Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_189
P. 1
S A L A
L I B E B T A T D E M O l Q f B 1 A D E V A R !
CUVÎNTUL LIBER
Anul II, nr. 189 MIERCURI, 29 AUGUST 1998 4 pagini - 2 lei
LA ÎNTREPRINDEREA DE LIANŢI DEVA »0 opera grandioasă şi exemplul unei
vie}i de aleasa ţinută morală"
IN ţU T IV A PROPRIE
NICOLAE IORGA
Şl BARIERELE ■ ■ ■
Anul acesta, după o în,
1905
cărţi. Astfel, în
trerupere de mai bine de tr-un număr impresionant
de
— Stimate domnule însă pleacă în alte unităţi, 18 ani, au fost redeschise scrie 7 cărţi, în 1910 —
inginer VAS! LE DRAG* alţii se mai strecoară, ca cursurile Universităţii Popu 33, 1912 — 29, între 1920
director c i l.h . Deva, şl In alte părţi, pe Ungă lare create de Nicolae far — 1940 scrie 300 de cărţi.
v$. rugăm să ne spuneţi ordine şi disciplină, dar sa la Vălenii de Munte, Extraordinare rămîn im
in ca condiţii şi ctt ce important este c$ vrem fa semn de înaltă pre presiile sale de călătorie,
eficienţă lucrează unita să urmăm căile democra ţuire pentru acest colos al în care autorul devine un
tea la această oră ? ţiei, ale legilor adoptate spiritului românesc, aici, liric autentic, iar scrierile
— In condiţiile aproape în ultima vreme. la Vălenii de Monte, unde
normale ale Bbertăţîi şi — Deci şi ale Legii au- fost conturate o bună prop'riu-zise se impun ca o
literatură de cea mai bună
democraţiei. Adică, avem privind reorganizarea li- parte din operete sale, a calitate, cu © fizionomie şi
ceea ce ne lipsea anii tre nit&ţilor economice de avut loc o manifestare o- o geografie precis ordonate
cuţi, respectiv energie, com stat ca regii autonome magîatiS ia care au parti
bustibil, gaz metan, ma şi societăţi comerciale* cipat, fa semn de cinstire, sentimental de spaţiul ţării
terii prime, mai puţin une recent adoptată de Pajr- preşedintele României, .dom şi de obsesia latinităţii.
le piese de schîml> şi ma | lamentai României, Ce nul Ion Iliescu, acad. Mihai Extraordinare sînt paginile
teriale de consum auto. | dram veţi urma ? Drăgănescu, preşedintele scrise în . urma călătoriilor
Dispunem de ceea ce am — Poate acela al socie Academiei Române, Corio- întreprinse pe meleagurile
spus de prin aprilie în tăţilor comerciale. Dar fa lan Babeţi, ministrul ad hunedorene — în Ţara Ha
coace, - pînă cînd am lu că nu ştim ceva precis. junct al culturii. ţegului,' Hunedoara, pe
crat cu pierderi. La aceas Nu este nimic foarte clar. Personalitate ' complexă, Valea Mureşului... Aceeaşi
tă oră avem beneficii de Noi am întrebat Ia cen Nicolae Iorga a excelat în impresie o lasă memoria
peste şapte milioane lei. trala de resort şi fa aceas numeroase domenii de ac listica din voi. „Oameni
— înseamnă că-se în tă privinţă şi fa altele, tivitate : ziaristică, ca în care au fost”, „Memorii”,
deplinesc şi depăşesc însă ni s-a spus^să taai temeietor al publicaţiilor „O viaţă — Aşa cum a
I programele întocmite. aşteptăm, sg mai vedem.. „Neamul românesc", „Floa fost”, opere cu caracter
— Faţă de program*rea- I — Din nou bariere fa rea darurilor", „Neamul autobiografic în primul
lizăm ceva mai mult de [centrale, la aceste oe- românesc literar (şi pentru riad.
98 Ia sută, dar numai cir ţrtgi sedentare, tnv&ttti- popor)". „Drum drept”, Pe lingă tratatele de
ca 83 ta sută faţă de rea Ite, inutile... „Cuget literar" ş.a.; critică istorie, dragostea şi ataşa
lizările Ini 1989, la pro —■ Şi ia centrală $1 mei şi istorie . literară, creator mentul său faţă de pă-
ducţia fizică. sus. Or, dacă pu se lesă literar, dar mai ales isto mîntul şi soarta poporu
| —■ tar salariile ? libertatea deplină a ini ric fiind membru al aca lui român, covîrşitoare ră
— Stat depăşite cu peste ţiativei întreprinderilor, demiilor franceză, polone
şapte 1» sută, pe lingă al care au tot interesul să se ză, iugoslavă. Ţine confe mîn studiile de istorie li
terală : „Istoria literaturii
te drepturi pe care le au Organizeze şl să se condu rinţe şi participă -la con române în secolul al XVIII-
cimentiştii după Revoluţia că autonom, să producă şi grese internaţionale —
din decembrie 1989, să vîndă cu profit moşim Paris, Lille, Strasbourg, lca“, „Istoria literaturii re
| — Cum se explică t producţia industrială 0 ac Oslo, Roma, Milano, Zu- ligioase a românilor plnă
— Adevărul este că pro tivitatea socială vor con în 1688”, „Istoria literatu
gramul se situează cu ceva tinua să treneze, spre dez rich. Berna, Barcelona, in rii româneşti în veacul ai
S.U.A. etc. Creează „Funda
sub capacitatea tebnică şi avantajul întregii ţări. Mai UNA PE ZI ţia Iorga”, „Şcoala română XlX-lea de la 1821 înainte,
potenţialul uman ale între ales unităţi cum este IJb. de la Fontenay-aux-Ro- în legătură cu dezvoltarea
prinderii, Insă explicaţia Deva, care realizează ci ses", „Casa Romena” din culturală a . neamului”, ca
vine şi din lipsa de efec ment de foarte bang cali — Dar se vede tine, damnate, că e un Veneţia. A fost preşedinte şi vastul studiu de litera
tiv, din reducerea săp- tate, face export compe cretin! al Comisiei Monumentelor tură comparată „Istoria
tăndnii de lucru, dar şi titiv şi aduce valută Roraâ- — Destul! Na-i «n motiv să-l loveşti. Uiţi Instoriee, decan, rector, se
din calitatea muncii. nator de drept, prim- literaturilor romanice în
— Beci, la dumnea că şi cretinii sînt oameni ca dumneata şi ea mlnistra. dezvoltarea şi legăturile
voastră oamenii îşi văd EKffiftfTCU lor”.
de treabă. Cercetările sale imense
— Majoritatea, da. TJnti ţpanflm w I» pag. t H au fost materializate in (Continuare în pag. a 2-a)
Cu portul popular tradiţional-românii au străbătut istoria
ctt al moţului Horea, cu traista in spinare, îşi caută de stal, preferau straiul popular. Oricît de însemnat
feciorul îf» slujba împăratului: om ai fi fost, aceasta era legea nescrisă, dar res
Cînd România a ajuns Mate, oamenii din Ţara de pectată. îndeosebi la nunţi sau la moarte îmbrăcă
Sus au devenit stăpini pe ei şi pe avutul lor. mintea trebuia să grăiască despre origine.
Rafinamentul şi trăinicia întregii lor stări s-a re Fotografiile şi piesele de costum popular, pe care
flectat în elementul fundamental — costumul popu le-am adunat din Dulcea Bucovină, dovedesc o mare
lar! Să-mi fie îngăduit a aduce mărturia ce dove sobrietate şi autenticitate, eleganţă şi distincţie. Sînt
deşte — evident şi fără exagerare — spiritul tradi mărturia unui vis care i-a mistuit pe trăitorii de aici
ţional ai poporului român în domeniul portului, ar peste o sută de ani de stăpânire străină şi care doar
gument important în susţinerea continuităţii sale. intre 1918—1940 au primit dulceaţa şi aroma Liber
Românii s-au individualizat prin portul lor. Deşi se tăţii.
pot observa diferenţieri, mai mari sau moi mici, in După 1940—1944, locuitorii Bucovinei de Nord au
fost despărpţi de fraţii lor. Cei mari şi puternici au
zidit graniţe, prin ţara lor, şi peste voia lor. Le-au
Iii. POVARA STĂPÎNIRII A FOST fost impuse legi noi, le-au fost schimbate rinduielile
şi chiar limba şi scrisul, dar straiul nu a putut fi
MAI UŞOARĂ CU STRAIUL STRĂBUN schimbat. Mulţi au murit fără Să înveţe altă limbă
şi chiar dacă s-au produs mari modificări in îmbră
structura ornamentaţiei şi în cromatica portului româ căminte, ca de altfel şi la noi, aici, în România,
nesc se păstrează ceva esenţial: acea varietate în cu ocazia marilor sărbători religioase sau a nunţilor
unitate. Odată cu Unirea, şi costumul popular din s-a folosit şi se foloseşte, în continuare, portul popu
Bucovina a suferit o schimbare. Se folosesc materia lar românesc.
le fabricate în afara casei Şi unele tehnici noi care Nu de puţine ori cei de dincolo trimiteau în
La nuntă — In strai străbun! ajută producţia casnică. Ţăranul, cu bunul său simţ, România fotografii in costum popular, ca să înţelea
. a ştiut să aleagă şi să încadreze perfect stilului popu gă fraţii lor că povara stâpînirii le-a fost mai uşoa
Funcţia de conservare a familiei ţărăneşti şi, in lar materialele care le înlocuiau pe cele produse în ră în straiul străbun. Portul propriu le-a dat sigu
sens larg, a naţiei, a fost asigurată la români şi prin cadrul gospodăriei. Acest „lux hibrid", care a reuşit ranţa puterii lor adevărate, simbolizînd statornicia
portul popular tradiţional. să pătrundă în portul popular, n-a smuls rădăcinile şi hotărîrea de a străbate Cu demnitate momentul
Ca şl transilvănenii din ultimele două veacuri, a- autohtone, tradiţionale. In Bucovina interbelică, straiul amar al istoriei.
flaţi sub stăpînlre austro-ungoră, bucovinenii nu şi-au românesc a fost dovada stării şt a provenienţei so Costumul popular din această parte de ţară româ
lepădat straiul. Asemenea lui Badea Cirţan, care în ciale, Păstrez fotografii din anii !925—30, în care nească este mărturie de respiraţie istorică şi de sfîn-
portul făgărăşan a străbătut, drumul Vienei şi al Ro elevi de liceu aveau ca semn distinctiv, — şapca tă nădejde; el ne scoate istoria din umbră, ne aju
mei şi a făcut multă vîlvă în Oraşul Etern, tot aşa şi cu emblema liceului dar, în rest, purtau costume tă să o străbatem. Privindu-l, trăiesc Sfînta Taină
strămoşul meu din Bucovina, în cămaşă şi iţari, peste populare. a Mintuirii noastre ! - - ■ ____
care a îmbrăcat cojocul cu poale, cu părul împletit Chiar şi oamenii cu carte, avocaţi sau funcţionari Prot ILEANA SONOC PIŢU
