulţimii. Khomeiny s-a născut la mentul în care i s-a anun­ îşi va continua activitatea
l-am întîmpinat la Sarmis, lui". mai cunoscut sub nu­ In anul 1964, la 62 de 9 noiembrie 1902, în oaza ţat moartea fetiţei. sale împotriva'Şahului, tot mai
unde am aflat că restau­ mele de „15 Iei” — era ani, cînd a fost expulzat măcinat de boală. <
rantul este închis dumini­ nuntă. In acelaşi timp însă, din Iran, se dădearu asi­ La reîntoarcerea în Iran,
cile, deşi după cum îmi terasa era pregătită, cu gurări că zilele îi sînt nu­ la 31 ianuarie 1979, era
_ închipui, atunci este mo­ mesele aşternute, dar „nor­ mărate: suferea de o mi­ • BOALA PUTERII aşteptat pe aeroportul Meh-
mentul cînd oamenii au mal", nu se servea pe te­ grenă cronică, de tulburări • PUTEREA SI BOALA rabad de două sau poate
timp şi chef să iasă la rasă. renale, de insuficienţă car­ trei milioane de oersoarie,
plimbare, şi, de ce nu, să Următoarea haltă am diacă. Rezistenţa sa ţine • PUTEREA BOLII exaltate, fantftizate; cu un
bea şi un pahar de aperi­ făcut-o la restaurantul în­ de o voinţă aparte, de un puternic iz de manifesta­
tiv înainte de cină. Urmă- treprinderii agroindustria­ fanatism extrem. ţie nazistă. S-a sperat că
’ toarea tentativă ratată am le, fostul complex al p.c.r. I-a urît pe toţi,. pe ame­ va promova o politică de
realizat-o la restaurantul în mod „firesc" am putut ricani şi pe. sovietici, pe Khomein, ca fiu al. unui preferate, în vîrstă de 7 non-aliniere. In fapt a re­
„Transilvania". Apropriln- zări de la distanţă lacătul occidentali şi pe orientali, molah şiit, al cincilea co­ ani, nu s-a întrerupt din
du-ne de uşă, urechile care ne-a distrus orice spe­ pe Şah, pe evrei. Irakul; pil, botezat Ruhollah. - A rugăciune ! La un moment înviat practici si tradiţii
ne-au fost atinse de cu­ ranţă. l-a iubit doar pe Allah şi urmat teologia. In anul 1930 dat scrisese 42 de pamfle­ din Evul Mediu.
vinte şi frînturi de fraze., Lovitura de graţie am religia şută. KhQmeiny s-a s-a căsătorit cu fiica aya­ te contra intelectualilor Războiul Golfului i-a
care nu pot fi transcrise primit-o la „Pati-Bar", un­ exprimat: „Trebuie să res­ tolahului Saqafi, Bătui, în laici. îşi propune să dis­ devorat regimul, această
din motive de decenţă. In de erau locuri, se şi ser­ pingem secolul XX. Occi­ vîrstă de 10 ani, faţă de trugă idolii, lumea conser­ ciocnire inutilă a două ţări
interior, la masa cerberu­ vea, dar nu aveau nimic dentul e Sodoma şi Go- care va demonstra o pa­ vatoare, să înlăture corup­ cu măcinarea posibilităţi­
lui care păzea intrarea, se în afară de Brifcor. siune perpetuă, rămînînd ţia care otrăveşte acum lor lor economice eu dis­
afla un grup de tineri, ce După promenada de să­ mora, este prostituţia''. monogam. Deja de tînăr, pămîntul! trugeri de 420 miliarde do­
făcea parte din persona- nătate, efectuată prin lo­ Franţa l-a cunoscut înce- înainte de 30 de ani, se va lari! Anarhia instaurată
• Iul localului, cel puţin ju­ calurile oraşului, nu ne-a pînd cu septembrie 1978, manifesta cu o ură extre­ In anul 1963 Şahul, ca- de Khomeiny în Iran a-
decind după uniformele ce rămas altă soluţie decît să cînd a venit în exil, ex­ mă faţă de dinastia Pah- re-1 poreclise pe Khomeiny mintea pe cea din ultime­
ie purtau, In sală. erau mergem acasă, să luăm pulzat din Irak, iar S.U.A. lavî, faţă de Şahul Reza; „capra”, a dispus ca aces­ le zile ale Şahului.
ta să fie condamnat la un
destule locuri goale, dar sticla de ţuică diji căma­ în 4 noiembrie 1979, Ia o- care, prin reformele - sale, an de închisoare, urmată Nu există informaţii da­
am fost informaţi că nu ră, şl să realizăm ceea cuparea ambasadei de la contravenea poruncilor is­ de exil, pentru care Kho­ că i s-a respectat testa­
se poate servi un pahar de ce ne-am propus iniţial, Teheran. lamului; instaurarea unei meiny a ales Irakul, veci­ mentul, adică să se păs­
aperitiv, nici dacă se plă­ adică să servim un pahar Ajuns la putere, după noi morale, promovarea u- treze secretă moartea atîta
teşte taxa de intrare, de- de aperitiv îutr-o compa­ 15 ani de exil, în 11 fe­ nui statut social pentru nătatea cu ţara sa permi- timp cît va fi nevoie deşi
■Cjt cu mîneare. Văzîn- nie plăcută şi un cadru bruarie 1979, la 77 de ani, ţîndu-i să-şi desfăşoare ac­ Coranul stipulează inmor-
Şahului.
tivitatea contra
du-mi nedumerirea,, mi s-a civilizat. Ceea ce am şi fă­ va fi cuprins de dorinţa femei, modernizarea ţării mîntarea obMaa'o-ic iq 24
explicat ca unui copil cre­ cut ! de revanşă: peste 20 000 etc. : Khomeiny considera Va dure un veritabil .răz­ de -le ’ r. '
tin, că aceasta este dispo- Mîine e, din nou dumi­ “ executaţi, peste 100 000 în­ că acestea sînt metode prin boi al °a«e*<»!or“. introdu.'
_ ziţia Ministerului Comer­ nică... S temniţaţi, peste două mi­ care creştinii lovesc în cînd sistematic in Iran în­ Dr CORNE. SsOiCA