Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_188
P. 1
L I B E R T A T E , D E M O A D E V Ă R ?
CUVINT LIBER
Să nu ne amăgim
Cine nu vrea să mai mîncăm pîine ?
crezînd în miracole ...
Din dialogul purtat cu data de 8 august a.c., peste diţionat şi păstrat contra tru-. Despre ce este vorba?
Ui. Lucian Albu, inginer preţul mediu prevăzut prin cost. In primul rînd, cantitatea
principal la întreprinderea Decretul-Lege nr. 75/1990. De asemenea, venind în de grîu prevăzută a fi li
jpentru Contractarea, Achi In acest mod se ajunge la sprijinul producătorilor a- vrată la fondul de stat ‘ a
ziţionarea şi Păstrarea Pro acordarea unui preţ de gricoli particulari, din aso fost diminuată drastic da Cum pregătim deschiderea
duselor Agricole Deva, am 4 lei/kilogramul de grîu ciaţii şi cooperative agri torită faptului că, eiudîn-
desprins o serie de aspec STAS, ceea ce-i cointere cole, întreprinderea asigu du-se prevederile legale, noului an şco.ar ?
te, ce se impun atenţiei in sează pe producători să ră preluarea griului ce se s-a acceptat compensarea,
legătură cu preocuparea în vîndă cantităţi suplimen schimbă pentru sămînţă, în bani a muncilor presta
vederea asigurării plinii tare de produse la fon calculînd 300 kg boabe te de către S.M.A. la re
noastre cea de toate zilele. dul de' stat. fizic la ha, urmînd ca ri coltat şi treierat, în loc La 17 septembrie începe trînit. Necesită reparaţii
' In primul rînd am reţi In acelaşi timp, dispu- dicarea seminţelor să se să se perceapă plata în un nou an şcolar. Primul capitale, pentru că n-a mai
nut faptul că, potrivit Ho- nînd de spaţii corespunză facă de la Agrosem, dife natură, respectiv minimul ■ an de învăţământ de du pus nimeni mina să facă
tărîrii Guvernului, nr. toare păstrării în cele mal renţiat, contra i cost, în cuvenit în raport de pro pă ' revoluţie, în condiţii ceva de peste 15 ani. Fos
836/1990, s-a stabilit că bune condiţii a producţiei; raport de calitate. ducţia realizată. Ca urmare, de libertate şi democraţie ta învăţătoare S-a pensio
noutăţile agricole coopera există posibilitatea ca ba Dacă acestea sînt aspec din judeţul nostru nu s-au depline. Cu toţii îl dorim nat. Cea nouă n-a venit
tiste şl producătorii parti- zele şi d e p o z i t e l e tele pozitive, trebuie să preluat nici 100 tone grîu, perfect din toate punctele încă. „Primăria no-a dat
â»!f*ri din judeţul nostru I.C.A.P.PA. să preia de la arătăm că se semnalează faţă de 2 000 t cît se sta- de vedere. Unii se amăgesc ceva fonduri, dar sa gă
pare livrează grîu la fondul unităţile agricole şi de la şi unele neajunsuri, cu crezînd în miracole, că sim noi meşteri. Nu ştiu
de stat beneficiază de ■ o particulari orice cantităţi repercusiuni negative în NICOLAE TlRCOB lucrurile se vor înfăptui cum o să ne descurcăm.
primă de 1700 lei pe tona de grîu, pe bază de con asigurarea plinii necesare de la sine, fără să pună De degradaţi ce sînt, in
de boabe ce se predă după tract, care este apoi con populaţiei Judeţului nos- (Continuare în pag. a 2-a) mîna. să alerge, să se zba tră-mîna prin pereţi. Ara
1 • .
tă pentru a rezolva ceva. tă mai rău ca un grajd.
-E bine însă să ‘ rămincm Să vină colega mea, să
mereu cu picioarele pe pă- vedem ce spune şi ea şi ce
0 reglementare de stringentă mînt, iar pregătirile, pen o să putem face". Da, aşa
tru noul debut să fie reale
arată o . şcoală cu clasele
din partea tuturor factori I—IV, cum a descris-o in
lor. .Să nu uităm că toţi terlocutorul nostru.
necesitate: Statutul avem copii, nepoţi, fraţi, Şcoala era închisă, Nu e
Şcoala Generală Păuliş.
am fost şi noi elevi la rin-
dul nostru. Prin raidurile prima dată.. De aceea, ăm
pe care le întreprindem în
văzut-o numai pe dinafa
funcţionarului public această perioadă, eviden ră. Daeîţ aşa trebuie să
şcolile
ţiem cazuri dacă
arate o şcoală, atunci ase
sînt eu adevărat pregătite mănarea ou' o clădire cu
să-şi primească elevii. destinaţie agricolă, suge
Statui de drept şi viaţa noastră Şcoala Generală Şohnuş rată de interlocutorul nos
cea de toate silele . (clasele I—VIII). Nu sînt tru anterior,, fii cazul de
necesare reparaţii, SPau e- mai sus, nu e . exagerată
fecţuat.în anul trecut. So cu nimic. Geamurile des
.U n ul din scopurile Re au fost Legea pentru Sta bele, coşurile au fost des- chise, " sparte. Aproape nu
voluţiei de' la 22 decem tutul funcţionarilor publici - fiindate şi curăţate. Săli .există fereastră fără gea
brie 1989 este acela al dez din' 19 iunie 1923 şi Regu le de clasă sînt curate. muri sparte. Zugrăveala
voltării şi afirmării libere lamentul pentru aplicarea Deocamdată nu sînt asigu- — la pămînt. Aduce a pă
a individului, a personali Legii statutului funcţiona ■’ rate lemne de foc. răsire totală. Culmea, du
tăţii sale în cadrul upui rilor publici din 23 noiem Şcoala Generală Bălata pă ce geamurile au fost
âtat social de drept, înte brie 1923 din care spi — ’ spaţiu comun eu grădi spâx-te, s-au pus nişte pa
meiat pe justiţie, pe su cuim : niţa. Stăm de vorbă cu nouri de plase, la ferestre
premaţia legii.. Un rol im — Funcţionarul este o- doamna educatoare Dori
portant în realizarea aces bligat a servi Statul cu na Popa. Intrucît localul *MINKL BODE V
tui deziderat revine, în credinţă şi supunere res e vechi de peste 50 de ani,
primul rînd. Organelor sta pectând în totul Constitu arată cu adevărat îmbă- (Continuare in pag. o 2-a!
tului constituite în contex ţia şi legile în vigoare.
tul democratic âl pluralis El se va consacra servi
mului politic' şi acţionînd ciului şi va lucra conştiin
pe principiul separării pu cios, obiectiv şi dezinte UNA PE ZI
terilor în stat. resat.
O contribuţie deosebită — Funcţionarii sînt o- — Ia uilă-te, dragă, ce e cu zgomotul ăla din
la afirmarea statului dc bligaţi ca prin actele vieţii
drept ‘ revine funcţionarilor spate?
publici. De aceea activi PETRU IACOB, ■’" G maşină a încercat să vireze pe o stradă la
tatea şi stătutul acestora Consilier juridic principal dreapta. ‘
ar trebui să-şi găsească la Prefectura Judeţului . — Li şi?
Reglementarea Intr-un act Hunedoara Ce aveţi cu noi ? ?...
normativ şi un regulament Foto NiCOLAE GHHORGHftJ — Har acolo nu este nici o stradă...
fcpecial,aşa dom dealtfel (Continuare în pag. a 3-a} :
f i îndul aşezat în ftrun- familii se asociază ideii Educaţia prin cunoaşterea fiinţei umane
t T tea acestui articol, „Veşnicia s-a învăţătoarei şi se reunesc
SUnţit.şi trăit de seară de seară în modes-’
marele Blaga, a servit tul cămin cultural. Re Sub acest generic se va In intenţia organizato tită de dl. Sorin Antohi.
filnsailui-mono- născut la sat“
dfept motto filmulul-do- vine obsedant în film, desfăşura în perioada 2— rilor — Ministerul învă director general în Minis
Pbment, ca un laitmotiv, duşu 15 septembrie 1990, la Ca ţămîntului şi Ştiinţei. In terul Învăţămîntului şi
grafie realizat de regizoa- meaua scorojită şi ruptă sa de Cultură Deva, pri stitutul de Ştiinţe ale E- Ştiinţei şi se va desfăşura
rea Sabina Pop Ţînţărea- fică Judeţeană, tocmai a acestei instituţii pe ca mul seminar internaţional ducaţiei. Uniunea Mondia conform programului, în
«u. de la Studioul „Al. în satul Pane, ne-a fost re oamenii o încălzesc de pedagogie Waldorf în lă a Şcolilor Waldorf, Pre prezenţa domnului minis
Sabia” în satul Pane din dat să revedem această cu prezenţa lor. Distin România. fectura Judeţului Hune tru al învăţămîntului şi
judeţul nostru. Un sat localitate prin viziunea gem în comentariul fil După cum reiese din doara;’ Inspectoratul . Şco Ştiinţe^ Gheorghe Ştefan.
menit să fie şters de pe unui regizor talentat, un mului vocile localnicilor: programul acestei mani lar al Judeţului Hunedoara Comitetul de organizare
faţa pămîntului de către sat care nu era pe măsu „Am făcut aşa cum am festări, în premieră pe me şi Primăria Oraşului Sime- este alcătuit din domnul
Jliştatura ceâuşistă, la ra unei „epoci*, pentru ştiut noi", „Am învăţat leagurile româneşti, „Peda ria — „acest seminar vine Sorin Antohi, doamna Fto-
acţiunea sa -dementă de care socialismul n-a ri unul de la altul”, „A fost i gogia Waldorf vrea să o- In sprijinul educatorilor, diea-Mariana Lazăr, in
sacrificare a unor loca dicat un deget, care însă greu pînă am plecat". In fere educaţiei un nou fun învăţătorilor şi profesori spector general al Inspec
lităţi situate mai ales în a păstrat tradiţii extra scenă apăreau îrttîmplări, dament, - prin descrierea lor —- atît din învăţămin- toratului1 Şcolar al Judeţu
zbne de munte, întrucît ordinare prin interme momente, viaţa de zj cu fiinţei eopiiului: trup, su tul general, cît şi din cel lui Hunedoara şi domnii
nU răspundeau „dezide diul oamenilor săi, şi-a z i: „Pentru noi a fost o flet şi spirit. In cadrul special — în întîmpinarea Ernest Schuberth, profe
ratelor" falsei epoci de creat o viaţă spirituală distracţie. Şi aşa trece seminarului de la Deva tuturor color care năzuiesc sor dr. docent pentru pe
aur. A fost salvat de demnă de toată admira viaţa,!... Jucînd teatru urmează să fie prezentate spre 6 înnoire a educaţiei dagogie Waldorf, Mann-
descătuşarea revoluţio ţia. mâi uităm de lucru şi elemente de antropologie pe baza unei concepţii heim, R.E.G., Marcus Jer-
nară din decembrie anul Filmul are ca pretext greutăţile de acasă”. generală, elemente de me spirituale despre om". mann, de la Secţia de ti-
trecut a poporului noş constituirea unei forma In sală, consătenii rid todologie şi didactică pen Deschiderea oficială a
tri#. ţii de teatru popular, ca de întâmplările. din sce tru diverse discipline; vor lucrărilor seminarului va Profesor
Vineri, in cadrul anei re a oferit locuitorilor nă, pentru că se simt ei avea loc activităţi artisti avea loc duminică; 2. sep PKXK1ŞOK CIOROBfcA,
manifestări emoţionan posibilitatea să maj iasă MINEL BODEA ce (muzică,' euritmie, mo tembrie a.c., orele 19,39; Casa Personalului
te organizate de între din satul lor, să simtă delai, 'pictură, desen) — prtntr-o-cuvîntare inaugu Didactic Deva
prinderea Ginematogra- şi ei o bucurie. Gîteva fContinuOrojnJ>ag- o 2-ţfl aşa cum sînt ele practica rală intitulata „Mai sin-
te în şcolile 'Waldorf®. tem oare educabili ?", ros (Continuare în pag a 2 «)
