Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_190

L I B E R T A T E , D E M O G R D E V A R !

CU VINTUL LI BEK

Anul II, nr. 190 JOI, 30 AUGUST 1990 4 pagini - 2 tei

Declaraţia adoptată de Parlamentul SLUJBĂ DE POMENIRE

Catedrala Ortodoxă •din Deva (utr. Avram .Iancu)
organizează joi, 30 august, ora 12, slujbă de pomenire
a victimelor Diktatului de la Viena,
României la împlinirea a 50 de ani

de la Diktatul de la Viena DIKTATUL DE LA VIENA - j

Smulgerea, în urmă cu o jumăta­ turi noi, fireşti, între toţi cetăţenii zatoare — ce sc intensifică pe mă­ 0 PAGiNA NEAGRA IN !
te de veac, prin criminalul Dictat ţării, români şi de alte naţionali­ sură ce drepturile minorităţilor na­
de Ia Viena, a unei părţi din Tran­ tăţi. ţionale sînt recunoscute, lărgite şi
silvania şi anexarea acesteia la Suferinţele de atunci trebuie să efectiv aplicate — nu poate decît
să ISTORIA POPORULUI ROMANÎ
Ungaria hortystă, impuse cu forţa constituie astăzi un avertisment să iniîrzic şi să pericliteze evoluţia
de regimurile fasciste din Germa­ pentru ca nedreptatea şi asuprirea normală a societăţii noastre,
nia şi Italia, au constituit o nedrep­ să fie excluse pentru totdeauna din îngreuneze situaţia generală in care
tate istorică, o încălcare flagrantă viaţa noastră politică. Silnicia adu­ ne aflăm, să deformeze imaginea
a normelor de justiţie şi drept in­ ce mai multă silnicie, ura se pre­ României peste hotare. ^Tensiunile Formarea statului unitar
ternaţional, a dreptului sacru al face în mai multă ură, dispreţul create în mod artificial, manifes­ român între 24 Ianuarie puternie al ideii libertă-1
poporului român. naşte dispreţ, moartea împinge spre tările de dezordine şi de încălcare 1859 şi 1 Decembrie 1918 ţii şi independenţei . na-J
ale ordinii publice nu sînt de natură
a fost indisolubil legată ţiunilor renăscute poliţie |
Sfirtecarea trupului României, ce altă moarte. Aceasta este învăţătura şi a contribuit la renaş­ la sfîrşiţul primului răz- *
mai fusese amputat In acelaşi fu­ dramei din 1940. să însenineze climatul din ţară, ci, terea tuturor statelor na­ boi mondial. '
dimpotrivă, ele accentuează dificul­
nest an 1940, valul de teroare şl. Astăzi, după 50 de ani, alterna­ ţionale cotropite, timp de
Planurile dezmembrării, |
cruzimi care a urmat Dictatului, tiva constă în înţelegere, reconci­ tăţile economice şi sociale cu care secole, de cele trei ana­ ale dezintegrării Româ- ■>
au rănit profund simţămintele şi liere, libertate şi toleranţă, dar de se confruntă poporul nostru, perpe­ cronice imperii. Această nici sînt mai vechi decît I
conştiinţa naţională a poporului ro­ toleranţa structurată românească nu tuează incertitudinea şi instabilita­ încununare s-a încadrat ascensiunea lui Hitler la J
mân. Este meritul poporului nostru trebuie să se profite, nici să se facă tea. In acest context, consensul na­ în însuşi procesul con­ putere, şi ele vin din di-1
de a se fi alăturai la timp coaliţiei abstracţie, în numele ei, de prin­ ţional trebuie să devină un obiec­ strucţiei unei Europe mai rectii opuse. Ele se vor >
antifasciste şi de a fi eliberat în cipiile democraţiei, aşa cum aceas­ tiv primordial al tuturor. Drepturile echitabile cu toţi fiii ei, inttlni prin aranjamentele J
anul 1944, prin sacrificiile sale şi ta s-a stabilizat in statele pe care, şi libertăţile democratice sînt şi cum părea a fi aceea de intervenite la 23 august |
jertfa de singe a armatei române, şi pentru âceastă lecţie de demo­ rămîn aceleaşi şi egale pentru toţi la sfîrşiţul primului răz­ 1939, prin pactul Molotov ţ
in cursul, războiului antifascist, în­ craţie, le admirăm. cetăţenii României, indiferent de boi mbndial. împlinin- — Ribbentrop, şi vor de- '
treaga Transilvanie, realipind la Istoria recentă a continentului naţionalitate. Prin aceasta vom pu­ du-şi idealurile naţionale, veni realitate în anul «
patria-mamă teritoriul răpit prin nostru arată că suie de ani de tea deveni parte alcătuitoare a co­ la capătul unei istorii 1940, cînd, odată cu J
acel b ic tot. Tratatele internaţionale eonfrUntare se pot încheia printr-o munităţii continentale, a unei Eu­ extrem de zbuciumate, prăbuşirea Franţei, în '
din 1947 — recunoseînd realitatea reconciliere deschizătoare de dru­ rope a naţiunilor, una şi liberă. românii reuşiseră să-şi în­ mai, şi cu semnarea ar- I
istorică — au consfinţit, pentru a muri noi. Înfăptuirea intereselor supre­ chege un stat, care ieşit mistiţiului franco*—german ,
doua «ară, după 1918, faptul că Pentru ca » asemenea conlucrare me ale naţiunii implică realizarea din lupta seculară a „Eu­ la 22 iunie. Europa pă-1
Transilvania a aparţinut şi aparţi­ şi împăcare fă aibă loc, este Impe­ unei colaborări între toate forţele ropei naţiunilor" împotri. şeşte într-o nouă etapă ‘
ne pentru totdeauna României, că rios nevoie de vrerea tuturor păr­ politice şi sociale ale naţiunii, par­ va „Europei imperiale* a existenţei sale, aceea a î
este în întregime teritoriu românesc. ţilor, cu mintea deschisă şi fără ticiparea tuturor cetăţenilor pa­ îşi avea garanţia de exis­ „diktatelor" nco-imperia-1
Dnpă sfîrşitttl războiului, popoa­ gîad ascuns. triei la continuarea, si adîncirea pro­ tenţa tocmai în Europa. le. Ca şi Franţa şi res- '
rele din Europa de răsărit au fost , Parlamentul —■ ca întruchipare a cesului de democratizare a ţării, In momentul în care tul Europei continentale, |
supuse prin forţă experimentului u. suveranităţii naţionale — reafirmă inaugurat de Revoluţia din decem­ această Europă a naţiu­ statul român se vede pus >
nei utopii fără precedent, comunis­ ia acest moment, voinţa de a con­ brie 1989. Fie ca principiile şi valo­ nilor libere, configurată astfel în imposibilitatea I
pe ruinele celor trei im­ de a se opune noii „or- J
mul, contrară întregii istorii euro­ strui, cit mâi grabnic, o societate rile proclamate de ea să constituie perii care o apăsaseră şi dini imperiale" proiectate i
pene. pluralistă, cu aceleaşi drepturi, li­ Urnitul în stare să asigure conlucra­ dominaseră multe secole, cu un an în urmă şi ale I
bertăţi şi răspunderi pentru toţi ce­
Utopia a proclamat o nouă eră rea tuturor acestor forţe, pe dea­ a fost din nou pusă sub cărei urmări tragice se '
de aşa-zisă autentică prietenie in­ tăţenii ţării, fie români, fie mino­ supra unor deosebiri programatice semnul întrebării de că­ abat asupra-i îneepînd J
tre popoare şi a pretins că a rezol­ rităţi naţionale. Calea este una şi existente. tre nazism. -în momentul din iunie plnă la fatidl-
indivizibilă: aceleaşi drepturi pen­
vat, pentru totdeauna, problema Parlamentul României cheamă cînd Hitler a voit sg cro­ cui august al Diktatului |
naţională potrivit principiilor mar- tru toţi, acelaşi respect pentru is­ pe toţi cetăţenii ţării să dea dova­ iască un alt destin Euro­ de la Viena, cînd, răma- J
xist-leniniste. toria şi identitatea naţiunii majo­ dă de spirit constructiv şi modera­ pei, şi soarta României să absolut singură, Româ- |
In fapt, îndeosebi In cursul ani­ ritare, ca şi' a minorităţilor naţio­ ţie, de responsabilitate civică, să în nia se vede amputată de I
lor *80, naţiunea română in totali­ nale. - acţioneze pentru prevalarea inte­ a fost din nou pusă
joc. Vocaţia ei bimilena­ o mare parte din terito-J
tatea ei, cit şi minorităţile naţio­ Democraţia, egalitatea şi identi­ resului naţional, pentru scoaterea ră — drama ei, definită riul naţional. |
nale, au fost supuse unui program tatea nu înseamnă' Insă crearea u- ţării din multiplele' dificultăţi cu cîndva de cronicarul Gri- Diktatul de la Viena J
sistematic de ştergere a valorilor noT autonomii, a unor enclave ex­ care se confruntă, asigurîndu-i,
morale şi istorice definitorii pentru trateritoriale, cade, in final, să ducă gore Ureche — fiind toc­ din 30 august 1940 nu tre-1
mai de a sta în
calea buic văzut numai ca o »
identitatea lor naţională. la crearea artificială a unui terito­ astfel, un viitor prosper, un loc tuturor poftelor imperia­ satisfacţie dată de Hitler I
Pariafnentul României consideră riu multinaţional şi la dezmembra­ demn în Europa şi în concertul na­
că, după răsturnarea regimului rea ţării. ţiunilor lumii. le şi imperialiste, de la şi Mussolini, revizionis- J
Darius şi pînă în
pre­ mului ungar, el fiind în- i
dictatorial, s-au creat condiţii favo­ Politica dezinformării, a insinuă­ zent, de a încurca mereu cununarea convenitei dez- *
rabile' pentru întronarea unor rapor­ rilor, a campaniilor de presă acu­ (Rompres)
imperiile şi planurile lor integrări a statului ro- j
de a-şi aservi Europa, in­ mân, stat care stătea în |
diferent, dinspre ce punct calea instaurării „noii ■>
cardinal sc pleca şi spre ordini" în spaţiul Europei I
ce punct cardinal se tin­ centrale şi sud-estice. !
dea, a fost normal ca în programul de lichi-1
noua ordine pe care „cel dare a României — pu- >
terea politică din regiune *
de-al treilea Reich" voia cea mai încăpăţînată în î
să o instituie, şi în care a rezista pe meterezele |
scop şi-a asociat pe toţi
cei ce nu erau de acord Prol. IO N FRAŢILA, \
cu harta Europei post­ Directorul Filialei Judeţene
belice, să vizeze, implicit, a Arhivelor Statului
şi -explicit, şi lichidarea
statului românesc, deve- (Continuare in pag. a 2-a!
UNA PE ZI
Secretara :
— V*a căutat cineva în lipsă.
Directorul :
— Cum arăta ?
Secretara :
— Semăna cit Dvs„ . dar avea o privire
Deva. Construcţii noi. Foto PA VEL LAZA inteligentă. -