Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_192
P. 2
Ptfk 2 CUViNTUL Lift» I
filiala Marjudeţeană UNSEf Dfeva — ■ Am fiitîlnft'situaţii tot ÎN CURÎND
mai dese ţn darej cire
un etalon de valoare naţională sâ pască'ia voia întîm- Revista „Muncă şi Progres Social"
zile de* Vite sint lăsate
plării, fără . stăpînT In-
.tr-una •. din dimineţile . Institutul de Cercetare tetice privind literatura de c
Cu prilejul constituirii lialelor 1 interjudeţene, ' de tru copiii lipsiţi de spri trecute, o cireadă de Ştiinţifică în Domeniul specialitate din ţară şi
F i 1 ia 1 e i Interj udeţene cercuri (în şcoli), cluburi jin şi mai ales de căldura vite ce păştea la ieşirea Muncii şi Protecţiei Sociale străinătate. ,
UNICEF Deva — care" in în cîteva oraşe (în care să sufletească pe care ţi-o dă# din satul Băieşti, co de ' pe lingă Ministerul . Revista va fi susţinută
clude personalităţi din ju-, activeze şi adulţi) şi comi familia. Să renunţăm la muna Pui, lăsată singu Muncii şi-a propus edita de un corp de specialişti
deţul Hunedoara, Alba şi tete de iniţiativă, toate sub egoism şi comoditate şi să ră', a dat iama Intr-o rea . revistei trimestriale de prestigiu -r profesori
Gorj: membri ai prefectu egida C. N. R. pentru facem un. gest de omenie tarla cultivată cu po „Muncă şi Progres Social", universitari şi alte cadre
rilor, profesori, medici, re- UNICEF. - Vor - urma ac pentru micuţii oropsiţi. Cu rumb, fiind lesne de în- în care vor fi prezentate didactice,! cercetători con
prez«rt»B^ < a l eultelori oa ţiuni de amploare - In atît mai mult, se impune Studii şi cercetări în do sacraţi, specialişti din dife
meni de cultură ş.a. — plan naţional — o ma să renunţăm acum la men meniul conducerii, organi rite organe centrale şl
domhUl- prefect Şiijor Bog re gală- UNICEF, la talităţi, să-i privim cu zării şi normării muncii, locale, din unităţi econo*
dan arăta că, noi, românii, Crăciun, colocviul „Copiii, aceeaşi ochi pe toţi copiii, CIREZILE salarizării, resurselor de mico-sociale. :
am descoperit In ultima educatorii şi mediul încon nu doar- pe cel cărora NIMĂNUI? muncă, ■ ocupării forţei de Avind in vedere utilita
•vreme că avem disponibili jurător", anul viitor. De lc-am dat viaţă, cil cît şi • muncă, sociologiei muncii, tea revistei In activitatea 9,<
tăţi mai mari- pentru copii, ■ fapt dOspre atenţia acor în plan mondial tinerei • asigurărilor şi asistenţei so unităţilor economice, insti ♦,!
aceste fiinţe mici- şi neaju- dată în ţara noastră tine geaeratii. i se acordă oja- ciale, legislaţiei muncit tutul roagă «toritorii inte
torate. Şi este necesar să . rei generaţii vorbeşte şi tenţie fără pmraienţ. Ait- 1 'ţeîraj'ce' s-a produs.' în Revista vă .mai publica resaţi in achiziţionarea re
ne preocupăm mai mult de formarea în Parlament a fe f la şfîrşitul lui şaptea^ aceeaşi zi, după-amiaza, opinii, comentarii şi regle vistei să-şi fa<că abona
tînăra. generaţie deoarece grupului pro UNICEF, care brie la New York, peste - In apropierea satului mentări în*v' domeniile * de mentele rtecesare spre a
ameliorarea vastei sale va lucra la .elaborarea le 100 de state între care şi Mficeu, comuna Bretea activitate menţionate. se putea determina tira
problematici contribuie la gislaţiei privitoare la copii. Rotnânia. vor. participa la Română, o altă cireadă Revista „Muncă şi Pro jul. HM
de vad a părăsit paşu-
schimbarea imaginii Româ Filiala Interjudeţeană Conferinţa Naţională or gres Social* , va. conţine, Abonamentul In sumă
tntrro
nea şi a intrat
niei în lume, grav alterată UNICEF cu sediul;, în Det ganizată sub patronajul di suprafaţă cu* lucernâ. Nu de asemenea prezentarea - de 120 1ei, se poate face
în prezent din cauza con-; va în a cărei componenţă rect -al secretarului gene e păcat, oameni buni evenimentelor din viaţa pe bază 8e comandă, iar
diţiilor existente în casele vor intra in c,urînd şi ral al O.N.U. Cu acest de manca; ce s-a depus ştiinţifică, * cărţilor de . suma se va expedia prin
de copii. •' personalităţi din judeţele prilej va fi adoptată, pen pentru semănatul şi în specialitate apărute şi a mandat poştal In contul m
■ De aceea, Comitetul Na Alba şi Gorj, este. a două tru prima dată in lume. treţinerea culturilor, de altor repere bibliografice, 61.69.8.000.241 B.N.R. — fi 13;
Carta drepturilor copiilor
liala sectorului 1, Bucureşti.
precum şi informaţii sin
ţional Român pentru " în ordinea constituirii după •şi ‘şe va iniţia un deceniu pierderile ce se produc 13,1
UNICEF, al cărui şcop a- cea bănăţeană. Dar, sub sub genericul „înainte de In ‘ Urma intrării anima
sumaţ este, mai ales, com linia domnul Radulian — toate copiii". Pentru că pe lelor pe diferite cul
ponenta morală şi spiri dat fiind faptul'că în ju toate meridianele globului turi ? De. ce atîta nepă
tuală a problematicii copii deţul nostru se va realiză s-a ajuns la un consens; sare şi dezinteres pen Nelinişti de vacanţă 13^
lor, - şi-a propus realizarea o experienţă' — pilot de prioritatea priorităţilor tre tru viitoarea recoltă ?
— ca’ un prim pas în acest ajutorare (cu concursul u- buie să fie COPIII. <S.C).
sens — a . conştientizării nor personalităţi franceze, VlORICAROMAN Obligat de împrejurări uşa de la intrare era fe 17.1
opiniei publice. Domnul care vor solicita în septem- (deh, oâmeni sinţem !) ca recată, am aflat că ora w
prof. dr. Virgiiiu Radulian, . brie comunităţii europene gazdă pentru, o zi a unei de închidere este 20,00!!.'
directorul Institutului de un? miliard dă dolari pen familii pariziene, , aflată Deci tot grija mare ca
Ştiinţe ale Educaţiei şi tru copiii României), după in România cu treburi omul muncii să fie odih
preşedintele Comitetului mpdelul căreia se vor uti din partea „Ordinului de nit a doua zi f Nu-i vor
liza ‘ banii şi în restul ţării Malta", m-am străduit să bă, in curte-se aflau mai
Naţional Român pentru
UNICEF, sublinia rolul — înfiinţarea filialei do- prezint un traseu,de mare multe mese aprovizionate
deosebit în această misiu bîndeşte o importanţă interes din judeţul nostru: din belşug eu sticle cu 20,
ne al cultelor şi, în special, aparte, existînd 6 in Castelul Corvineştilor, bere, parte de la barul 21,1
22;
al celui ortodox, prin pre terdependenţă de acţiune. Complexul de Ut Gheţari, de alături, dar şi cu oa
zenţa activă a Prea Feri Această filială trebuie să Biserica de la Densuş, meni beţi intr-o atmosfe
citului Patriarh Teoctist. fie un etalon de valoare nâ- Sarmizcgetusa. Nu e *n ră de... clodhemerle. M-am
Şi, de asemenea, rolul Li ţională, pentru că, dacă intenţia-, nici competenta,, ruşinat din nou şt gthdul
gii Tineretului Ortodox lucrurile pornesc bine în mea să comentez modul mi-a zburat la hanul 22,
Român care are o secţiu Hunedoara, vor' decurge la in care (nu) ştim şă pu „Bucura", unde am ajuns
fel în toată ţara. nem în evidenţă^ obiecti la ora închiderii (tot 20!!) 0,
ne de caritate „Filantro vele turistice, care, har şi unde se mâi găsea
pia", îşi realizează în co- • Postura în care se află Domnului, i-au fost hără doar... apă potabilă... Poa
laborare cu UNICEF un judeţul nostru,' aceea de1 a
centru de ocrotire socială fi deschizător de drumuri zite judeţului nostru; q te nici n-ar fi vorba de
în soluţionarea unei pro vizită la faţa locului este niscaiva nenorocire; ne
şi iniţiază acţiunea „Ga- bleme complexe şi delica edificatoare pentru ori norocirea mare e că-încă
vroche", de scoatere- a cine... Reţin doar atenţia nu se zăreşte nici o per
copiilor vagabonzi de sub te, care are implicaţii se asupra unei probleme în spectivă! 1
influenţe nocive şi educa rioase privind imaginea aparenţă lipsită de impor Doamne, poporul român
rea lor îh spiritul moralei României în lume şi viito tanţă realitatea (de) servi a formulat în înţelepciu
creştine. ■ rul ei, este un motiv de ciilor în sectorul de ali nea sa sentinţe- magistra
mîndfie pentru hunedoreni.
Un pas important în mentaţie publică! Nu a le cu profunde implicaţii
v indecarea celei mai mari Dar presupune şi răspun fost posibil să se găseas pragmatice : mo m u l 8,
suferinţe dintre neîmplini- deri mări, eforturi deose că pe traseu un pahar de sfinţeşte lacul* ji „omul
rile pe care le are ţara bite, nu numai din partea bere sau de apă minera §Otrvoit la locul potrivit".
acum — problema copiilor organelor, organizaţiilor şi lă (aceasta şi pentru sub Să nit se găsească oare
şi, în mod deosebit, a ce persoanelor direct implicate semnatul, pe post de şo oameni potriviţi, capabili 9
lor abandonaţi, handica în aceste acţiuni, ci a tutu fer). Ba nu, să nu mini, să sfinţească locul ? 9i
paţi sau provenind din fa ror con judeţenilor noştri. la Sarmizegetusa exista Ce se mai aşteaptă ?
milii dezorganizate — îl E»tff timpul să alăturăm Mîine pe care o punem (?!), bere la halbă, dar siete încă, în aceeaşi ordine 10,
reprezintă constituirea fi propriilor griji şi cea pen Desen de VICTOR MHIĂILESCU rnul de extragere din de idei, o serie de aran
‘ V VVVWVi^VVWUVlAAAAXnrLrjVU* butoi tocmai se defecta» jori tn ale comerţului,
s e ! ......................... ' care au dirtjat peste gra
situaţie niţe mărfuri care , , tre
Maşina ie ocazie — mai „La 12,30 dar nu este si rm-am zis că mă- va scoa buiau să fie ale noastre, 10,
, , Ruşinat
gur că circulă", ni se răs Cu ce se ciradă
de
punde. Dar Următorul? „La te definitiv din încurcă nu au nici un fir de păr 11,
decît autobuzul ? ora 15,30 dar este foarte pe traseele tură castelul de, Jd STntă- clintit în cap! > Şi, S-a 11,
con
aglomerat". Sîntem
vinşi de acest lucru, aşa măria-Orlea, despre? care ajuns ; şl Ja caietele şt m
(Urmare din pag 1) autobuze, şoferul nostru IX A. ? citisem cîndva nişte lau creioanele copiilor noştri
nu ş-a lăsat “ impresionat că mergem să prindem o de tn ziarul judeţean, şi se apropie începerea
meni nă1 se sincWseşte &sâ. cîtuşî de puţin.' „Trebuie ■maşină, de ocazie. Na de chiar despre nişte săloa- anului şcoîak şi o să se 13
Se pare că aşa ne-am obiş să alimentez, nu ?“ răs altă, dar e mai sigură de (Urinar* «fin pag. 1) ne în diverse culori) cert ţipe că iar Guvernul este
nuit să călătorim. Din Hu pundea impasibil la toate cît autobuzul. ţ e că, ajunş la faţa locu de vină.» 13
nedoara S6' pleacă eu o în- rugăminţile călătorilor. Şi Poate află aceste lucrări lui," singura culoar6 era
tîrziere de' zece minute a alimentaţi şi cei ce diriguiesc mersul cea cenuşie, la ora 19,40 Dr. CORNEL STOICA 13
faţă de orarul afişat, adică La una din cele două autobuzelor. Dacă da, poa forestiere neîntreţinute) şl 17
la ora 7>15- SS>ţi cei ce case de bilete alo autogă- te le. dă de gîndit ceva numărul de călători peste
urcă pe traseu primesc rii întrebăm la ce oră este mai mult decit pînă capacitatea autobuzelor.;
corect bilete de la şofer. primul autobuz spre Deva? acum. ' ’ ' nedoara, mai ales in pe Cui ii este frică de Ce-Te-Ce ? 18
Deci, pe ruta Deva—Hu
La Haţeg am ajuns la
ora 8,20. Nu putem spune rioada de vară, lucrurile
nimic legat de încadrarea merg binişor, pentru ,-că (Urmare din pag. 1) şi specialiştii noştri reuşim
în orar, din simplul motiv circulă' alternativ maşini nu numai să ; menţinem 13
că în toată Autogara din le autobazelor celor două au reuşit să stabilească în , prestigiul firmei ej şi să-l
Haţeg nu există nici cel municipii. Ai zice chiar cele trei secţii de produc întărim mereu. , 19
mai mic afiş care să facă .că. e „lux" faţă de alte ţie din fabrică un climat — Aveţi perfectă drepta
cunoscut mersul autobu trasee, cum este cel spre sănătos do lucru, cu faţa te, stimate domnule di
zelor. Ba da! Câ să •fim fiecărui om îndreptată spre rector.; Văzîndu-i la lucru
cît mai exacţi, trebuie să Călan, despre care doam calitate, indi ferent de sor pe cîţiva dintre ei -— Ioan
spunem că de pe o hîrtîe na Potra spunea că „e ur timent, Este mai bine în Ciuclan, Marcel Gostea, 20
învechită călătorii află că gie". Ca să nu mai amin ţeles adevărul că ci, lucră Mihaj Tripa, Cornel Cui
tim aici condiţiile: pe care
din luna mai a.c. există iun torul, este în acelaşi timp' bării, Veronica Vlad, Mar- 21
autobuz pe ruta Cîmpeni le au oâmenii care locu beneficiarul produselor ca ta Andreescu, Ileana Be- 22
— Petroşani. Atlt ? Nu e iesc în satele din împre re, ies zilnic din . mîna reş, Maria David, Dominuţ
cam puţin domnilor ? Ori jurimi. Şi încă sint bucu lui. : Boca, Dorel Oncu, Emil
cum, sosirea' autobuzului roşi cînd circulă totuşi au — Livrăm produse la Indrieş, Simona Gornic,
în Autogara Haţeg s-a fă tobuzul. Dar dacă acum, toate I.C.R.T.I.-urile şi cea mai bună creatoare de
cut sub. semnul nemulţu pe vreme bună, sint atî- I.C.R.M.-urile din ţară modele, ne-am întărit con
mirilor, întrucît şoferul a tea necazuri, ce va fi cînd a continuat domnul ingi vingerea că firma F.P.I.P.S. 23
avut „amabilitatea", să ne se pornesc ploile^ căci de ner Ioan Faur. Mai hihe „Zarand“, din Brad, lu
arate şi Autobaza de aici, astăzi intrăm în prima de 95 lă sută din produ crătorii ei, nu poartă frică
pentru a alimenta. Degea Drumurile noastre, poate... cîndva vor ajunge Să lună de. toamnă ? Ca să sele noastre. sfiit solicitate de CeTeCe. Dimpotrivă. 1
ba au spus unii călători că nu fie principalul inamic al maşinilor! nu mai vorbim despre iar pe piaţă. Cu muncitori har Firma... străluceşte tot mai
pierd legăturile cu alte Foto CORNEL rOLNAR n ă!' --------- ‘— nici şi buni, cu maiştrii mult, . ----- ...