Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_189
P. 2

CUVÎNTUL  L
          PA G   2

            Cu  totul  întîmplător,  îm-                                              animale,  pentru  ca  să  ri­
          p’. oună   cu . dl.   Bmilian                                               dicăm  fertilitatea  pâmîntu-   Străinii  şi  obiceiurile  noastre
          Oncu,  ţăran,  din jsatul  To­                                              lui  cu  îngrăşăminte  orga­
          nic şti,  am  străbătut  o  par*                                            nice".  Vorbindu-ne  despre   Dacă  avantajele  civiliza­  cu  mîinilo",  acum  cunoaşte
          te  din  cîmpia  Olteniei  şi   lizeze  în  atelierul  propriu.   exprima mîhnire'a că  au loc   asemenea   probleme,   am   ţiei  sînt  cunoscute,  a  vorbi   bite  limba,   jocurile  •  in
          Munteniei,  prin  locurile  de   Trccînd   peste '  greutăţile   asemenea  situaţii,   tocmai   reţinut  aprecierea  ce  o  fă­  despre  cele   ale'  situaţiei   care  s-a  specializat  ilar  şi
          unde,  în  anii  normali  (de   ca  le-a  întimpinat,  întrucît   acum  cînd  strădaniile  ţă­  cea  că  acum  ţăranii  sînt   opuse  pare  un  non  sens.   obiceiurile  noastre.  Â  scris
          mult',  tot  îi  aşteptăm   —   cei  din  industrie  nu  prea   ranilor,   şi  jiu  numai  ale   interesaţi  sg. crească, -  mai   Şi  totuşi'ele  există.'Se  ma­  chiar   o  carte  despre  sa­
          n'.n.)  se  realizează  o  mare   lucrează  şi  nu  produc   ce   lor,  s-ar  cuveni  să  fie  uni­  multe  animale  în  gospodă­  nifestă  în  anumite  dome­  tele  Ilăşdat  şi  Dăbîca,  iar
          parte  din  producţiile   de   ar.  trebui  să,  producă,  in­  te  şi  maj  insistente   pen­  ria  proprie  (interlocutorul,   nii  ale  vifeţiij  ale  spiritua­  în  primăvară  a  realizat  la
          cereale,  plante  telmire  şi   clusiv  pentru  agricultură,   tru  a  depăşi  greutăţile  cu   deţine  3  bivoliţe,  o  vacă.   lităţii  noastre.  Acesta  este   Amsterdam  o  expoziţie  cu
          alte  culturi  de  care   au   de  unde  cu  toţii  ne  ţinem   care  ne  confruntăm. în  asi­  6  porci.—  n.n.),  pentru  că   motivul  pentrti   care   în   fotografii  din  zona  pădu-
          nevoie  ţara  şi  poporul.  Dis­  existenţa,  am  deplasat  dis­  gurarea   hranei  pbporului.   beneficiază  de  preţuiri  îm­  ultima  vreme,  şi  în   mod   renilor.  Ba,  mai  mult.  A
          cuţia  cu  un  asemenea  in­  cuţia  spre  zona.  fierbinte   Să  nu  mai  spunem  că  tot   bunătăţite,  de  avantaje  în   deosebit  acum  după  Revo­  reuşit  să-şi  molipsească  de
          terlocutor,  care   are   un   a  pămîntului,  . a  modului   pe  zeci  de  mii  de  ha  pă-   procurarea  furajelor   con­  luţie,  tot  mai   mulţi  spe­  această  dragoste  şi  soţul»
          simţ  aparte  al  pămmtului,   de  folosire  a  acestuia.  inîntul  este   pîrjolit   de   centrate.  Consideră  însă că,   cialişti  străini   (sociologi,   cu  care  a  fost  prezentă  la
          este  nu  numai  plăcută,. ci   Din cauza secetei cumpli­  focuri  aprinse  de  oameni,   aşa  cum  am  văzut  în  mai   folclorişti)  ne  vizitează’- ţa­  Sărbătoarea  prietenilor  săi
          •şi  interesantă.        te,  dar  şi  a  neintervenţiei   în  special  miriştile.   „Si­  multe  locuri,  s-a  făcut  o   ra,  manifestînd  un  interes   —  „Cîntec,  joc  şi  port  pă-
            Din  vorbă  în  vorbă  am   la  timp  a omului, am  putut   gur —  remarca  interlocuto­  mare  greşeală  prin  darea   deosebit  pentru   tradiţiile   durenesc".
          aflat  că  se  întorcea   din   vedea  cum  pe  zeci  şi  zeci   rul  —  fiecare  ţăran  şi  om   pămîntului  unor"   oameni   noastre,  „neatinse"  de  ci­  A   La-  început  a  fost  inte­
          Capitală,  iţndo  a  fost  pe  la   de  mii  de  hectare,  teren   din   agricultură  ar  trebui     vilizaţia  modernă.      resul  specialistului  pentru
          „Metalica"   şi,   „Semănă­  fertil  de  cîmpie,  recoltele   să  asculte  glasul  şi  strigă­  care  n-au  chemarea   să-l   Am  cunoscut  recent   o   folclorul  nostru  păstrat ,ne-
                                                                                      lucreze,  aşa  explicîndu-se
          toarea"  pentru  a  procura   de  porumb,  sfeclă-,  floarea   tul  disperat  al  pămîntului.        familie  Ide  olandezi   —  , sChipabaţ  Câţi,  %pre  deo­
          ceva  piese  de  schimb  ne­  soarelui  şi  altele  sînt  deja   Să-i  dea  apă, îngrăşăminte,   de  ce  au  rămas  mari  su­  doâtnna  lianni  von  Keste-   sebire  de  ţăranul  olandez,
          cesare  la   repararea   mo-   compromise.  Sistemele  de   seminţe  şi  tot  ce-i  trebuie   prafeţe  care  în  acest  an.   ren,  specialistă  In  dansuri  - In  viaţa  căruia  au   avut
          tocositorilor   „Carpatina".   irigaţii  merg  anapoda,  în   să  producă  recoltele   de   nu  dau  recolte  din  vina;   populare  româneşti,  şi  so­  ioc  mutaţii  profunde,  atît
          Am  spus  motoeositori,  de­  multe   locuri,  unde   sînt   care  avem   atita  nevoie.   celor  ce  nu  l-au  muncit.  ţul  ei  Koos  Zevenbergen,   ■ în  ceea  ce  priveşte  activi­
          oarece  în.  zona  Brad  sînt   sparte  conductele,, culturile   Sînt  convins  ca  fără  me­  în  esenţă,  cum,  remarca   sociolog.  Doamna   Hanni   tatea,  folclorul,  costumul,
          sute  de  astfel  de  utilaje în   fiind  pur  şi  simplu  inun­  canizare,  chiar  şi  în  gos­  domnul   E.O.,   pămîntul   vine  de  prin  anii  '70  in   modul  de  a  gîndi,  aici  la
                                                                                                                                wn.
          proprietatea ţăranilor parti­  date,  în  vreme  ce  în  altele   podăria  particulară,  nu  se   răsplăteşte  eforturile  agri­  România  şi  cunoaşte  foar­  noi  s-au  păstrat,  aproape
          culari,  acestea  ajungînd  a-   pe  conducte  nu  curgea  un   poate  concepe  să  obţii  pro­  cultorilor,  dar  numai   a-   te  multe  zone  şi  oraşe  ale   neschimbate  tradiţiile,  obi­
          cum,  după  mai  mulţi  ani   strop  de  apă (!).  Să  ntt  mai   ducţii  satisfăcătoare.   N ici'  tunci  cînd  şi  omul   este   ţârii.'  De  aceea,  în  timpul   ceiurile,  portul,  Cunosctn-
          de  funcţionare,,  să   aibă   spunem^ că  prin  multe  gări   fără  îngrăşăminte.  Dar cred   receptiv  la  cerinţele   so­  Revoluţiei  noastre,'  deschi-   du-i  de  aproape  pe  pădu-
          nevoie de reparaţii, pe care,   am  văzut  mari cantităţi  de   eă  unii  au  făcut  abuz  de   lului.-  zînd  televizorul ,a  fost  cu­  reni  a  descoperit  căldura
          pe  baza  liberei ..iniţiative,   îngrăşăminte  lăsate  de  iz?   chimicale,  acum  fiind  ne­       tremurată.  „Cunoşteam  atî-   lor  sufletească,  bucuria  cu
          dl.  Oncu  s-a legat să  le rea­  helişte.  Interlocutorul  îşi.  voie  să  creştem  mai  multe  NICOtAE  TIRCOB  ţia  oameni,   am   foarte   câre-i  primesc  pe  cei  care
                                                                                                               mulţi  prieteni  la  Timişoa­  le  intră  în  casă.  Aşa  s-a
                                                                                                               ra,  Bucureşti  şi  în   alte   născut  dragostea  reciprocă
                   CREZUL UNUI PARTID POLITIC                            PRACTICI INTOLERABILE                 părţi".  Dar,  a  ţinut  să  pre­  dintre  doamna  Hanni   şi
                                                                                                               cizeze   că   evenimentele   familiile  de  pădureni   cu
                                                               Din  păcate,  în  comerţ  mai  întilnim  jpractici  intolera­  n-au  surprins-o' prea  tare.   care  s-a  împrietenit.
                                     prin  oameni -          bile  de  vinzare  a  unor  produse  cu  sUprapreţ.  Aşa „sînt şi   „Cînd  am  fost  în  Româ­  pădureni !or   am  întîlnit-o
                                                                                                                                          La  aceeaşi  sărbătoare  a
                                                                                                               nia,  acum  2  ani,  am  sim­
                                                             cazurile  constatate  de  poliţie  Ia  Complexul  „Ştrând"  din
                                                             Geoagiu-Băi.  Aici»  în  decurs  de  cîteva  ore,  vinzătoarea   ţit  că  ceva   s-a  schimbat.  şi  pe  doamna  Helena,  so­
          Sănătatea  oamenilor  prin  natură                 Adriana  Elena  Lăncfăjan jt  reuşit,  prin  vînzarea  unor   din  Amsterdam  o   mare   ciolog  din  Canada,  care  a
                                                                                                                 Citeam  pe  faţă  doamnei
                                                             produse  de  cofetărie'şi"  patiseria  ,1a  preţuri  mai  mari
                                                                                                                                        fost  pînă  acum  în  70  de
                                                             decît  cele  legale,  să-şi  rotunjească  venitul „pe  şilta  res­  bucurie  pentru  schimbările   ţări.  Venise  pentru  10  zile
                                                            pectivă  cu suma  de  peste  i 200  lei.  Tot  la  unitatea  res­  în  bine  din  viaţa  noastră,
           Bănuim că sînt încă mulţi   In  vederea  creării  posi­                                                                      în  România,  pentru  a  stu­
          cititori  care  nu  ştiu  că,  în   bilităţilor  de  a   depune,   pectivă,  vinzătoarea  Maria  Bunea,  prin  vînzarea  înghe­  fiind  legată  sufleteşte   de   dia  „pe  viu"  felul  nostru
                                                             ţatei  cu  lipsă  la  gramaj,  şi-a  creat,  în  mai  puţin  de  5
          atmosfera  revoluţionară  de   peste  tot  candidaturi  pen­                                         meleagurile româneşti.  Atît   de  a  trăi.  Timp  de  3  zile
          ia  sfîrşitul  lunii   decem­  tru  alegerile  ce  vor  urma,   ore, un  plus  in  gestiune  de  453  lei.  Iată  practici  inadmi­  de  legată-incit  dacă  la  în­  urma  să  fie cel  de-al  10-lea
                                                             sibile, ce  nu pot  fi  trecute  cu  vederea  sub  nici  un  motiv.
                                                                                                               ceput  vorbea  „mai
                                                                                                                                  mult
          brie  1989,  la  Arad,  a  fost   Partidul.  Ecblogist-Umanist                                                                membru  al  unei   familii
          înfiinţat  un  partid   poli­  se  adresează  şi  pe  această                                                                 din  Poieniţa  Voinii.   Cu
          tic,  —  printre  primele  din   cale  tuturor  celor  ce  do­                                                                precizarea  expresă  că  vrea
          ţară  —  în  ziua  de  21  de­  resc  să  adere  la  politica  sa                                                             să  mănînce   ceea  ce  mă-
          cembrie.  Acesta  este  Parti­  cuprinzător-umanistă  să  se                                                                  nîncă  familia  sa  adoptivă
          dul  Ecologişt-Umanist  din   constituie   în  comitete  de                                                                   de  obicei,  sg -lucreze  cot la
          România,  unul  dintre  puţi­  iniţiativă  la  nivelul  comu­                                                                 cot   cu  membrii  ei,   să
          nele  partide  care  an   au   nelor,   oraşelor,'   munici­                                                                  doarmă  în  coliba  pe  care-o
          sediul   central.  în  Capita­  piilor  şi  judeţelor  din  în­                                                               aveau  la  munte,  unde  ur­
          lă.  Partidul  EcologiSst-Uma­  treaga   ţară.  urinînd   ca.                                                                 mau  să  plece  la  fin.  Deci,
          nist  din  România,  ea  se­  ulterior  să  fie  create   fi­                                                                 să  cunoască  viaţa  unei  fa­
          diul  central  în   Arad,   se   liale;  ale  partidului.  în  ve­                                                            milii  ţărăneşti   aşa  -  cum
          defineşte  ca  o.  mişcare  daş   derea  înfiinţării,  de  filiale,                                                           este  ea,  direct  de  la  sursă.
          centru,  esenţa,   platformei   orice  grup de  iniţiativă  sau                                                                 Interesul  pe  care-1  ma­
          sale  politice  constînd   în   simpatizant  urmează  a  lua                                                                  nifestă  străinii  pentru  via­
          dezavuarea  extrernelor  de                                                                                                   ţa  şi  obiceiurile   noastre
          orice  fel,  a  spiritelor  pri-   legătura  în  scris  sau  prin                                                             mi-â  trezit  însă  şi  o  chi­
         .  mare   agresive,,  militînd   telefon  cu  conducerea  cen­                                                                 nuitoare întrebare.  Oare  ei
          pentru  o' politică  de  echi­  trală  de  unde  se  vor  pri­                                                                ne  privesc  cu  acea  curio­
          libru,  cte  factor  mediator   mi  platforma—program  şi                                                                     zitate  pe  care ’ne-o  stîrnesc
          în  societate,  deschis   spre   statutul  partidului.                                                                        nouă  triburile  cu  un  mod
          dialog   cu  toate  partidele   Adresa   noastră   este ;                                                                     de  viaţă  arhaic  din   cine
          şi  mişcările   politice,   cu   Partidul  Ecologist-Umanist                                                                  ştie  care  colţ  uitat  de  pla­
          toate  categoriile.  ,  sociale,   din  România,   fondat  '  la                                                              netă ?  Mă  consolează  doar
          indemnînd  la  toleranţă  şi   Arad,  Sediul ' central,  Bu­                                                                  gîndul   că  prezentîndu-ne
          la  respect  faţă  de  valorile   levardul  Revoluţiei  79,  A-                                                               aşa  cum  sîntem  de   fapt,
          materiale  şi  spirituale  ale   rad,  2 900;  telefoane  12740   La  malul  mării,  bucurîndu-se  de  soare,  de  valurile  înspumate,  de  plaja   poate imaginea  lăsatg  după
          societăţii.  Declaraţia  drep­  şi  prefix  966.    presărată  eu scoici  şi  zborul  pescăruşilor,  mii  de  copii -din  toată  ţara  şi  din   violenţele  din  iunie  şi  cele
          turilor  omului  face  parte,                       străinătate  îşi  petrec,  în  fiecare  serie,  o  parte  din  vacanţa  mare  în  Comple­  anterioare  se  va  estompa,     o.Mr-r-
          în  totalitate,  din  platforma''   Jurist  GH.  NICOLĂ1TA,   xul  de  Odihnă  Năvodari,  Printre? ei  Şi  Suiţi  copii  din  judeţul  nostru  (Deva,   că  vom  fi  priviţi  cu  alţi
          — program  a  partidului.      vicepreşedinte       Bâia  de  Criş,   Orăştie,  Vulcan  Şi 1 Hunedoara).  Directorul  complexului,  prof.   ochi  şi  văzuţi ; în  altă  lumi­
                                                              Florin  Matei,  preciza  că  posibilităţile  de  petrecere  a  timpului  în  taberele  Al­  nă,  ca  oâfnerii   aşezaţi  şi   3
                                                              batros, Delfinul, Victoria,  Perla  şi  Lebăda  sînt  multiple:  excursii  pe  litoral,  la   harnici,  care  ştiu  să  mun­  «
                                                              Constanţa,  Histria,  Adamclisi,  etc„  întreceri  sportive,  concurşiiri   cultural-   cească  dar  şi   să  se  bu­  a
                Iniţiativa  proprie                           ştiinţilice şi altele. (IOAN  VLAD,  colaborator).                        cure  de  viaţă.           o
                                                                                                                                              VIORICA  ROMAN       t
                                                                                                                                                                   t
            şi  barierele  ...  de  sus                                                                                                                            d
                                                                Doamna   Dorina  Popa   mai  sînt  obligatorii ?  tăm  uniformele  şcolare !  tură  cu  caietele,  creioa­  -
             (Urmare  lin  pag  I)  sută-faţă  de  1989.  în  con­  din  Şaimuş  este   educa-'   — Mă gîndesc  că în lip­                                         t
                                   tinuare,  avem   in  atenţie   toare.  Este  in  primul  rînd   sa  lor  sînt  foarte   mulţi   N O TĂ:  Io  legătură  cu   nele  colorate, plastilina şi   s
          niei,   dar  care  nu   poate  ,.  retehnologizarea  liniilor -de   mamă,  care  peste  puţin       situaţia  rechizitelor,  caie­  alte  zece  produse  desti­  -
         întreţine  relaţii  directe  cu   fabricaţie,  deocamdatg  în,   timp  va  trimite  doi  copii   părinţi  care  nu  ştiu   cu   telor,  manualelor  şcolare,   nate  elevilor,  se  constată
                                                                                      ce-hi  Vor  îmbrăca  copiii
         beneficiarii,  ci  prin  orga­  procesul  de  tnsăcuire,  apoi   la  şcoală,  fiica  la  şcoala      directorul  Centrului   de   cu  îngrijorare  că  bişniţa
         nisme  intermediare,  defec­  în  celelalte  secţii,  vizînd,                pe  perioada  de  şcoală.  In   Librării  Deva,   doamna   şi-a  extins  tentaculele  şi   css-na a
         tuoase,   care ' nu  gîndesc   în  principal,  creşterea  pro­  din  localitate,  fiul  la  Li­  lipsa  uniformelor,  maga­  Elena  Mihălţean,  a  ţinut  la  astfel  de  obiecte.  Tu­
                                                                    Sanitar  din  hune­
                                                               ceul
         mai  departe   de  propriile   ductivităţii.  îmbunătăţirea   doara.                                                         riştii  care  pleacă  în  Tur­
         servicii  şi  interese.  ,  tot  mai  mult  a  calităţii  şi                                                                  cia etc.  cumpără  o  mare
             —   Şi  totuşi,   trebuie   soluţionarea  problemelor  e-   —:  Ce  vă  nelinişteşte?  DE VORBA CU O M AM A.. .          cantitate  de  caiete   pe
            să  insistaţi.         cologice  din  zonă.  Sperăm   —  Mă  gîndesc  că   nu                                             care  le  Valorifică  în  va­  a
           •—  Sigur   că   insistăm.   ca  Guvernul  sg  lase  liber   reuşim  nici  eu,  nici  soţul                                lută  în  străinătate.   S-a
         Iată,  de  la  începutul  anu­  frîul  iniţiativei  şi  organi­  meu  să  găsim  rechizite,   în  curînd  începe             hotărît, în  urma  unei dis­
         lui,  am  satisfăcut  mai  bine   zării  autonome  a  întreprin­  caiete.  Nu  ştim  care  este                              cuţii  la  Prefectura  jude­  ««s - n
                                                              situaţia  manualelor.  Am
         decît  anul  trecut  obligaţii­  derilor  industriale.  Numai   înţeles  că  unele   dintre   noul  an  şcolar               ţului   cu  reprezentanţii
                                                                                                                                      Direcţiei Comerciale, Cen­
         le  interne,  inclusiv  la  fon­  aşa  se  pot  înfăptui   pro­
         dul  pieţei,   îar   exportul   gresul  şi  dezvoltarea.  cele   vechi  nu  mai  sînt                                         trului  de  Librării,  Coope­
                                                              transmisibile.  Prin  inter­
         l-am  depăşit  de  11  Ori  faţă   —  Perfect  adevărat  şi   mediul emisiunilor TV am   zinele  nu  ne  oferă  nimic.       raţiei  de  Consum,  de  co­
                                    )                         tul  de  faţă  s-a  tipărit  un   Nu  vom  putea  să  le  cum­  cizare :  „Din  cele  359  ti­  tul  de  faţă  să   vindem
         de  program  şi  cu  256,4  la  absolut  necesar.                                                    să  facă  următoarea  pre­  mun acord, ca în momen­
                                                              aflai  că  pînă  în  momen­
                                                                                      părăm  copiilor  blugi  în
                                                                                                                                      doar  sctqri  de  caiete  ne­
                                                                                                              tluri  de  manuale  necesa­
                NICOLAE  [ORGA                                procent  destul  de  mic  din   fiecare  am..  Ei  cresc  me­  re,  au  intrat  doar   150.   cesare  pentru  o  anumită
                                                              manualele  necesare.  Am
                                                                                      reu  şi  bugetul  nostru  de
                                                                                                                                      clasă.  In  felul  acesta  în­
                                                                                                              Restul  vor  fi  tipărite  şi
                                                              dori  să  ştim  dacă  Cen­  părinte   nu  ne  permite   difuzate  în  perioada  ur­  cercăm să protejăm elevii.
            (Urmare' din  pag.  1)  bestial  în  pădurea  de  Ia   trul  de  Librării  Deva  ne   atîţea  cheltuieli.  Credem   mătoare. Sîntem  asiguraţi   Rugăm   părinţii  copiilor
                                  Strejnic, de  către  legionari.   poate  oferi  o  certitudine   că  ar  fi  bine  ca  oamenii   că,  pînă  la  începerea  a-   să  înţeleagă  acest  feno­  (C
          Acum  50  de  ani,  această   O  faptă  a  unor  demenţi,   în  acest  sens.  Mă   gîn­  din  comerţ  să  întreprin­  nului  şcolar,  niăi  bine  de   men  căruia  încercăm  să-i   s;
         personalitate  enciclopedică,   condamnată  şi  atunci   şi   desc  apoi  la  uniformele   dă  ceva  pentru  a  avea  cu   70  la  sttţă  dintre   elevi   facem  faţă  intr-un  astfel   îr
         mîndrie  a  intelectualităţii   acum   de  intelectualitatea   şcolare.      ce  să  îmbrăcăm   copiii.   vor  intra  în  posesia   a-   de  mod.        II
         şi   a  tot  ceea   ce  simte   românească,  de-întreg  nea­  —  Nu vă  convine că  nu  O   să  ajungem  să  regre­  cestor  manuale.  In  legă­  M1NEL  BODEA  rt
         româneşte,   moare   ucis  mul  nostru.
   1   2   3   4