Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_192

IU , 1 — DUM1NICA 2 SEPTEMBRIE 1990 PAG. 3 f

Z!ARE COLORATE
Există numeroase ziare te maselor de cititori sau
' în Occident, s în • Uniunea specialiştilor în diferite do- -
Sovietică, Japonia, - - Brari+ meijîi. Aceste . periodice
lia sau Statele-Unite. Şi ocupâ.o pondere însemnată' Ştii că Aneta s-a
reuiato s » găsese Im acest» în producţia, tipografică a înecat ?
ţări. Apar în tiraj*1*» mart;' • ţărilor sus-menţionate,- spre ^ — Curios ! Toată lu­
SELECŢIA ZILEI, ' NOAPTEA foarte mări ,şi sînt frumos deosebire de ăpariţiile mea îi spunea gîscă.
tibg,
coloră,t£ Sau,
mă
noastre, tot măi stinghere
☆
-■
, — Cum face, dragă;
„Să te pasionezi pentru ce-i bun, adevărat, DUPĂ PtOAIE imprimate. de în afluxul publicistic post­ verbul „a iubi" la vii­
La noi se imprimă,
revoluţionar.
drept; să şuieri cu cei caro suferă; sâ simţi asemenea, o puzderie * de Din păcate, nici secto­ tor?
în sufletul tâu toate loviturile date cărnii ome­ ; Ploaia s-a-risucit iii nori ziare şi reviste. Ca număr rul de. carte nu oferă mai — A se mărita. :
şi-abia mal pîfpîie * de titluri, evident. Tirajele mult în această direcţie. ☆
neşti de către toţi călăii". ^ cite-un strop sînt măi restrfnse, iar cu­ Şi se pare că nil va-oieri Femeilor le place să
V. HUGO $e-âstaltul lustruit de lorile mai puţin colorate. nici în viitorul apropiat. citească în ochii bărba­
■ - aversă Decalajul tehnologic e O lasă să -se înţeleagă lip­ ţilor; îar bărbaţilor’ w
mare. - sa de iniţiativă â editurilor să le ducă eu zăhărelul.
Maştoile plutesc năluci -- Avem ziare de informare de stat specializate, cea de
— Ciţi ani aveţi, doam­
csBdiajiă, ziare de inter-
DESPRE OMENIE cn priviri flxe. ' mare" săptămînală, ziare de hîrtie şi cea de bun simţ n ă?.-.;.-,.:;," ■ :
editurilor
a
particulare
şi se pierd _
„Omenia este inima omului*. îa imensitatea de , scandal, cotidiene sau nu, , care, vînînd p r o s tu l' şi — -20, neţinind c«mt
cărbune... avem ziare independente > ajunse pe băi nsaF-ocolite do' duminici > şi sărbă­
„Pereşte-te vdef*şi fără "omenie »că-s eu'mult mai sau ală parttdetorpelHiee, t». ■■ posesiu- tori. ■
răi deeîV cele njai crude i l a r t O perdea tremură ziare cu conţinut religios- . pun In lumină . „mărturii
proverb românesc Ia fereastră . . . ori destinate locuitorilor de zguduitoare" ale unri ar- . — Ciţi oameni lu­
„Sînt bun ca privirea unui copil. Sînt crud ca înflorind , la sate. • Deoarece trec : mato de dizidenţi şi opri- crează în biroul tău ? "
răzvrătirea unui nedreptăţit; sînt om". . fărâma de linişte. extrem de' repede şi - ex­ mafie Unii adevăraţi, alţii — Unul pentrvf şase.
Ovid Densuşeanu.—ţiul trem de înşelător, revistele, fabricaţi—-.' • ☆
„Mărginit prin natura sa, infiniMn?u|spa*tc»V« n ^ Tot mai rar _ în general, nu le avem. Tre*ate* !risă să ne reţi­ — După cîte ştiu, ne-
este un zeu căzut care-şi aminteşte de i»r".5 ' ? - . umbre. îmbrăcate Ştim Insă ceconţin/ -Di- nă atenţia .ideea că . infor­ vastă-ta era brunetă. De
. . . . i^ mnriMSihK ; grăbesc undeva, ,, verfâsmeeţ .Dâ toate, ge- marea promptă şi compe- ' clţid are părul roşu?
„Voiţi să ştiţi cit preţuieşte un om ? Aseultaţi*l,.- trezind trotuarul _ n u rilep u eril, lasciv, gro­ tentă a devenit cheia suc­ — De cînd a încă­
studiaţi-1; în legăturile- satet'cu cei mai" mici decîtel care doarme dus .. , tesc, în traducere şi une­ cesului în orice ramură de runţit.
F. Pâcant după baia de ploaie. ori, de bun gust. activitate, dar şi. în viaţa . ☆
‘„Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi de unii, Ceea ce nu prea avem de zi cu zi. Fără ea, de­ — Ştii ce este un an
lăudaţi de alţii; despre oamenii de nimic, nimic..." Luna cu faţa spălată sînt ziare, reviste de in­ calajul tehnologic ce ne lumină ? '
Teognis de Megara se-nconjoară de stele — formaţie tehnică^ ■ ( tehnolo­ separă de ţările industria­ — Nu mă priveşte,
„ Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar rău­ ochi «lipitori gică, referitoare la indus­ lizate se va adinei. Şi vom îmi plătesc trimestrial
tatea de la oameni". de miliarde de ani trie şi agricultură, la pro­ cumpăra ziare tot mai pu­ consumul. ;
■ N. Iorga Imbrăţişînd pe Morfeu, ducţiile de serie măre, sau; ţine _şi tot mai cenuşii. . Culese de
„Cunoşti omuţ cumseeadâ. şi pe ehlsUjasit de ome­ Oamenii, visează artizanale, pentru savanţi !• x&mut rmm INA DELEANU
nie nu numai după fapte, ci şi după dorinţeV curgerea timpului,. sau pentru profani, destina- # *
Oemocrit mmm m mam 0 mmm m mmm.m m m * 0
Nu vorbesc despre însu­
Selecţie de ILIELEAHU GEORGE PARAU şirile intelectuale ddbîndi- : _ F L A ^ 'M tinuă existenţa prolifică,
ajutată de neexistenţa nici
de ăe. un oin acum a produselor strict
şcolii şi apoi -tot restul Cuttoşttfiţeîe necesare unei Vieţi civili­
vieţii, ci despre acele cu- zate.
Oare e de ajuns să ‘ ne
• noştinţe fără de care. in
PLUMBUL : vechiul regim, nu puteai — aveau drept cunoştinţă dea marfa pe sub tejghea,
cita un tov. mai mare sau
ÎN LUME nici să măntnci, ci doar mai mic şi o duceau în e de ajuns să ne- ajute, la
Minele de plumb din. să^-respirt aerul aşa-zis- ,J,i- consecinţă. Ruşinos, dar' fel ca ieri, cu diferite ser­
întreaga lume 'dmfuagfc - băaftoder dincolo de gratii. pinu. şi prietenii nhi al& , vicii tov.-ul pentru ea as­
anual, circa 2,33 nâlioau P rin - cunoştinţe ctştigam iţeam tot dintre aceste cu­ tăzi să f ie domn ? i
ne tone din acest rmttMl^ - o pUneţ obţineam un sala­ noştinţe. Oare saltul de ta tov. la
Repartizarea procent*»* riu înţriun serviciu căl- Libertaiem eucerită în demn să treacă neapărat
lă pe continente a, pro­ ■duş, ne asiguram toată a- decembrie şi democraţia numai prin buzunar şi
ducţiei- este: Arhertcile ■ prţrvizionarea cu alimente noastră să fi UftdUt: doar burtă in loc să treacă prin
49£, AustraHa 17,6, Ea- • ^:mLSp"găseteu âq&t .prin la, schimbarea firţnei ? bibliotecă şi librării ?
ropa ” 16,9, .-Afrleşf^ţbţftt ădeste cunoştinţe, tot prin- Ţovul de ieri să fi devenit Oare simpla schimbare
Asia dfi. Primele. ■ 10 ' ele ne aranjam uri Oilet dtit de uşor Domnul de a regimului să schimbe în-
ţări CU cea , mai trufrei ■ de concediu, ne internam astăzi ? Şi acum nu ne tr-atîţ modul de gindire,
producţie de. plumb din ' bolnavii ‘în spital, ne me- mai adresăm dectt cu Dom­ gradul de culţUră, in fond
fbme fin m it tone metal) ■ ditam copui pentru şcoală nule, , Doamnă . scumpă... civilizaţia unei anumite ca­
Jtnt . tn 'ordine; Austra- şi examene, ne cumpăram plini de miere iu plai, ace­ tegorii de oameni, ieri încă
m * - 4111 Canada — mobila, hainele, încălţă­ loraşi tov-l de teri pentru apelaţi cu tov. ? .
349, SAJJt. — 34S, Me­ mintea1' şi măi t o t' ce de- aceleaşi, metmri, set de, Să' ne. ierte Domnil, ade­
xic — ZOO, , Peru,.. 183, ream să fie in mod relativ. ieri. AaA, MMI rmdt ea văraţii Domni ai Româ­
Africa de Sud . 125, d$«ma&bate~>ln fine, .doar oricând smem sseoaie. de niei, din toate vţernUrRe,
Iugoslavia -i— i106, Sue­ . petn c unoştinţe reuşeam să cunoştinţele noastre, ţot că astăzi, în democraţie,
—■ Nu ştiu cine e madam Huiweift aia, că toate dia — #2, Spania ..— mai muide ş l -Mat norme, au răsărit cam mulţi;'domni.
ziarele vorbeşte.* . , 82 fi Maroc — 72. ... , ttatm cit de cţt rezona- pentru dă trebuie să re­ Dar numai ca apbtcttiv'...*
K btâ+ Unfc-cir maţ mult no­
Desen de AI.KXANi>KD Rtî&SSCU TNADELEANU
roc :— sau mal multe rude cunoaştem, oetrupţio tfi mn-
Se ştie de cîtâ admira­ ţie fizică, nimic n-o împie­
ţie s-a bueurat Golda Meir neîncoronată a dică să exercite funcţia, de
în lume pînă la războiul de prim-mihistru.r Fiind foarte
Yom Kippur, în plină criză, frecvent văzută la Spitalul
la 31 octombrie 1973, pri­ regele Abdullah al Iorda­ respinge în 1971 propune­ dical. Israelul a preluat secretarei sale, Golda: n-a Hadassah unde-şi făcea
mind-o la Washington, Ri- niei, pentru *-l convinge rea de pace a lui Sadat In : iniţiativa. acceptat demisia lui Dayan, tratamentele, Golda era
ehard Nixon sublinia: să nu se alătMa tarŞior ă- schimbul cedării teritoriilor ;Ulterior, recunosclnd-. că considM-indU-1 capabB’«â-şi nevoită să pună acest la ­
„Ştiţi că hdi avem un punct rabe Vtf războiul fi^câre-1 ocupate; Ca o . eensecinţfi era convinsă de iminenţa revină.^ pHcAfla.i cra perimam*.-«nefr bronşite-
comun ? Evrei ca miniştri pregăteau Itopotriya nou­ a' izbucnit la 6,octombrie . agresiunii. Golda Meir a a- unei
de externe". „Da, a răs­ lui stat lstael. Regele şi-a 1973 războiul de Yom Kip­ • pretins că nu avea dubisE şl nroaie, a
puns Golda Meir, dar al exprimat nedumerirea: „Nu pur, care a surprins israe­ că armata era gata să ri- efeetiNHiNUMI * WtaMMR*» -, mm M W M ru M r’* răni
meu vorbeşte engleza fără înţeleg de ce evreii sînt lul într-un moment de săr­ - ;pasteze . corespunzător, ceea t-o ca «niMMMtBt « * # # » - fwtofeB» de « rnw*Wiiffr«* la
ăcceqt" ! Simbolizând poli­ atît de presaţi". „Ătît de bătoare, sirienii ocupSnA r ce a făewfrft-f să-nu decidă Dayan de aXSsl, wm «tenta* f » * M $ ' 1957.
tica dinamică a statului Is­ presaţi^ spuneţi, a rQ)Ucat rapid înălţimile Golan, iar ' luarisaîtaMKi.thăsurfT spe­ nată de luţftvl eS .dttf&b Cu^Uţin tu#!* fee w w » de
rael, Golda a greşit ascun- Golda, dar noi am aştep­ egiptenii teritoriile situate ciale. Şi-a n^>roşat doar şbfraccmsaseut- vina. l® * * războiul de Yom Wlfipiir,
zîndu-şi boala, animată tat două mii de ani 1*. la est de Canalul de Suez. că nu a dispus mobilizarea demisionat, - obsedată db , boala s-a « a rifad lg mai
probabil de ambiţii poli­ După naşterea Israelului ideea <* ilebute sR-şi răs- Jtttem : du aţfătut duoreri
tice exagerate. şi-a reprezentat ţara la cumper*j*reşeala. Vina ai ■şi e obosea» exagerată,
S-a născut la 3 mai 1898 Moscova, înconjurată cu reală er*> acceptarea fuse* ceea ce a neee^tat inten-
la Kiev, a cunoscut pogro­ mare simpatie de evreii BOALA PUTERI! ţiei în pofida bolii terifiai>“ . sificanro tratamentului, a
murile care i-au marcat din U.RiS.S., s-a împriete­ • PUTEREA ŞI BOALA te ! De fapt asanai în z i** şedinţelor . d » coiaaltotera-
copilăria,' a emigrat cu * fa­ nit cu soţia lui Molotov, morţii sale, 8 decembrib-s. pie ; coincldeoţ* » făcut
milia în 1906 la Milwaukee, care era evreică. A fost a- • PUTEREA BOLII 1978, s-a făcut cunoscut ca' secretara» sat -să nece­
statul Wlsconsin (S.U.A.). leasă deputată în Knesset drasticul diagnostic ştab»- site o internare In spital
JJn prim conflict l-a avut (Parlament), a ocupat un lit- încă în. 1963. în oc'ton*^ -. .şi Golda pretexta că. merge
cu tatăl său la vîrsta de timp funcţia de ministru, al brie 1987 fusese supusă u- în- vizită la ea, medicii au
15 ani, cînd, dorind să ur- muncii şi securităţii socia­ In mod cert serviciile de rezcrviştilor, ' cum ' făcuse ' nei" intervenţii chirurgicale prelungit de aceea inter­
; meze cursurile unei şcoli le, iar în 1956 în guvernul spionaj israeliene au fost în luna niai. - Ea7 ar B tre­ scoţîndu-i-se splina. In sep­ narea secretarei.
de institutoare, acesta a Ben Gurion pe cea de mi- , derutate, egiptenii ■ simula­ buit să' tranşeze între Ela- tembrie 1978, cu patru luni Vom menţiona o dramă .
opriţ-o sub pretextul . că' , nistru' de externe pentru seră anterior în repetate zar, care dorea mobilizarea înaintea morţii^: a început familială' a , Goldei, exis­
aceasta e‘d profesie pentru zece ani. rînduri un atac asupra rezerviştilor şi :Moshe Da­ să acuze dureri lombare tenţa unei a şasea nepoa­
fetele bătrîne,' Va lucra După moartea lui Levi Israelului, aşa îneîţ şi acum yan, Care se mulţumea «u date desigur de metastazele te, în vîrstă de 22- ani la
în consecinţă ca^ spălăto­ Eskhol, Golda a acceptat se credea că e vorba de mobilizarea aviaţiei şi - a oşoase. înainte cu două moartea sa, a cărei exis-
reasă. se va lansa de tim­ funcţia de şef al guvernu­ un-exerciţiu, militar de ru­ două - divizii-. • ,-S-a; -: scuzat săptămîni de a muri, me­ tonţâ a ascuns-o pentru că
puriu în . politică, ,va emi- : lui,;. în - condiţiile în • care tină. Poduri aeriene, ame­ susţipind că atîta timp cit tastazele în fiegt ;au pro-. era mongoloidă (boală con­
gra în 1921 împreună eu boala sâ diagnosticată • în rican şi sovietic, aprovi­ potenţial-ar fi avut nevoie dus icter; Medicii pretin­ genitală): !a moartea mă-
soţul său Maurice Meirson urmă cu 5 ani (limfom, o zionau armata Israelului, - de ajutoare .nu găsea, potri­ deau că nu şi-ar fi ciţ- tuşii aceasta ş-a deconspi-
în Palestina aflată sub formă ţie cancer) nu o pu- respectiv pe cea arabă. vit ca Israelul să facă un noscut diagnosticul, /.'•poate rat printr-un anunţ mor­
mandat britanic. Soţul nu-i . , tea. lăsa indiferentă. Ca După un coşmar de patru prim gest agresiv. Adevă-' Intr-adevăr h-au -avfeHiza-- tuar în presă,
va împărtăşi ideile, se vor . atare nu va accepta nici zile, ca rezultat al asisten­ rul e'.că în faţa situaţiei t-o că boala o făcea inaptă Poate Golda Meir n-a
stabili la -Tel-Aviv pentru un fel de concesii în‘; faţa' ţei logistice acordate de Moshe Dayan,-s s-u arătat pentru un ■ post de mare fost capabilă să se con­
a se rupe de muncile în lumii arabe în problema S.U.A. Israelului prtntr-un timorat,• -lipsit de- iniţiati» răspundere. In fapt Golda* centreze asupra iminenţei ;
agricultură. teritoriilor ocupate, chiar satelit geostaţionar care vă, disperat,.. ...descurajat, era la curent cu boala sa­ , războiului, chinuită de
ideea luntri -u boala sa...
Se ştie că a întîlnit de . dăeâ preşeciiHtole, Nixon informa asupra mişcărilor Opus eroului din 1967, Pin-. şi ă pretins cel mal mare"
trei ori în secret, deghi­ pleda pentru supleţe’ în ma­ de trupe din teren, situaţia dită de gmdUl sinuciderii; secret A apreciat că atîta Dr. CORNEL STOICA
zată ca femeie arabă, pe terie de diplomaţie. Va frontului s-a schimbat ra- după cum îi mărturisea timp cit e în bună condi­