Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_193
P. 1
CU VINTUL LI BER
Anul II, nr. 193 MARŢI, 4 SEPTEMBRIE 1990 pagini 2 tei
Legea şi instrucţiunile ÎN ZIARUL
Regimul" dictatorial’; co mentul, înlocuiau orice nu
mun is to-ceauşist a excelat premial, care prevedeau DE ASTĂZI :
şi prin nerespectarea legi se potrivea cu „indicâţii-Ii”
lor emise chiar de propriul date. în aceste condiţii de
organ legislativ. Se cu domnie a bunului plac şi • SPORT
nosc cazuri cînd o lege miniştrii îşi permiteau să
abia adoptată s-a aplicat interpreteze legea cum le — cronici la meciu
doar parţial sau nu s-a convenea, acţionînd pî- rile hunedorene
aplicat deloc, datorită u- nă o făceau inoperantă. din diviziile na
nor indicaţii ..date;, de dic Exemple am putea da ţionale
tator. în genere! -însă,, le multe. Să luăm unul sin — clasamente
gile care-se adoptau după gur: Legea retribuirii după — alte rezultate
o spoială de dezbatere, se cantitatea şi calitatea mun — comentarii
aplicau conform unor in-, cii, capitolele privind par
strucţiuni elaborate de mi ticiparea la beneficii a oa după meciul
nistere, care instrucţiuni menilor muncii şi sistemul U.R.S.S. —
România
nu o dată, interpretau le premial, care prevedeau
gea cum îi convenea mai posibilitatea ca un sala
mult ministerului respec riat, care a muncit bine • CITITORII ÎN AU
tiv sau.t pur,şi,.simplu, ig de-a lungul întregului an, DIENŢA
norau „linele :pre vederi. Şi să poată fi recompensat,
aceasta se întîinpia cînd din beneficiile obţinute, cu • DIN TOATA LUMEA
chiar legea adoptată por o sumă de pînă la trei sa
nea din start cu o seamă larii lunare. . Prevederea • PUBLICITĂŢI
de lipsuri sau prevederi este stimulativă, nu? Dar,
aberante. Grav .era .faptul ară taţi-mi; măcar un sin
că o lege, document fun gur om care a primit un
damental, elaborată de or premiu anual cate să fi
ganul legislativ al ţării, se depăşit nu trei salarii, ci Aspect de la deschiderea simpozionului inter
aplica după nişte instruc măcar un -salariu lunar. naţional Waldorf. Etica conducătorului după
ţiuni date de un minister Prevederea de caic vor Loto ANTON SOCACIU ,
sau altul; ■ deci dci puterea bim avea un caracter pur
executivă. Oare de ce îşi propagandistic, în stil co chipul şi asemănarea patronului
permitea un ministru, care munist, demagogic. în fapt,
era obligat să aplice legea premiile anuale pe care le LA DEVA, S-AU DESCHIS LUCRĂRILE
aşa cum a fost ea adopta primeau cei ce munceau a- Că în anii de tristă a- odată cu ea vremea plăţi
tă, să o pună în practică rătau mai degrabă ca res PRIMULUI SEM INAR INTERNAŢIONAL mintire pentru români, lor multor fărădelegi. A
după bunul plac sau chiar turile osoase de la un bo clica Ceauşescu a dispus venit deci rîndul să fi«
s-o ignore ? Acest fapt era gat festin aruncate la gu DE PEDAGOGIE WALDORF !N RO M Â NIA de averea ţării după bu verificată şi acea- informa
posibil pentru că însuşi dic noi. Dacă vreun premiu din nul plac, sfidind orice nor ţie mai veche, mai cu sea
tatorul ignora, dispreţuia acestea se ridica la o ju „Educafia prin cunoaşterea me ale. bunului simţ, am mă că cetăţenii Hunedoa
chiar spiritul şi lîtera legii. mătate de salariu lunar, o- aflat cu. toţii graţie revo rei, mulşi-’ea oile la-strun
In desele ,-sale pereg»MÂ>ii, mul trebuia să se conside luţiei care i-a măturat- de gă dt directoarea hrăpă-
prin' ţară în aşa zisele „vi re fericit. Şi- tot acest si fiinţei umane” pe scena istoriei. reaţâ, au reînnoit-o.
zite de lucru", cînd i se adu mulacru de stimulente se- Din păcate .exemplul pa Le-a fost dificil ancheta
ceau osanale ca unui zeu, acorda în anul următor, tronului, al marelui tar torilor să ia decizia de tri
sau în multele cuvîntări dâr nu- în primele luni Deva a fost desemnată Germania şi Elveţia, repre- tor a prins foarte bine la mitere în Judecată a Cor
rostite eu diferite prilejuri cum s-ar fi cuvenit, ci a- gazda primului seminar zentînd Asociaţia -Interna o serie de oameni numiţi; neliei Vizitiu pentru luare
(şi nu scăpa niciunul), îl bia pe Ia mijlocul anului, internaţional de pedagogie ţională a" Şcolilor Waldorf. în funcţii de conducere, de mită. Deşi probele acu
Waldorf în. ţara noastră.
Aşa cum se preciza şi în
lua gura pe dinainte şi spu în urma unui Decret Pre posturi la care aceştia au zatoare erau indubitabile,
nea vrute şi nevrute. Oarr zidenţial, cînd oamenii şi Duminică, la casa de cul programul manifestării, în ajuns nu atît datorită com învinuita nega cu încăpă-
tot ce spunea era conside uitau că. mai trebuie să tură, s-au reunit un mare noirea societăţii trebuie să petenţei lor profesionale, ţînare orice acuzaţie, ori
rat literă de lege şi se a- participe la... „împărţirea număr de cursanţi — edu înceapă cu înnoirea edu cît, mai ales, dînd cu asi ce probă sau mărturii'.
catori,
caţiei. Pedagogia Waldorf
profesori, învăţă
plica -cu sfinţenie, indife sărăciei". duitate: din coate, uzînd Maria C. nu realiza sa
rent dacă se încadra în tori —, atît din învăţămîn- MINEL BODEA nu doar într-un caz, două, lariul de încadrare la sec
prevederile legale sau nu. GHEORGHE PAVEL tul general cit şi din col de tertipuri josnice. Con ţia confecţii. Aflase că s-ai
De regulă aceste „indicaţii" special, în faţa cărora vor ducătorul profitor a apă face un Ioc la poartă, un
înlocuiau legile, parla (Continuare în pag. a 3-a) conferenţia docenţi din (Continuare în’ pag. a 3-a) rut astfel în peisajul vieţii de, de bine de : rău, sala
economice şi sociale ca riul era fix, şi nu depin
o fatalitate, iar sloganul dea de realizarea planului
O cerinţă esenţială pen experienţă dobîndită în cei tunsă. Concomitent, ia Grija de căpetenie a sa „a veni de acasă" pentru în secţii. Cum să ajungă
tru buna funcţionare a o- 20 de ani de cînd lucrează prodticţia de lapte, faţă lariaţilor fermei este acum a-ţi rezolva o problemă, o la poartă V O audienţă)
ricărei unităţi sau subuni în ferma respectivă, doam de 160 hl prevăzuţi, s-au să pregătească temeinic necesitate.
tăţi agricole, în condiţiile na economistă şi-a făcut realizat 215 bl, iar la fă- producţia agricolă din anul Informaţia că fosta di două, mai multe, la doam
economiei de. piaţă, o re o credinţă în profesie, ur tări s-au înregistrat în 1991. Pe Îîngă stabilirea rectoare a întreprinderii. na (că în „familie" tovară
prezintă realizarea de pro mărind permanent ca toa plus 129 miei, comparativ „ structurii culturilor, s-au de Tricotaje Tip'Lină do şa devenea doamna direc
fit, adică să se acopere in te lucrările din tehnolo cu ceea ce s-a stabilit asigurat o bună parte la Hunedoara, Cornelia Vi toare), dar zadarnic. Lu
tegral cheltuielile din veni gia fiecărei culturi să se iniţial. din seminţele necesare, s-a zitiu, rezolvă într-un mod crase şi ea în lungile seri
turi proprii, creîndu-se şi înscrie în limitele stabi Fireşte, în rezultatele fa trecut la efectuarea ară propriu problemele sala de iarnă o garnitură de
unele disponibilităţi în ve lite prin program. Dacă vorabile dobîndite se re turilor pe terenurile elibe riaţilor ajunsese mai . de macrame pentru a i-o face
derea reluării producţiei se ivesc dereglări, condu găseşte munca bine orga rate, sînt procurate îngră- cadou fiicei la măritiş. A
pe o scară mai largă. Iată cerea fermei intervine ope- nizată şi făcută de către şămintele chimice şi s-au mult la organele de' stat . t pus-o într-o plasă, pe care
un deziderat care se îm dus în cîmp 1 000 tone în şi de cercetare penală. Se „a uitat-o" în biroul di
plineşte şi la Ferma nr. 4 grăşăminte organice pe cerea verificată, dar care rectoarei, şi, gata, s-a vă
din Deva, aparţinătoare terenul ce se va cultiva ofiţer de miliţie sau care zut instalată portar.
I.A.S. Mintia. împreună BENEFICIILE in vederea producerii de procuror se putea apropia Doina I. avea o soră pe
' cu dl. ing. Nicolae Balo- sămînţă. Totodată, pentru eu bănuieli de „tovarăşa care voia s-o transfere ele
sin, şeful fermei respec SE REALIZEAZĂ hrana ovinelor s-au depo directoare" ? Poziţia sa era la întreprinderea simila
tive şi doamna Elena Micu, zitat 235 tone fîn, în spe atît de bine consolidată în ră din Petroşani, la Hu
eponomistă, am abordat cial leguminoase, şi 240 faţa (şi în sînul) organelor nedoara. Din toamna lui
factorii care au contribuit CU TRUDĂ tone paie. In vederea mon judeţene ale puterii, îneît 1987 a tot căutat sâ-i în
la înregistrarea unui be tei ovinelor, reproducătorii numai la gîndul riscului moaie inima directoarei;
neficiu, la perioadă, de au fost separaţi de turmă pe care şi l-ar fi asumat, doar-doar va reuşi să-şi
peste 1,5 milioane lei. Din' şi sînt hrăniţi în cele mai oricărui anchetator i-ar fi aducă sora lingă dînsa.' De
suma amintită, mai mult rativ In soluţionarea pro cei 15 salariaţi permanenţi bune condiţii. pierit pofta de anchetă, geaba. Pînă ■ cînd i-a şoptit
de o jumătate milion lei blemelor, vizînd neapărat ai fermei. Am reţinut Ferma se mai confruntă presupunînd că a existat
provin din. producţia vege eficienţa producţiei. că se disting prin conştiin şi cu unele greutăţi, in vreodată o asemenea in IO N CIOCLEI
tală, iar diferenţa din zoo Aceleaşi elemente sînt ciozitate domnii Nicolae mod deosebit lipsindu-i tenţie. '
tehnie. . . avute în vedere şi la pro David, Ion Creţu, Ioan mijloacele de transport de A venit însă revoluţia şi, (Continuare în pan. a 3-a)
Important de relevat este ducţia animalieră. Ca Ur Oprea, Ştefan Gerger, Ro- capacitate mică şi pentru
că la .toate culturile recol mare,- s-a format, în timp bert .Brănescu, Grigore In- personal. în acelaşi timp,
tate pînă în prezent s-au bineînţeles, un nucleu va clezan, îon Şufană, Maria pornind de Ia lărgirea au
obţinut beneficii, la cul loros de ovine, această Iovan şi Ion Lai, tracto tonomiei, ar fi necesar ca UM4 P5 2|
tura griului acestea depă preocupare ’concretizîndu-se rişti şi ciobani, mai vechi din beneficiile realizate să
şind 260 000 lei, ceea ce în obţinerea unei producţii sau mai noi salariaţi în se poată dezvolta şi mo
reprezintă mai mult de totale ' de; lină cu peste fermă,..dar toţi cu. mult derniza activitatea fermei
2 000 lei la fiecare ha. A- două tone' mai mare dedfe- suflet şi. tragere de inimă şi asigura o sporită coin Soţia ii arală soţului ultimul jurnal de modă :
şemănător se prezintă si- . cea stabilită prin program, pentru: obţinerea unor pro teresare a salariaţilor. — Uite, dragul meu, anul acesta cămăşile băr
tuaţia şi la culturile de revenind, în medie, eîtfe ducţii cit mai mari la băteşti se poartă fără nasturi.
orz şi ovăz. Avînd o bună 4,9 kg pe , fiecare oaie hectar şi în zootehnie. NICOLAE TIRCOB — Admirabil! înseamnă că de 15 ani mă-mbrac
după ultima modă L
