Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_188

PAG 7 CUVfNTUL LIBER NR. 188 • MARTI, 28 AUGUST 1990

Plămînii oraşului Cine repune tn dreptei personalul

Nu avem mania deschi­ — Păi, cel mai ia înde- — Trebuie căutate. De Nu putem încheia decît Secfiei de boB cronice
derii de „dosare” şi nici mînă este chiar argumen-• pildă, un teren bun, după apelînd la un citat înţelept
pretenţia de a rezolva . în tul vieţii,. datoria apărării părerea meă, pentru o bi­ din Cartea Cărţilor care
mod fericit toate proble­ fiinţei umane împotriva a sericuţă se află în zona este Biblia (Ziuă a treia, din Hunedoara ?
mele despre care scriem. tot ceea ce îi poate dăuna. Mărăşti, pe un teren viran. Geneza 1 i 9-13): „Dumnezeu
Dar, o „punere pe rol* — Or, se ştie că situaţia cu Am întrebat şi două tine­ a zis: „Să se strîngă la
din cînd în cînd — a aces­ poluarea Devei nu se poate re gospodine (N. M. şi Gh. un loc apele care sînt de­ Intr-o clădire apropiată bucură de tratament şl
tora se cere mai ales, cînd îmbunătăţi in viitorii âni, M.) ce părere au despre desubtul cerului, şi să se de cea a Spitalului Muni­ condiţii mai bune decît îa
temele abordate vizează şi, atunci, singura soluţie înlocuirea parcurilor cu arate uscatul I* Şi aşa a cipal din Hunedoara, func­ alte spitale de profil —
ţionează de mai mulţi ani
certe valori şi interese ob­ este menţinerea în viaţă biserici şi au optat pentru fost. Dumnezeu a numit ne spunea asistenta şefă
boli
şteşti. a parcurilor, dezvoltarea menţinerea parcurilor din uscatul pămint, iar grăma­ Secţia îşi de găsesc croni­ Elena Prodan. Sînt inter­
aici
ce.
Aşa este, de pildă, situa­ lor. Tot aşa, credincioşii da de ape a numit-o mări naţi în secţia noastră trei
ţia parcurilor şi a Zonelor' baptişti doresc să-şi con­ oraş. Alt domn (L. BJ) ne-a Dumnezeu a văzut că lucrul alinarea suferinţelor oa­ parapleglci, tinărul îoaa
sesizat asupra atenţiei spo­
verzi din Deva. „Acestea struiască un lăcaş de cult acesta era bun. Apoi Dum­ meni cu boli grave. Nu Bistrian, de un an, Vir-
că
greşim cîndafirm ăm
constituie plămînii oraşului în parcul de pe str. Petru rite ce se acordă construi­ nezeu a zis: „Să dea pă- funcţionarea* acestei ; secţii gil Martinaş de 7 ani şi
nostru !“ — cum bine re­ Rareş, în apropiere de rii de biserici cultelor îâ mîntul verdeaţă... pomi ro­ se datorează conducerii Mihăiţă Rotaru de 10 ani
Sînt şi alţii, cu alte b oli
marca dl. inginer Vergiliu baroul de avocaţi general, în detrimentul sau, ditori..." Dumnezeu a văzut spitalului huaedorean, care Unii dintre ei n-ar mal
Burtea, şeful serviciului — Dar, există locuri în mai bine zis, prin uitarea că lucrul acesta era bun. a făcut şi face eforturi trăi dacă nu s-ar fi bucu­
urbanistic din cadrul Pri­ Deva unde s-ar putea con­ efectivă a creşelor şi gră­ pentru menţinerea în acti­ rat de îngrijirea care li se
măriei Deva, - strui biserici? ■ diniţelor pentru copii. MARIN NEGOIŢA vitate a acestei secţii şl, acordă aici! Dr. Măriuf
— Există vreun- pericol, nu în ultimul rînd, marii Izidor, şeful secţiei, asis­
în acest sens, pentru ... De­ disponibilităţi sufleteşti şl
va, damnate inginer? a datoriei sfinte a perso­ tentele Ileana Stănilă, Na»
— Da. Trebuie să por­ nalului medico-sanitar de talia Motovelnic, Mărie
nim, cu analiza, de la fap­ la această secţie, care, Uscatu, Ileana Cărbuaaru
tul că Deva nu are decît înfruntînd tot felul de sînt nu numai buai pro­
un singur parc amena­ fesionişti dar şi oameni
jat, cel de lingă Cetate. greutăţi şi piedici, nu pre­ cu aleasă încărcătură su­
să-şi facă datoria.
getă
ne
fletească. După cum
Un alt parc de perspecti­ Fiindcă, trebuie să o spu­ spuneau asistentele, anul
vă este cel situat în spa­
tele I.P.H. Este cunoscut nem, secţia funcţionează, trecut sub dictatură a fost
chiar sub această denumi-. fără statutul cuvenit, fără dată ultima lovitură bru­
ca personalul medico-sani-
re: „Parcul I.P.H.". Aici tansăse bucure de toate mei de drepturi de care sa
au fost plantaţi circa 80 drepturile ce s-ar cuveni bucurau, conform prevede­
la sută din arborii şi ar­ unei secţii. de asemenea rilor legale: ştergerea l>
buştii necesari. S-au -chel­ Dar dacă toţi au teşi categorii de salarizare
tuit sume m ari: numai îm­ de care au beneficiat pînă
că . în perioada
ţetes
prejmuirea a costat peste înnegurată a dictaturii ni­ atunci şi. suprimarea celor
6 milioane lei — din con­ meni / din conducerea Mi­ 3 zile suplimentare pe aa
tribuţia locuitorilor şi a nisterului Sănătăţii na pu­ la concediul de odihnă I
unor unităţi economice de' tea decide sau aproba Şi, totuşi, cadrele sanita­
Vedere generală a Parcului I.P.H., care poate şi trebuie să rămînă un
pe raza oraşului. Vă spun Jîn* puternic şi sănătos al Devei. Foto PAVEL LAZA funcţionarea eu adevărat a re medii îşi fac cu aceeaşi
toate acestea pentru că e- secţiei de boli cronice, conştiinciozitate datoria, I®
xistă pericolul cert ea acest de ce acum, cînd drepta­ numele cadrelor sanitare
al doilea „plămîn" al ora­ tea a triumfat, se încear­ şi medicale, dar, mai ales,
şului nostru să dispară. că „obstrucţionarea" le­ al bolnavilor de aici, să
— Cine i-a declarat răz­ acestor năpăstuiţi de soar­
boi acestui parc de per­ galizării profilului sec­ tă, facem un . apel Ia Di­
spectivă ? ţiei ? recţia Sanitară a Judeţului
— A fost vizat ca teren După cum ne declarau Hunedoara, unde ştim că
pentru construirea unei ca­ domnul -dr. Gheorghe Ba- lucrează cadre competente,
tedrale ortodoxe de dimen­ sarab, director adjunct al de înalt profesionalism,
siuni uriaşe, ceea ce în­ spitalului şi doamna Ana pentru a interveni cu toa­
seamnă, practic, dispariţia Păcuraru, contabil şef, s-au tă perseverenţa !a Minis­
totală a parcului făcut intervenţii la minis­ terul Sănătăţii şi repune­
— Ce argumente merită ter pentru a obţine aprobă­ rea în drepturile fireşti
să fie aduse, în faţa pute­ rile necesare. Răspunsul a a personalului Secţiei
rii», credinţei. pentru men­ fost negativ, recomandln- de boli cronice ire­
ţinerea acestui parc în lată, una din lozincile afişate la o demonstraţie a celor mal miri ce­ du-se ca bolnavii cronici cuperabile de la Hunedoa­
viaţă? tăţeni ai Devei# pentru protejarea parcurilor, a zonelor verzi. irecuperabili să fie re­ ra. pentru a înlătura ne­
partizaţi în alte unităţi dreptatea ce dăinuie dă
cum ar fi Spitalul pentru atîţia âni, subterfugiile Ia
bolnavi cronici de la Bră- care trebuie să se recurgă
Să nu ne nişca! pentru un scop atît de
„Veşnicia s-a născut la sat" ţia de boli cronice bol­
umanitar.
— Avem internaţi în sec­
navi irecuperabili care se SABIN CERBU i
crezînd în miracole... (Urmare dki pag. 1) mai trăiesc ? N-am avut
timp să mă bucur
de
tinereţe 1 Viaţa de-acu-
înşişi eroii lor: „Teatrul
(Urmare din pag. I) Şcoala Generală liărău. nostru a fost pe înţele­ ma dac-o fost, să nu mai Educaţia prin cunoaşterea
fie. Am trăit însă
cu
Arată bine îngrijită, zu­ sul tuturor. Soarta oa­ speranţa, că dacă n-ar C
disproporţionate, cum au grăvită proaspăt, s-au e- menilor devenea mai fost speranţa.» Asta-i fiinţei umane
fost găsite şi ele, pro­ fectsuat inclusiv lucrările deschisă, maj luminoasă*. viaţa, n-avem ce să fa­
babil pentru timpul de vopsitorie la uşi şi gea­ Da, oamenii se mai ____p _________ în
cem”, Da. a existat, _
vacanţei Clădirea ate- muri. După cam ne măr­ lummau, reuşeau să eva- mate ttepw ăs, o resem- (Urmare din pag 1) Vor fi prezenţi docenfll
lierelor-şcoală arată mai turiseşte primarul comu­ deze, pentru cîteva mo- „ar» a românilor în faţa Thomas Kleininger, Boom*
rău. Un vecin ne spu­ n ei domnul Marinei Bota, mmite, dinte-o „ r a t a t e greutăţilor vieţii Pînă neret a Universităţii Libe­ reştl Profesor Ferger, Mar»
nea că într-o zi a venit Cooperativa Meşteşugă­ extrem de dură. Cîteva ^ gg anumit punct», re de Ştiinţă Spirituală cel Hălmăgean, TJrsula
un meşter să întrebe de rească „Prestarea" Sone­ argumente: fcl lipsa băr- Infăţişînd astfel de „Goetheanum° — Domach, Knipping, Regine Krâmepb
cheie pentru reparaţii. Şl ria a făcut lucrările la baţilor, plecaţi să lucre- realităţi, filmul regizoa- Elveţia, Patrie Vogt, Ha- Dana Macarie, Ursula Mă-
atunci lipsea cadrul didac­ timp şi de calitate. Lu­ ze la orâş, lucrul puţi- rei Sabina Pop a fost ga, Olanda, Nicolae Udres- colai, Gheorghe şi Rodie®
tic de serviciu. Ce se va crări de reparaţii, zugră- milTii pămînt pe care-1 interzis în timpul dicta- cu, primar al oraşului Si- Paxino, Hans Gerhardl
întîmpla cu fierul vechi vire-vopsitbrie s-au mai aveau — aratul, semăna- turii. După Revoluţia’ din meria. Leonida-Aurel Pop, Johana Wyneken, toţi dă»
din curte ? Magazia de efectuat la Chimindia şi tul — revenea femeilor, decembrie, el a fost re- pedagog Waldorf, Witten, R.F.G. şi Hans Spaltoga;
lemne, după cîte ne-am Banpotoc. Singura pro­ copiilor. La fel treburile pus In drepturi. Satul R.F.G., doamnele Ioana din Elveţia, Această par­
putut da seama, e goală. blemă nerezolvatâ, şi se gospodăriei. „Am trecut Pane cu oamenii săi har- Herseol, Mihaela Toraa, şi ticipare de elită pledează
NOTA: La Primăria co­ citeşte pe chipul prima­ prin greutăţi mari. măr- nici continuă să se nu- dl. Gheorghe Crişan, cer­ pentru o reuşită incontes­
munei Şoimuş, domnul rului oă e necăjit, este turiseşte unul dintre per- mere printre localităţile cetători la Institutul de tabilă a acestei
secretar, DOrd Lugojan, ne cea de la Şcoala Generală sonaje. M-am întrebat la judeţului şi ale ţării Să Ştiinţe ale Educaţiei stu­ ţări spirituale de
relata că pentru reparaţii­ cu pateu piese Bîrsăn. un moment dat, de ce să fie Inte-un ceas buni dentele Carmen şl G rfetl ţinută ştiinţifică şi
le de la Şcoala Generală Atei s-a a p e l a t la na Dumitrescu, Bucureşti. lectuală.
Păuliş s-a încheiat con­ T.A.G.C.M. pentru a înăl­ tfW W W W W W W W W W W W W VIW W W n W V W W V W W V M W V W tfU W V V W W W tfU W U M N W U W iW U W W V W IK M IM d i
tract cu I.JJP.I.P.S. De ţa un acoperiş de şarpan­
mersul lucrărilor se ocupă tă peste acoperişul de be­
învăţătorul Liviu Părău... ton, tip bloc, prin care nu vrea să mai mîncăm pîine?
Reparaţii mai sînt nece­ apa se scurge In voie în
sare la Şcoala Generală
Bej an. La Boholt trebuie timpul ploilor. Banii nece­ (Urmare din pag. I) tate în aducerea cantităţii luată în mod corespunză­ gîndim, că, în condijjfM
terminate de construit gru­ sari s-au primit de la In­ respective de boabe o con­ tor, deoarece din 14 va­ actuale, o prioritate a prio­
pul sanitar şi magazia de spectoratul Şcolar Jude­ bilise iniţial prin balan­ stituie insă faptul că, deşi goane trimise în garnitură, rităţilor o reprezintă şl
lemne. La Bălata nu se ţean, dar se pare că, după ţ ă » . s-a luat legătura cu C.FJi­ 7 au fost sparte, impro­ asigurarea cantităţii de grig
'ştie ce va fi. In asifel de ce au acceptat-o, lucrarea Necazul cel mai mare ul, aici nu s-a găsit înţe­ prii încărcării griului in necesare fabricării plinii
cazuri ce să mai spu­ nu-i mai tentează pe cei este însă altuL In vederea legere pentru a forma 1-2 ele (?). Chiar şi din cele Întrucît furnizorii ar putea
nem ? I Facem un apel căl­ de la T.A.G.C.M. întrucît asigurării griului necesar navete de cîte 40—50 va­ în care s-a făcut transpor­ schimba destinaţia produc­
duros la I.J.P.I.P.S., la lo­ se ridică doar Ia 120 000 alimentaţiei populaţiei ju­ goane fiecare, cu care să tul, o parte au fost repa­ ţiei de grîu, ceea ce ac
cuitorii acestor^ sate să în­ lei. Oameni buni al trus­ deţului s-au dat unele re­ fie transportai produsul rate la Constanţa pe ridica mari semne de în­
con­
de
tului judeţean
treprindă ceva, doar-doar partiţii din judeţele Ti­ amintit (1). In legătură cu c h e l t u i a l a delegatului trebare privind hrana
în cele două săptămîni ca­ strucţii, faceţi un efort miş, Dolj şi altele, care acelaşi aspect, adică al I.C.A.P.P-A, ceea ce , este noastră cea de toate zilele.
re au mai rămas pînă la pentru copiii din Bîrsău. n-au fost însă respectate. „conlucrării* cu C-FH-ul* cu totul inadmisibil Sigur, Istă de ce considerăm în­
deschiderea anului şcolar Merită să înveţe şi ei în Intr-o asemenea situaţie interlocutorul ne-a mai pre­ probabil o parte din vfnă dreptăţită cerinţa formu­
lată de către I.CAJIP.A,
se va urni ceva din loc. condiţii civilizate, nu cil s-au căutat şi s-an găsit. zentat o situaţie greu de aparţine Şi I.C.AJP.PiA., către C.F.R. Sperăm căi
legat de faptul că nu
a
E trist să constaţi că ne­ zece lighene bi jurul lor alte surse, între care şi ju­ înţeles. Astfel deşi s-a lansat comenzile ferme din această cerinţă urgentă v*
s-a
obţinut o repartiţie
de
deţul Ialomiţa, care
păsarea a pus într-atîta pe timp de ploaie, lapo vi­ oferit să ne asigure 20 000 grîu în Port Constanţa, a- timp. însă, dincolo de găsi ecoul cuvenit, spre
stăpînire pe oamenii ţă şi ninsoare 1 ^------- tone grîu, Marea dificul­ ceasta nu a putut fi pre­ toate acestea trebuie să ne liniştea noastră, a tuturoaj