Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_191

PAG 2 CUVÎNTUL LIBER
*mr

ca m izvor de lacrimi..

P M M S E M i î â i Eiisli şi iainegi eire-şi lac datoria S ^u scris rmiMe rînduri’ dorinţa ei ar fi să-şi tră­
IN TEB StaŢJO N A A despre bălrînl, despre ne­ iască la Gnd, puţinul care
norocirile care se aduni i-a mai rămas din ' viaţă.
D £ J*EEhH ,Ofe;iE Era o zi toridă, de mijloc geamurile claselor de ta funcţionează grădiniţa era ■ ta- spatele oamenilor, oda­ De ce hu se poate reali­
de august. Am intrat pe parter, interiorul şcolii pă­ curat (erau la spălat şi tă cu anii. Sufletul nos- za acest lucru ? Din in­
VVALDOKF poarta fostului Hm* 4ik pm - reai curat. Dar un lucru mochetele). Doamna Dorina >. turn-, sr-a cutremurat im vestigaţiile făcute, de re­
IM RO M Â N IA fii de matematieă-fieică', reţinea- aiei atenţie: cei Stoica, educatoare de- ser­ i faţa atitar drame pentru■ porter. (de faţă fiind şi
acum Liceul Teoretic H»- cîfiva copaci , rupţi (pro­ viciu ta acea dupâ-amiazâ, Yeim . bătrîmi nu au dectk bătrînele Maria Lumci şi 9,50
nedoara, După' toropeala babil" de vreo furtună)), se plîagea că au necazuri l „pina" de a nu fi părăsit; Margketi Tomaf rezultă
In organizarea Ministeru­ încă lumea. Criza de că, de fapt, locuinţa ti­ 10,00
lui. în.văţamîxi-tiilui şi; Ştiin­ care învăluia clădirea se care constituiau, singurele, cu cei care confundă aurim , durere şi pltns ce ne cu* csea. din Gr.id — ^palatul“ 10,10
părea că, afet na- s% întîm-
ţei, Institutului de Ştiinţe plă' nimic. Dar înăuntru accidente, în peisajul- liniş­ ■ grădtaifei ett ® gmgam, de? ’ prinde pe fiecare se mul­ acela pe care îl vede în
vară, consumînd băuturi
tit al curţii Şi care tre­
ale Educaţiei, Uniunii Mon­ tiplică, lotuşi,. însutit a- visele ei bătpijia Şerbesc
diale n Şrafttor Wăl'terf; am găsit, la lucru- echipa- buie îndepărtaţi pină să în­ alcoolice? de,.1« primele efe tunci ' ctJrd, îi cunoşti **• «*fe este? deeft o locuin­
ceapă şcoala, pentru a nu
Prefecturii judeţului Hune­ de zugravi-vopsitori, con­ fi potenţiale, sussu de ac­ ale dimineţii şi cu alţii personal pe bătrîni şi le ţă mică şi neîncăpătoare 10.50
dusă de Elena? Mocanu, de?
care aruncă aici tot fc£ul
doara,. Inspectoratului Şco­ la Cooperativa „Metaiul"; cidentare a cojSiioă, tfe deşeuri (hîrtii, sticle, asculţi dfrect suferindele, pentru, atitea persoane. 11.50
lar al judeţului Hunedoa­ pungi). Personalul grădftii- Mai ales» ctad stagur^e- M um ă, «e s-ar mat pu­
ra şi Primăriei oraşului Si­ Hunedoara. Se terminase Alături de această şcoa­ ţem şi necazurile acestor tea face pentru această 12,10
fei a, f<*& şestat chiar să
mbria va avea loc,, ta. zugrăvirea interiorului clă- lă' — GŢftdiwHdeti ?Be®- solicite sprijinul poliţiei în oameni se petrec ta bâtrinieă ? Efc.dorşşţe^'din
Nr„ 4.
Prelungit
dinii şi se lucra ta vopsi­
grapi
perioada 2—15 septembrie rea soclurilor $ lemnăriei ©Safe' ‘cuptefe- eu creşă, , aeest sens; dar măsurile I imediata apropiere a unor păriea fiului Ion, să-i
1999; primul seminar In­ (la data apariţiei acestui, ta ta râpei intrare, elteva, că­ se lasă, aşteptata ? descendenţi plătească măcar cele 300
ternaţional de pedagogie articol şi această - lucrare rucioare indicau sigur că In aceste vremuri cSnd ...Este căzut, bătrtnei Ici pa tună, sumă hotărîtă
Waldorf în- România, cm este desigur încheiată! Mai aici uşile nu stat tacftise. ta1 rnutte domenii domneşte Maria Şerbesc,. în vîrstă de instanţă, ta, urmă eu 13,00
deviza: „Educaţia prin cu­ î puţin aplicarea plăcilor ? In interior, domnea lini%- dezordinea, şi bufei! pferi de *J- ani, domiciliată, in 4=—5 ani. Din lima mar­
noaşterea fiinţei umane”. ’■ melaminafe, eu care — tte,deoarece m icuţi ctar- este îmbiieucător sâ desco­ Cătan, str. Florilor,, blocul tie a.c. nu i-a mai primiţi 14.00
Bucurîndu-se de partici­ cum spunea secretara 11- meair. De- ia surorile me­ peri ca ehista oameni ea- 4, garsoniera, nr, Ş * Po­ De la Aurei" i-au tfenif,
parea unor înalte persona- ceului, doamna- Zamfira dicale Veronica Rădearm şi re-şi fac datoria. Cu atît vestea* ei tristă a început , lunar, cei 308 lei -trimişi 15.00
15,50
Iităţi din ţară şi din Rad — va' ff acoperită par-' Aurica Găman am a fe t că mai tenie este- acest sen­ ta urmă cu 5—ă mii, eînd prin ălţî oameni . M it
străinătate, seminarul ur­ tea de, jos a. pereţilor ho­ s-a zugrăvit interiorul în­ timent cu. cft, «este. aeti- datorită unui accident la aceste spusă rezultă îhcd
măreşte aprofundarea, şi. a- lului de Ia parterul clădi­ tregii clădiri. De asemenea, vită'ţi se desfăşoară în- picior a trebuit să: fie o ultimă dorinţă <t. bătri- 16,00
16,10
pliearea ta' petegpgift Ş£°- rii. Lăudabil este şi fhp- s-au vopsit uşa ferestre, so­ te-Un domeniu foarte im­ spitalizată ia Hunedoara, nei: să. mai fie vizdată tp fS
lară a metodelor Waldorf» tul că aici curăţenia a , cluri şi s-au făcut repara­ portant cam este- educaţia. După ce a ieşit din spi­ din cînd itr d u d de că*
tal', me a mai fost pri­ fre copiii săi, pe* carb i-a
a căror viabilitate este una- urmat imediat lucrărilor ţii Ia instalaţiile sanitare'? Este- bine şi- necesar că m ită în casa din satul născut şi i-u crescut eu
a i » recunoscută de igienizare (inclusiv per­ O notă de plăcuta intimi­ noul? an? şcolar să debu­ Ctrfd, care, de fapt, după greu» aşa cum a putut şî
■ tetoînari® VfiBe In spri­ delele se spălaserăt Deci . tate dau aici planşele pic­ teze sub? bune auspicii? P«n- cum spune, îi aparţine' de ea. Nu este, credem, o?
tsm- ea, pînă Fa tonei rite pe
total va fi ta ordine, cu
jinul educatorilor, învăţă­ mult Înainte de începerea tate de pe pereţi (vcali- care le va? atece? reforma drept. Cirte n-a mar pri­ „pretenţie* prea; mare din 17,00
zate de educatoare1 te la
torilor, profesorilor din în- mit-o ? Este vorba chiar partea unei mamei. Cei
si cursului». grădiniţă), care împreună invăţămintufui, m ăcar anul
văţămîntul general; şi spe- La Şcoala Generală Nr. cu celfe eîteva- jucării străi­ şcolar —* ta ti’mpuf căruia de' fiul său, Tort Şerbesc. doi fii — şt ei oameni 19,00
, erai în scopul înnoirii edu­ 8 Hunedoara, ora flihd ne şf desigur dulciurile din aceasta- se Va contară — De necrezut, ntt-i apa ? intraţi în vîrstu tt treia 19A0
\ .
caţiei, pe baza cunoaşterii trecută din miezul zilei, ajutoare le-au „înduFeit* îa- să înceapă ta? locatari pri- - Uh nepot, Laz&r, a dus-o, , — ar trebui să hotărască, _4&5
aprofundate # fiinţei uma­ uşile erau zăvorite şi era acest au viaţa copiilor. menite: - hr fata- Rit Troacă („fată acum, cînd tiu. e prea
ne^ C®-? IŞTRAŢEjfc linişte. Din cit se zărea pe Şi în partea clădirii unde VIORICA ROWAft de-a sară-mi"f şi de’ aici târziu,, cir trebuie să făcăi
<t liiat-o în casă s-o în­ Bfifrîna lor mamă- — ca 20,15
Se apropie- ziua, eînd râie şi îfeaa ş£ echipe de grijească un alt fecior, toţi bătrinii, de altfel —
„glasul? voieş; al eloppţe- tiN tN femei pentru Inerarile de Aurel, din satul Valea a ajuns un izvor de la­
hiliii sau al soneriei va su­ zugrăvit şl- vopsit lemnărie SţHgibrzuhii. Apoi, ' s-a crimi...
na, pe coridoarele şi , în l« m pfas. faţă mutat în garsoniera unde
curţile celor şase şcoli n&i fante de anii, anteriori» am folo­ locuieşte şi acum,' însă M m m N6309TA 21A0
generale,? şase grădiniţe şi sii o- echipă spdefălă de 22J00
.# unui, liceU cu, bu» renu­ revizii şt reparării a insfa- 22,15
me din oraşul Vulcan, che- echipele proprii toate lu­ toate clasele (nu numai pe latidor de eteeteicitate, sa­ 22,45
mînd elevii Ia prima? pră crările. coridoare* (11 eum ta se Im­ nitar» şi temtefifeare (pri­
a noului an şcolar 1999 — — De ia început vreau punea ta anti- de teistă a- vatizată) formată cRn me­
1991. să precizez că? în acest an mintire)- şi efectuarea anei seriaşi foarte buta» com­
.Ne interesăm, la primărie am avut asigurate alte reparaţii capitale' Ia- Şcoa­ petenţi şl serioşi care efec­
şi aflăm? că încă de la ter­ condiţii- pentru a face o la Generală Nr. 4, pte- tuează numai lucrări de
minarea cursurilor s-au treabă bună — a subliniat cum şi verificările ş l repa­ bună caiRate. în- prezent 23,00
stabilit măsurile necesare domnul Gheorghe Albeseu, raţiile de rigoare la aco­ mai stat foarte puţine lu­ 23^0
pentru efectuarea tuturor director al I.G.C.L. Vul­ perişuri» instalaţii electri­ crări de finalizat» dar pu­
lucrărilor de întreţinere şi can. In primul rînd ne-au ce? şi de? tecmofieare. tem? spune că încă? de la
reparaţii, de zugrăvire a fost asigurate fonduri eo- Ce a -fost;. nou- şi efi­ începutul lunii septembrie
interioarelor de la şcoli şi respunzătoare : 500 000 lei cient ta Organizarea mun­ şcolile din oraşul Vulcan 0^C
grădiniţe. faţă de 60 000 lei cit am cii ta acest an ? La a- vor fi întru totul p ro p ­ LOfl
Amănunte despre modul avut în anul 1989 şi în toţi ceastă întrebare nc-a dat tite pentru deschiderea
cum s-a organizat şi des­ anii dictaturiii în al doilea un răspuns concis ingine­ cursurilor”. Nu ne râmtae
făşurat întreaga acţiune de rînd, ne-am bucurat şi de - rul şef al întreprinderii, decît să urăm. siieee» Ia 3
pregătire a şcolilor pentru o bună aprovizionare cu domnul Titu Am za: .f o ­ învăţătură etevitor, dar şi
noul aii de îhvăţămînt am materialele trebuincioase. losind experienţa anilor dascălilor, tuturor cadre­
aflat de la factori din Aşa se face că s-au putut trecuţi am organizat echi­ lor didactice din Vulcan.
conducerea I.G.C.L. Vul­ executa la şcoli şl liceu pe de bărbaţi pentru acti­
can care a executat cu zugrăvirea interioară în vităţile din şcolile gene- SABIN CERBI)
'DI
| (Urmare din pag. f) Ea va pune capăt C.A.P.- h u i
ismului comunist şi va re- drag
călcau legile statului, pri­ iftstaura deftaifta relaţii­ — i
I
vau lumea de dîsepthi de le agrare pe baza princi­ (Mo<
piului te proprietate moş­
a circula liber, anulînd, întîmplat aşa ceva în? ţă­ ■ reprezentanţi celor 87 la? secinţe tragice? pentru in­ eembri», dupâ ce a? sem­ tenit dîn’ raoş-i-sfrămoşi. — 1
de i
I
prin urmare; una din pre­ rile . respective,, ar ţţ, fost sută care au votat pen­ cendiatorii de instituţii nat Proclamară te? Ia
vederile elementare le­ vai de pielea instigatori­ tru Ion Ilieseu ? Numai? publice şi pentru invada­ Timişoara, te te "se cere Este, crtd eu, ce{ mai TRC
giferată de revoluţie. Oeu- lor la miţinguri ilegale, cu ochelari de cal nu s-ar torii pieţelor publice. în instituirea zilei naţionale mare eveniment ăl vieţii reci
fegţfetaflei I
pînd subsolurile Universi- ta câre şe cerea încă o fi putut vedea consecin­ al treilea rînd, dr. Mihai la 16 decembrie, cînd ti­ parlamentare româneşti, Voci
1®ţîi şi podurile Arhitec­ revoluţie. Eu cred că a- ţele politice şi millfare în Tirea ar fi ştiut eâ în mişoreni i s-au ridicat în după votarea cu .
turii, noaptea, încălcau ceşti instigatori ar trebui care ar- fi fost (Mfe? ţara. Ardeal gărzile ci vite? se apărarea? iul Laszlo ţSB- cu? privire la? dCstinaf în- I mre
alte? legi ale ţării şî ale să’ le inulţumeaşcă rntae- Din fericire, neamul? ro­ constituie prin tradiţie, kes. In aceste chestiuni treprinderilor indnstritde. ma
civilizaţiei. Las la o par­ rilor puntea* că i-a® pro­ mânesc se află în puterea de cîte cui ţara- se află în eu cred că el, ca şi lu­ Gdată eu aceasta, ta? mod I VUI
I te că întro legile1 terfelite tejat (te furiă mulţimii te a-şf rezolva probte- primejdie şf forţele de fiat, în situaţia de a vota, practiif şt d ^ n iŞ v hte- foc
liu Manta, dacă s-ar fi a-
ria comunismului' ta Ro­
de
mele, fără să alunece în-
şi i-au salvat, trezind ţara
era datorită constituirii
NE/
ordine sîn-t depăşite
ta haite politice (ea zson dintr-un coşmar. Eu am tr-im dezastru naţional. situaţie. îmi amintesc de ar fi făcut-o- nu? în fa­ mânia va? fi încheiata. Am fem
I potitileon), 'tasăşi autono­ văzut pe BUîevardiai âîa- — Ce p&rere ar fi- avut gărzile naţionale dîn? pe­ voarea d^lui Ion Raţiu, seneaţt» că acesta- este (Mii
mia universităţii româ­ gheru coloanele de bucu- dr. Mihal Ţinea, dacă rioada? unirii, dar şi- de care le-a promis timişo­ principalul m antet pe Dru
I neşti, Am cunoştinţă de reşteni scandînd „Cinste s-ar fi- aflat astăzi, ală­ gărzile lulta Maniu din renilor aeest privilegiu care ni- B-au- ăeortet afe- Cito:
injuriile, ce li s-au adus lor, cinste lor/ Cinste lor, turi de dumneavoastră, •WeMm. rflafeteiluâ Eu ftemeritat, eî? în? favoarea gâtoril ta 29? mai; indife- Lov
I minerilor într-o parte a minerilor !” şi-mi pot? per­ în Parlamentul Româ­ cred eâ? te; MHiai? Tirea, dWfeii fon Hiescuv care a rent perafcu* eare forma­ (Mu
ţiune? politicâi am candi­
I presei? româneşti şi străi­ ţia minerilor? în eveni­ niei t. El s-a ridicat îrt a- ea? pătrimi romtai, s*aţ Jateeat laanmHe? eu #ea- d at Numai pe- această CAI
mite să spun că interven­
fi exprimat cm mtateie
ne, pentru vina de a se fi
lism; polrtife
ceastăi dtemniiatd pe Ba­
dan
constituit ta forţe civile mentele de la mijlocul lete ţM M d W m - IM ta - despre patriotismai nrine- s® între- bază ne vom pute# c«i- BR;
şl mă uluieşte lipsa de lunii iunie este un act ~ Uw Mamu ş t « r fi «re- rnc#?; cum se exp^ItaS de prindefi frt Parlamentul sacra? în conttauara? aări- (Zai
perspicacitate a; miîtegiş- politie- «te valoare istori­ Iu#? să. exprime astăzi fapt ţăranii? din Satele României pCntrw ţăranii ba*pile ce n#. revin î* ca- ZA
I tilor bucureşteni, care că pentru evutaţia; tinerei ideile; PM.Ţ.-c.d. P Haţegului —? mulţi mineri Mm satele Haţegului, de­ Btatte te- Ateito*» Cătasti- (Mii
toantă- # RomSsM. Ni s-a
I cred că numai ei? au n o^tre democraţiL Vă fi? fost; de- acord; întîi de vorbă acum în mod spe­ spre eare v m că vc vorbiţi părat tafoiOpt" să te^fe- de
Dt., 3®hai Tire* ar
cu etae eu a"m stai de
Stai
fi
daţi seama ce s-ar
«®e t e fimmos ?
dreptul de a se constitui
rân* chestiunea praprtoţă-
toate; «a? jurist eminent,
— Pariamentul? Româ­
I astfel, şi anume chiar întîmplat dacă formele ca şi? luliu Maniu de; alfeltel, cial; Am ehim e eoavtage- niei le*#, fo tei deja teep- "ţhţ taato-t# t e toate. ®-ar GE<
puterii legale, instaurate
împotriva ordinii de stat
rea că ei Sişişi, dacă pa­
stuc
şi a tinerei noastre demo­ in stei priit? votata elec­ că ordinea te stat nu tria o va cere, se nor tal do a-şi Sta? lemnele ftoto# ca ta acnasta esn- tt
ved
craţii. Eî au cotropit o toratului nalfenal?, a r fi poate? fi dezonorată? inaţh- ridifea* sub dteţpeţ ctad te foc- şî d# a curăţa* pă­ vtagero să se* «prim e, turi
parte din pămîntul ţării fost demise de incendia­ te de a fi dcaonoraţi ce­ vor? crede că vatarite ffli- durile de useSturi; eeea fot ceea t e mă? priveşte, cibi
şi au instalat' acolo legi tori ?' Credeţi* că ar fi tăţenii eare o ineateă. Sar preme şi fruntariile? se ce, printr-o? legislaţie abe­ Chhfo v®S»ţa strămoşRor
şteăîne; organizaţiei şta­ fost linişte ta ţară dacă pe. aceştia ar ft? .teetiuiţ la primejdte; Mă rantă, te fksese- interzis, mef ţărani din* neam- în
fete româneşti-. Eu am Că­ ta#âU fii Palatul Victoria* să-i cheme la «ritate pe Bate gtadiif c i- te S ita a i sŞ ^to» mm no- «ratai? aşezaţi ctt? stator- Î iA
lătorit prin alte ţări, de reprezentanţii celor f î la badu prevedârlter dte* €o- Tirea nu ar ® etefel ta iem&rfe avem ta Meri*? le­ w acest drept im- (Ca
pildă ta Grecia, în ftir- sută care au votat împo­ dul Penal; fundamentat contradicţia t e â vota? gea-ee# ŞBste- a pSmîn- ţttriţiife Şi I ME
cia, în Siria şi vă pot triva iu! ten IHesctr şi pe Constituţia? t e i 1823, proclamarea zile? ttago- tului, car# va foter în & - m ţăranii lumi:, (Mi
asigura că dacă s-ar fi i-ar fl' scos ta stradă pe ceea ce ar ff du» Fa con­ Mtife? a- Itansgafef ta V ©c- diz^aferf fis* decembrie. te aftfei, ca