Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_191
P. 1
L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , P B V Â R I
cuvIntul liber
Anul II, nr. 191 VINERI, 31 AUGUST 1990 4 pagini - 2 lei
CALITATEA — PRIORITATEA NR. 1
I
Competitivi ? P A R A S T A S „Credeau că ei, copiii
cu prilejul unej triste comemorări
muncim mai mult, ce aminteşte că acum 50 de ani au fost profund l români, au feţele triste”
mai bine! rănite simţămintele şi conştiinţa naţională
ale poporului român Este titlul unui articol ţii unui copil de li ani,
— Stimate domnule in de calitate perfectă. Vor dintr-un cotidian spaniol şi-mi vine destul de greu.
giner Iosil Szabo, sînteţi biţi cu oamenii care au Ieri, la bisericire ortodoxe aparţinătoare Protopo de săptămîna trecută, Cristina mi-a mărturi
omul. din fruntea firmei apelat la serviciile noas piatului Deva, precum şi la celelalte lăcaşuri de cult scris în urma vacantei sit că cel mai mult i-a
„I. M, Orăştie". Vă soliei* tre. Mai bine să vă spună din judeţul nostru a fost oficiat Parastasul prilejuit petrecute de un nuinăr de plăcut noaptea !? De ce?
tăm să ne spuneţi, pe ei. nu ? de o tristă şi dureroasă comemorare din istoria po* 51 de copii români în Pentru simplul motiv că
scurt, concret, ce face — Dar este doar un în porului român — împlinirea a 50 de ani de la odiosul Spania. este la fel de multă lu
acum „I.M.O. ?“ ceput— şi crudul Diktat de la Viena, prin care a fost smulsă După cum aţi observai, mină ca şi ziua, dar mult
— Vă rog să reţineţi şi — Da. Un început bun. din trupul ţării o parte din Transilvania şi anexată domnilor, au învăţat şi mai feeric. Şi dacă stau
să scrieţi exact.: întreprin Comenzile, cererile şi soli Ungariei horthyste. copiii noştri să zîmbeaseă bine-să mă gindesc, cred
derea Mecanică Orăştie, citările . sînt tot mai - nu Pentru tot calvarul îndurat, în bisericile româ şi, sperăm, că de acum în că şi mie mi-ar fi plăcut
strada N. Titulescu, nr. 60, meroase. Dar noi sîntem neşti s-au înălţat ieri, deopotrivă, slujbe de pomenire, colo. şi copiii copiilor noş acelaşi lucru!
şi-a diversificat mult gama bine, pregătiţi să le facem clopotele au bătut cu durere minute în şir, oamenii tri. l-a mai plăcut mult
produselor şi reperelor pe faţă. Precizăm pentru toţi au lăcrimat, au îngenuncheat în memoria victimelor In perioadă 11—25 au familia doamnei Arantza
care le execută, de cea cei care vin la noi cu terorii, au simţit puternic, că acest lucru nu va mai gust, un număr de 51 de. Muerza, deputat în parla
mai bună calitate, ' pentru piesele de schimb, indife fi posibil să se întîmple niciodată. i copii prin mijlocirea Com mentul regiunii Vizcaya,
unităţile economice şi, sub rent de, gradul lor de uzu Să privim deci cu încredere viitorul într-o ţară / paniei Autonome de Tu familie la care Cristina
liniaţi, pentru populaţie. ră, că le vom recondiţiona liberă şi democratică, o ţară a drepturilor şi obliga- 1 rism pentru Tineret, au şi-a petrecut sejurul în
— Adică? sau înlocui, după caz, .ţiilor egale pentru români şi minorităţile naţionale, petrecut o vacanţă în Spa Spania, şi de care — ne
— De cîteva zile am pus — Deci, firma „I.M.O." , care se înfăptuieşte după Revoluţia din decembrie nia, în regiunea Vizcaya, mărturiseşte. — s-a legat
ia punct Atelierul de re- va fi tot mai competitivă, } 1989. la invitaţia şi pe chel foarte mult. sufleteşte.
condiţionare a arborilor co mereu la dispoziţia popu tuiala parlamentului regio Atît de mult incit anul
tiţi pentru toate tipurile laţiei. nal. viitor a fost invitată să-şi
de maşini fabricate în ţara — Aşa cum spuneţi. Vom In această minivacanţă petreacă, din nou, va
noastră şi în străinătate. munci mai bine şi mai eu au fost invitate„ şi două canţa In Bilbao. Cristina
Prin sudură de argon şi folos, pentru a creşte, pres eleve din judeţul nostru: mi-a mai mărturisit că
rectificare, de înaltă clasă tigiul unităţii noastre.- r Cristina Veronica Motoc, i-a plăcut foarte mult
profesională, lucrările sînt GH. I. NEGREA din Deva,, şi Gabriela Ivă- San Scbastiăn, Bilbao,
nesc.it, din Petroşani. Madridul, muzeul Prado
Imediat după sosirea in şi Oceanul Atlantic, li
' STIM A T I CITITO RI,
ţâră, Cristina Motoc ne-a niştea şi bunul simţ care
| IU BITO RI A I SPO R T U L U I vizitat la redacţie, ' 'dor domnesc. în viaţa spa
' Vă anunţăm pe această cale că, începînd de săp- nică să ne împărtăşească niolilor. faptul că ■ poţi
| lamina viitoare, ziarul nostru nu mai editează supli- impresiile' deosebite cu circula pe stradă şi pe
• montul de lunea, „Sport *— CuvIntul .liber". care a rămas în . urma jos şi cu maşina, atît în
I In acelaşi' timp, Vă asigurăm eă puteţi citi în fic- vizitei în Spania. Şi mi ■ miezul zilei, cit şi în pu
* caro marţi o. pagină de sport în cuprinsul ziarului se pare normal să fie terea nopţii, fără să ţi se
| „Cuvîntul liber", precum şi rubrici bogate — veşti alit de înaintată datorită strîngă inima de- teamă.
- din judeţ, din ţară, din lume — in celelalte zile ale tratamentului deosebit de Să fi fost această im
I săptămînii. care s-a bucurat în aceas presie întărită de faptul
, In acest sens, îi rugăm pe colaboratorii noştri, pe tă însorită ţară a basci că la întoarcere avionul
I toţi cei care doresc să ne comunice rezultate, cronici, lor, renumită prin cote cu care călătorea Cristina
le înalte la şare se prac — şi nu numai acesta —
alte ştiri din viaţa sportivă a judeţului, să ne sune,
j cu taxă inversă, în fiecare zi, între orele 8—15, în tică turismul aici şi de a intîrziat ateriza rea: cu
| afară de sîmbătă şi duminică, la telefoanele 11275, importanţa deosebită care o oră din cauza „mani
* 11269, 12157, ori să ne scrie. Pentru transmiterea cro- se acordă acestui sector festaţiilor paşnice“v: din
| meilor din partidele de fotbal de duminică, vă rugăm al economiei. ' Bucureşti ?
, să ne telefonaţi luni dimineaţa la telefonul .11275. încerc să sistematizez, EUGEN POPA
| Primim cu încredere şi interes veşti de la dum- cit de cit, impresiile
' ncavoastră, fidelii noştri cititori şi colaboratori. transmise, prin ochii min (Continuare în pag. a 3-a)
— Pentru că v-aţi nas- treb ce credeţi despre
cut, domnule deputat Cu domnul ION ITU, deputat în Parlamentul României, despre intervenţia lor în viaţa
ION 1TU, în judeţul Hu politică a ţării ?
nedoara şi pentru că vă — Am să vă spun un
aflaţi adeseori aici, vă secret: eu m-am aflat
putem considera, oare, şi Legea şi cunoaşterea cea mare printre mineri şi în di
pe dumneavoastră, intre mineaţa de 14 iunie, în
reprezentanţii judeţului Piaţa Universităţii din
nostru în Parlamentul parte de lume. Ar fi o neşte de la reconstrucţia răscruci, unde ar trebui joace, intelectualul ade Bucureşti, pe Calea Vic
României ? aberaţie cutremurătoare propriilor noastre valori să mai îngenunchem, cu vărat, dacă ţine într- toriei, 'în zona Ministe
— Mi-am petrecut în să mă văd aliniat altei morale. Mie îmi pare că reculegere, măcar de Ziua . .adevăr să ajungă la cu rului de Interne şi a Po-
judeţul Hunedoara o par constelaţii de valori. Fap satele româneşti n-au dc Eroilor. Şi să ne aducem noaşterea cea s mare. ■ liţiei incendiate, după a-
te importantă a vieţii. tul că pe actele mele de ce să se deplaseze în aminte că ei s-au jertfit — Sa pare că sînteţi ceea pe B-dul Magheru.
Aici m-am născut, în- identitate, inclusiv pe tr-o altă zonă de civili pentru noi şi pentru apă primul reprezentant al Am văzut cu ochii mei, ,
tr-adevăr. Tot aici mi-am documentele Parlamen zaţie, să spunem în civi rarea Europei, cu tihna ţăranilor din Sălaşu de cum se spune, grupurile
trăit copilăria, printre tului, se află menţionat lizaţia europeană, atîta şi cu civilizaţia ei cu tot. Sus în Parlamentul Ro de mineri care scoteau
ţăranii din Sălaşu de numele comunei Sălaşu . vreme cît au o civilizaţie Găsesc de cuviinţă, de mâniei. Resimţiţi, din a- mitingiş.tii din subsolurile
Sus. Şi eu cred că a fost de Sus şi numele jude a lor, inconfundabilă. In aceea, că i-ar sta frumos cest motiv, o răspundere şi din canalele Bucureştiu-
un privilegiu pentru mi ţului Hunedoara nu este, Sălaşu de Sus moştenirea lumii europene să mai în plus ? . lui şi .mă întrebam, la
ne să-i cunosc pe ţăranii deci, o întîmplare. După aceasta civilizatoare poa treacă şi ea, cu prietenie, —: întîi de toate resimt olaltă cu toţi trecătorii:
Ardealului aici, într-una cum faptul că am candi te fi demonstrată în pia pe la noi, unde-ar şi avea obligaţia de a recunoaş ce vor fi căutat acei
din vetrele dacice ale dat pe listele electorale tră şi în metal cu multe de învăţat cîte ceva. în te că nu sînt chiar pri oameni, noaptea, în cana
românismului. Insă nu ale altui judeţ, respectiv sute de ani înainte de acest sens văd şi rolul mul ridicat în . această lele şi în subsolurile Uni
numai copilăria, ci şi a- în circumscripţia' nr. 8 Christos. Aşa că, vă spun intelectualilor noştri. Să ţăranilor din Sălaşu de versităţii ? Am citit mai
dolescenţa şi tinereţea . Braşov, poate fi o con drep t: ideea că noi toţi ne întoarcem în lumea Sus a mai ajuns în Par tirziu declaraţiile unora
cea falnică mi le-am firmare a valorii oameni şi satele noastre, ne-am satelor româneşti ca în lamentul României dr. dintre ei acordate ziare
trăit aici. La Pui mi-am lor care se formează aici fi întors deodată în Eu tr-o şcoală de seamă a Mihai Tirea, un jurist dc lor şi am înţeles că se
făcut studiile gimnaziale, şi care sînt recunoscuţi, ropa este o dulce pros civilizaţiei europene... de faimă al Ţării Haţegului, refugiaseră acolo ca să
practic tot printre ţărani, deci, ca reprezentativi tie postrevoluţionară. Eu totdeauna. Mie, de exem care şi-a sfîrşit zilele nu apere ceva ce li se fura
iar la Petroşani, în Va oriunde. înseamnă că sa n-am cunoştinţă despre plu, mi se întîmplă ra prea de mult, într-o bara se. Acest ceva pentru mi
lea Jiului, Intre dascăli tele Haţegului au o şcoa o dislocare a noastră, ca reori să le pot spune ţă că din Deva. Ar trebui ne a rămas un mister
cu Înaltă ştiinţă de carte, lă civilizatorie de refe români de nicăieri. Nici ranilor din Sălaşu de să-i ridicăm o troiţă şi pînă azi. Dar am reali
mi-am format fundamen rinţă pentru lumea româ sub comunism şi nici sub Sus cîte ceva despre care să-i cinstim numele după zat foarte clar că in apă
tele orizontului cultural nească de pretutindeni. alte vremi de ocară. De ei să nu aibă cunoş datina,strămoşească. Via rarea acelei valori ei se
şi anumite linii de ca — Credeţi în renaşte plasările noastre din va tinţă. Dimpotrivă, ei îmi ţa şi moartea lui sînt aflau constituiţi în forţe
racter pe care ml le re rea ratelor ? Cum vedeţi tra strămoşilor s-au făcut spun mie, de cîte ori teribil de semnificative civile. Ocupînd drumurile
cunosc şi azi. Dat fiind revenirea lor în civiliza într-un singur, sens : spre stăm de vorbă, lucruri de pentru biografia neamu publice, aceste forţe în-
că m r poţi reprezenta în ţia europeană 2 Care este hotare, pentru izgonirea natură- să-mi lumineze su lui- românesc în era co
lume altceva decît ceea rolul intelectualilor în cotropitorilor. Memoria fletul cu înţelepciune. De munistă. Râspunsuri consemnate de
ce eşti, mă consider o acest proces T acestor dislocări mai plln- duc din aceasta, dacă-mi —• Aţi trăit cîţîva ani TIBERIU ISTRATE
expresie a orizontului —- Nu cred în nici o re ge încă prin satele Haţe daţi voie, rolul de învăţă printre mineri, in Valea
românesc din această naştere, dacă ea nu por gului, sub troiţele de la cel pe care trebuie să-l Jiului. Vreau să vă în
■ V
