Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_190
P. 2
✓
PAG 2 CUVîNTUL L
DIKTATUL DE LA VIENA - O PAGINĂ NEAGRĂ
IN ISTORIA POPORULUI ROMAN
(Urmare din pag. 1) sat Ungaria horthystă să provoace o şi mai sub teroarea horthystă. caracterul demonstrativ, prire naţională şi socia-
-----— -------—- pentru devotamentul şi mare dezbinare între cele Sesiztad starea de spirit menit a încuraja pe un- lă.’ Metodele- principale
unei democraţii burghe- sprijinul său faţă de po- două ţări, ceea ce favo- ce caracteriza poporul guri şi a. intimida pe prin care regimul acesta
ze chiar cu lipsuri şi li- litica revanşardă a Ger- riza subordonarea lor, pe rom â n . Legaţia ger- români, înţelesul real al a încercat să extermine
mite, dar care crease, to- maniei şi Italiei şi sanc- toate planurile Reichului mană de la Bucureşti ra- acestei desfăşurări de şi să elimine populaţia
tuşi, multă vreme difi- ţioha România pentru fi- nazist. Neîndeplinind ln> porta, cu îngrijorare Ber- forţe* eu . totul dispropor-’ românească din acdst
cuităţi instaurării mai deliiatea sa faţă de pp- totalitate pretenţiile Un- linului: „Nid un român ţionate a fost acel al colţ de ţară, să schimbe
rapide a „noii ordini" vi- litîca de securitate c6- gariei, se ştia căaceasta nu vrea să creadg că prin; unei adevărate expediţii -artificial raportul demo-
sate de Hitler — revi- leetivă şi a pactelor re- va continua şi în viitor arbitrajul de la Viena 'd e pedeapsă. Ca într-o grafic îh favoarea popu-
zlonîsmul maghiar nu a gionale. să pretindă teritorii roma- problema transilvană ar ţară a nimănui „învingă- laţiei maghiare au fost:
- fost decît un ihstrument, Urmărind traseul fron- neşti, rămînînd astfel le- fj fost rezolvată defini- ' torii" ap înaintat din oraş expulzările. şi dizlocările,
iar după aceea, mijlocul tierei ungato—române de • gată de interesele per- tiv ,şi pentru totdeauna. ta oraş, din sat îh sat, maltratările şi crimele în
de a exercita binecunos- după diktat se poate con- linului S-a considerat, de Peritru români este o vintrodueînd pretutindeni dividuale şi în masă,
tuful şantaj al lui Hitler staţa ce considerente de aseriteftea, că România nu dogmă că arbitrajul de regimul arbitrar ăl unor împiedicarea participării
1 care, profitînd de trage- ordin strategic şi militar se va împăca niciodată la Viena nu înseamnă cuceritori cărora totul le reprezentanţilor . popu-
dia suferită de români în âu stat la baza „judecă- .cu pierderea acestei părţi sfirşituT. Aceeaşi legaţie este permis, ncavînd a da laţiej româneşti la viaţa
răsărit, i-a tîrît în sinis- ţii“ fiihrerului. Astfel, s-a din trupul ei şi Vă face informa Berlinul la 2 seamă nimănui de sama- ^politiOă şî de stat, ma
t a Îşi aventură antiso- urmărit ca Axa să pună importante concesii eeo- septembrie hă/„ieri au volniciile făcute, drumhl gftiarîzarea forţată prin
.vihticâ, promiţtadu-le/în- stăpînire, prin interme- nomice şî politîcie Ger- aviit/'ÎBC /ÎHf-'feJatâ"- ţara trUpeîoh Wiâgtiîăre a^’foşt intermediul religiei, al I
tregul teritoriu al Trănsil- diul lui Horthy, pe eres- maniei, în speranţa re- mari demonstraţii anti- punctat cu sîngele paş- . şcolii, literaturii,. presei, 1
■ v&tiiei, pe care în acelaşi tele Carpaţilor răsăriteni, . vizunii Diktatului de la germane11, iar la 3 sep- nicei şi dezarmatei popu- internări în lagăre, trî-
fel îl promitea lui Horthy. poziţie strategică deosc- Viena. tembrie că ,, ...în toată laţii româneşti11. miteri în detaşamente de 1
Revizionismul ungar şi bit de importantă. Noua Evident, Diktatul ne- Transilvania au avut loc Teritoriul cotropit a muncă şi la muncă for- 1
aţfţarea celor două po- frontieră pătrundea ca drept de la Viena ;a fost demonstraţii la care se fost administrat de către ţaţă, deposedări de bu-
poare unul împotriva al- un pumn în. inima Româ- i -primit cu mare satisfac- striga : „Jos eu Hitler11, armata ungara pînfi la 8 nuri materiale etc. Tfa-
tuia nu erau decît mij- tiiei, or, de aici şi pîftă ţie de Ungaria. Conştienţi „Jos cu Mussolini11, „Nu decembrie 1940, cînd el gedia populaţiei roihâ-
locul de a masca faptul în zona petroliferă nu că anexarea părţii de dăm Transilvania". a fost trecut sub admi- neşti - din acest teritoriu 1
că. Diktatul de la Viena mai erau decît cîţiva zeci nord a României se da- în asemenea condiţii, la nistraţia civilă, schimba- / a fost organizată după
şi toate diktatele anului de kilometri, pe care tru- torează numai şî numai 5- septembrie 1940, ar- re care nu a însemnat o un program teoretizat
1940 nu urmăreau decît pele motorizate ' şi blin- lui Hitler .şi Mussolini, mata şi autorităţile de ameiiorare ■ a situaţiei într-d broşură semnată de
scopul lichidării bastio- datele germane. îi puteauhorthyştii au căutat în : ocupaţie ungare au înce- populaţiei româneşti. După Dficsă Csaba, publicată în
nulul românesc, după ce parcurge la nevoie, in fel şi chip să-şi exprime put să cotropească teri- încheierea operaţiunii de anul 1939 şi intitulată 1
fusese lichidat cel fran- numai , cîteva ore. ; recunoştinţa. toriul românesc obţinut ocupare militară, to frun- „Nincs kegyelem'1 (Fără
cez şi se credea că va fi Pe lingă ,mptlvUI- de Poporul român nu s-a prin Diktatul de la Vie- . , tea prefecturilor, ’ primă-.. îndurare),
lichidat şi. cel englez. ordin strategic şi militar, împăcat niciodată cO i- na. în afara poliţiei,, jan- riilor,; instituţiilor au fost în perioada ce a urmat I
Hitler a acţionat foar- în stabilirea frontierei, deea acceptării Diktatului darmeriei şi ale altor forţe numiţi funcţionari hor- Diktatului de la Viena,
te hotărît pentru reali- un rol important l-au avut de la Viena. Românii înarmate, Upgaria a avut: thyşţi, aproape fără ex- românii din teritoriul o- 1
zarea pretenţiilor horthyş- şf considerentele de .ordin , erau conştienţi de nece- aici o putere militară de cepţie din Ungaria, pre- . cupat de Ungaria horthys- 1
tilor, cpnsiderînd că politic. Prin aşa-zisa re- sitatea, luptei pentru refa- peste 300 000 ' de oameni. gătiţi cu mult înâmtea tă au avut de înfruntat'
România. face parte din glementare a „diferendu- cerea frontierelor patriei. Aşa cum se consemnează dilatatului în scopul apli- situaţii dintre cele mai ! 1
ţările duşmane Axei. în lui" teritorial ungaro —■ pentru .'.dezrobirea milioa- totr-un document din cării politicii regimului dramatice, nemailntîl-
aceşt mod, el a recompen- român, Hitler urmărea nelbr de oameni rămaşi acea vreme : „dincolo de fascisto-horthyst de asu- nite. •J
2
DOCUMENT
HOTARUL NOSTRU
a s t a z i, 10 o c t o m număr de 1 180 suflete, Hotarul vechi* hotarul sfîht, •
b r ie 1940, ORA .16 PROCES-VERBAL formînd 190 fatoilii tre- Hotarul nostru românesc.
Noi, Goruneanu Tuliu. . bule sâ părăsească comu Al nostru e bătrîn pămînt 2
procuror general al Curţii na şi să plece peste ho Păstrat cu sînge strămoşesc.
di? Apel Timişoara şi 7 copii, Zelea Gheor ungară, totodată sub. in tare, ,In România, ta cel 2
Noi, Ghenadie llie, pre ghe cu soţia, 4 copii : şi sulta de român puturos mai scurt timp... Noi pentru el ne-am dus calvarul
fectul judeţului Timiş — mama soţiei; Codrean Pe obligîndu-ne/ să 1 rupem în ziua de 3, 4, 5 oc CU’dOr şi suflet: Vitejesc, - -
Torontal şi un număr de tru cu soţia şi 5 copii ; nasturii negri ce, din în- tombrie a.c. am părăsit Să ne-apărăm pe veci hotarul —
cinci procurori... Lazăr Ion cu soţia, 6 co tîmp’are, aveam la că comuna Cu toţii, cu tot Hotarul nostru românesc. 2
„Gara,Timişoara Fabric: pii şi mama (spaţiul tipo meşi şi despre care ma vce.:»m mai putut Iha fie
Trenul special nr. 3 702 grafic nu ne permite să ghiarii spuneau că i-am care, şi cu jale în suflet Veac după veac nu ne-am clintit,
partea II, compus din 41 consemnăm numele tu pus dinadins, ca semn formînd convoaie de ' că- Şi-nfrînt-am hoarde Vrăjmăşeşti;
vagoane româneşti şi con- turor capilor de familie de jale pentru România. ruţe, oameni, femei şi Cu sîhge scump l-am făurit —
ţinind 400 (patrusute) — n.n.) care, cu ' toţii he Acest tratament a conti Şi l-am sfinţit la Mărăşeşti.
persoane formînd membri declară următoarele : nuat în. fiecare zi .de lă copii pe jos, îndreptîn-
ai 72 familii locuitori ai în ziua de luni, 23 sep 6 septembrie pînă la 5 oc du-ne către punctele de In el dorm mari şţ vechi morminte,
comunei Mihai Bravu, tembrie a c., au intrat gră tombrie a.c. cînd am fost frontieră Băile-Felix şi , • Cu tot trecutul vitejesc.
jud. Bihor, rămasă în te- , nicerii unguri în comuna alungaţi din căminUrile Idişelul ■ de Jos, fiind Oblăduim Altare Sfittte —
ritoHul cedat Ungariei, noastră, . iar în aceeaşi * noastre. ’ batjocoriţi pe tot acest Hotmail nostru romanesc!
cît şi p mică parte din seară, locuitorii ungurf/ai în ziua.de luni, 23 sep /pareurs de către populaţia
avutul lor, se află garat comunei' învecinate Pocei tembrie a.c., • Ia ora ' 18, maghiară^ prin ^cuvinte » Cîntecul datează de ta. începutul celui de-al doi
pe una din liniile C.F.It. ne-au batjocorit, lovindu- au fost chemaţi la1 pri murdare şi lovituri. - de, lea război mondial, cînd din, trupul ţării noastre âu I
Am procedat la ascul ne cu bice, bulgări de măria comunei fostul 'pri-* p i e t r e . . . > . „ ' . fost smplse, pe nedrept, teritoriile Basarabia şi Budo-
tarea săteanului Ciuhan- pămînt şi obligîndu-ne sub mar Ciuhandu Petrii, Bă-’ vina deN ord cu ţinutul Herţei — In Urma odiosului
du Petru, fost primar al ameninţare pe cei ce' a- cuşi Niehita -şi Popa (Dosar .înaintat Domţju- Pact Molotov — -Itibbentrop din 1939 — şi Transilva
comunei Mihai Bravu, cît veam opinci ' să le ' sepa- Gheorghe şi, li s-a adus , lui .Ministru, Vaier Pop, nia de Nord, după „Dictatul de la Viena" din 30 au
şi la ascultarea celor 65 tem din picioare şi să le la cunoştinţă de ’ către Preşedintele ■ delegaţiei gust 1940. în întreaga ţară au avut loc puternice
capi prezenţi de familie: tăiem, spunînd că pe pă- dl. Căpitan ajutor al co româno—ungare, ' Bucu Manifestaţii de protest împotriva acestor pacte. Ver I
Coherţu Gheorghe cu so mintul Ungariei să nu mandantului plăşii Salard reşti, aflat îh Filiala Ju surile prezente pe o melodie mobilizatoare, de marş, d
ţia, 4 copii şi mama j Po- mai rămînă urmă de o- că întreaga populaţie a deţeană a Arhivelor Sta-' răsunau din inimile. românilor. ' ăe., pretutindeni.
curian Dumitru cu soţia pincă şţ. numai cizma comunei Mihai Bravu, în tului). ” ‘ ’ •' ' ...... ‘ ' (Prof. LEONt INA ROPCEAN)
C
d
1
i
I
c
n
M-nm născut aici, în România, n
Sub cupola-albastră-a ţârii mele. I
Din Carpaţii înfruntînd Vecia f
Ajung cu mina pînă-n cer, la stele. I
g
Pe vetrele străbunilor trăiesc, C
Dunărea îmi desfăşoară cîntul. C
In Bărăganul galben mă-mplinesc, n
Cu rîurile ţării-mi înfăşor pămîntul. - P
d
România-i maica mea cea bună, ţ
Din căuşul transilvan beau apa vie. C
; Cerul, zilei l-am făcut cunună, îi
' , Cu tricoloru-n suflet mă topesc în glie. d
ri
.. „ M-aip născut aici,.în România^.. n
Sub cu^ola-şlbastră-a ţării mele. E
Din Cafpăţn înfrtlntînd vecia 1
Trenurile durerii cu românii alungaţi din propria ţară. Iată ce a urmat-odiosului Diktat de la VTe- ' - ' Ajahg cu mina pînă-n cer, la stele. d
na, din 30 august 1940. Ş
GEORGE PARAU c