Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_194
P. 2
CUVÎNTUL LIBER
P *G 2
" WWI'
In legături cu rechizitele
Dorinţa ms&amz^ori şi şcolare 99 M W Of SM TA TE...
Lucrătoarele din uni , sau nu vor să înţeleagă
Cu fiecare zi ou trece, tinici, Dumitru Andreucă ■ greutăţile cu care ne con ..... In , minunata, Staţiune siv celor cărora,, li se re
sporeşte volumul -lurrări- şi al 'celorlalţi ' mecaniza tăţile ..Centrului de , Li fruntăm, fac presiuni asu Balneoclimaterică Vaţa comandă un anumit rc-
brării Deva încearcă, .în
lor agricole, sînuindu-se tori din secţie. limita disponibilităţilor, să pra lucrătorilor noştri pen de Jos, verile fiu sînt prea gim.
tot mai aproape momen O altă lucrare importan vină- în în timpinarea ce tru a obţine cantităţi mari aprinse, iar toamnele fl , — In privinţa. îngriji
tul însăminţănlor şi 7 re tă a perioadei este însiloza- dulci. rii şi refacerii sănătăţii ?
coltării vulturilor <le toam rca furajelor. Formaţia rinţelor cumpărătorilor, o- de rechizite şcolare, pe cla ien0 e destul de bun — Sectorul medical,
Este poate cel mai
re apoi să Ie recomerfcia-
nă. Oamon i iscusiţi şi de la Cooperativa- Agrico ferindu-le* artîcolete lizeze chiar şi pe piaţa argument ca vechea uni să-l numesc aşa, este bi
harnici ai ogoarelor, inc- lă din Bretea Mureşană a papetăric şi rechizite şco străină, în timp ce copiii tate, renumita „oază“ de ne pus la punct, înca
emizatoH) do ia S.M.A. realizat, pin* acum, a- lare specifice • sezonului. noştri sînt puşi în situaţia sănătate de aici $ă, fie drat cu cadre de specia-
Deva sint pregătiţi» aşa proapc 1000 tone silosş* der Din nefericire, greutăţile de a începe anul şcolăr fă Htate. Apa termală, do
cum 'au dovedit-o In fie cisiv fiind «portul .meca în aprovleio&area cd « I e ră a-şi putea procuri un mult căutată primăvara, tarea, grija şl atenţia pe
care campanie, să reali nizatorilor Pascu CŞărmă» necesare ny ocolesc nici banal creion, caiet sau li vara, toamna, iama. A- care ie acordăm tuturor
zeze toate lucrările in bu zan, Lucian QueUdeari, întreprinderea poeastrii. Cu niar din plastic. flum alte amănunte de celor care vin în staţiu
ne condiţii. Cea mai arză loachim G ăm ăzan şi N i- irtits «gostea, din puţinul Conducerea Centrului de la şeful staţiunii, domnul ne fac ca să fim... 'supra
toare dorinţă *a. tor -este colae PăţruţO. Notabile de care dispunem, încer- Librării Deva â emis o cir llie Mîjju. solicitaţi.
— cum am desprins din sînt şi eforturile mecani căal să asigurăm măcsr culară pentru toate uni — La ora de faţă, sta — Dar, de fapt, ce se
dialogul' purtat Cu dV. ing. zator i tor de la Asoctoţia minimul necesar peatru tăţile prin dare se preci ţiunea este suprapopu tratează aici la Vaţa-Băi ?
inooonţiu Tetea,’ directorul Economică > Interaeopera- fiecare- copil sau . adoles zează că rechizitele şco lată. Avem mineri^ side -*- Eu nu sint medie,
unităţii --. sâ aibă asigu rurgici, constructori, ţă
tistă din Chlraindla, unde, cent, care trece pragul lare se vor vinde numai dar vă spun pe scurt:
rat trofat de lucru sufi de asemenea, a intrat In şcolii la lactat an attţ dc în seturi şi In cantităţi li rani, pensionari, femei asigurăm băi calde cu
cient* numai astfel fiind actualitate şi însilozarea încărcat dc evenimente şi mitate pentru a putea şa- casnice... Cele ZOO de lo apă minerală,:, tratăm su
posibilă evitarea aglome semnificaţii politice. - curi la cazare sînt ocu
rării lucrărilor. nutreţurilor necesare pen tisface cererile Unui număr pate, A lţi înalţi solici ferinzii de afecţiuni ale
cît mai mare d e cumpă
Dovada concludentă a tru perioada de stabulaţie. Lucrătorii noştri din rători. Majoritatea cumpă tanţi, peste 150, sînt ca* aparatului locomotor,
preocupării pentru pregă Din formaţia ce lucreaaă compartimentul comercial rătorilor au apreciat a- zafi In case particulare, sistemului nervos perife
tirea- in condiţii corespun la strîngerea furajelor iac fac eforturi disperate ca ceastă măsură, alţii însă în corturi.» ric, ginecologic, .ale tu
zătoare a producţiei agri parte, intra alţii, Alexan să poată «sigura un co uzînd de principiile unei ■ — Dar masa ? ' bului digestiv. Dar caza
cole. din anul 1991 o p r e dru Bob, Ntooîâe Jăfcâleţ, merţ civilizat în librării, democraţii pe care şi-o rea, masa, agrementul şi,
— Zilnic iau masa în la nevoie asistenţa
zintă interesul ce-1 .mani Daniel Covaci, Eugen mu dar ffiră sprijinul dym- construiesc singuri, ne a- cantina staţiunii peste dicală, asigură zile me
festă mecanizatorii in ve tă, Gheorghe Şotron, Oc- euzâ de practici antire- fru
derea eliberării terenului, tavlan Sav şi Constantin neaybastră,. stimaţi cum voluţioirare. Sperăm m 350 de oameni. Mîncare moase pentru , toţi cei ca
şi efectuării ariţUriksr pe €H*ru. - » ■ părători, este foarte greu bunele noastre intenţii sS bună ' se serveşte dimi re pin ia Vaţa...
suprafeţele ce urmează să Nu pot fi trecute însă ' dintre 'concetăţC" fie interpretate aşa cum neaţa, ia prînz şi la cină.
fie însămânţate în această cu vederea utd impedimen-. nii.hşoştri, care nu înţeleg trebuie, măsurile luate După preferinţe, inclu GH. 1. NEGREA
toamnă. Cu rezultate mai tete ce se ş n : fac simţite fiind în interesul tuturor.
bune la arături se înscriu
lu buna desfăşurare a lu Referitor la manualele
formaţiile din Şoiniuş, Boz, crărilor. în primul riad ATITUDINI, ATITUDINI...
fîărău, Bircca şi Banpotoc. este vorba de faptul că nu şcolare informăm că aces
iin care fac parte ;.şi me Seminarul tea se vor distribui , prin In ziua dc azi multe întîmplări sau atitudini te.
s-au stabilit amplasamen şcoli, în mod gratuit, pen
canizatorii Pateu ţCfetvrilă, tele culturilor -Cc- sfe vor lasă pur şi simplu mască Cu indignare, doctoriţa M.
toan Rarz. lulius Măgda. însămînţa şi nu sînt pro internaţional tru toţi elevii claselor Popa din Deva mi-a relatat discuţia pe care a avut-o
(oan Dăncuş. Nicolae Cioa- 1—X II, in funcţie de rit cu un tînăr, venit la circa medicală din Hunedoara,
grame concrete de lucrări de p edagogie
ză. Gheorghe Betea, Nico mul în care acestea ne unde lucrează, pentru o viza ahtiepidemiologică, îi
în unităţile agricole deser sosesc de la I.D'.C. Bucu era necesară viza medicală pentru a putea merge în
lae Hogman. Pascu Berin- vite, în acelaşi: timp, se' Waldorf reşti. Tot pentru a veni în Bulgaria. Doamna doctor şi-a „ permis“ sa-f întrebe
dei, Vasî le Varga ş i.' alţii, constată o slabă - preocupa sprijinul părinţilor şi ele cînd mai munceşte, dacă mereu călătoreşte peste gra
La Deva a continuat
OC' -se'disting prin grija ce re a consiliilor de admi Seminarul internaţionăl vilor, unităţile 'noastre vor niţă- Contrariat, tînărUl i-a replicat: .,Ar trebui să
<t dovedesc faţă de soarta nistraţie faţă de fertiliza fi deschise şi în zilele de fiu prost ca să lucrez pentru 3 000 de lei pe lună /". c
rea pămîntu’.ui, în spe de pedagogic Waldorf. sîmbătă. 8 şi 15 septem „Deci noi, medicii, sîntem proşti cu, după atîţia ani
■jroducţiei agricole viitoare. în cadrul acestuia, Li u
cial, cu îngrăşăminte or brie, între orele 8— 14. de studii, stăm la dispoziţia dumiţale pentru 3 000 iei Ii
Intrucît nu este de con ceul Teoretic NT,. 1 De pe lună ?“ , — l-a întrebat supărată doamna M P. Tină-
ganice şi minerale pe bază va a găzduit ui mâioa-
ceput obţinerea de recolte Prof. PETRU MAR1LA, rul i-a „întors-o" că el cunoaşte, medici care -s-au
de fosfor. Sigur, unele re rele cursuri: lucru ma
superioare la hectar fără nual, uritmio'. desen-, Centrul d* librari i făcut taximeirişti. Aşa că.- pe lingă tupeu .şi obrăz
ţineri sint generate de lip Deva nicie. (V, ROMAN).
aplicarea de îngrăşăminte, .grafic, mişcare., mode
sa legii părnîn tulul. Dar
mecanizatorii de la Coope un fapt se cere a fi bine laj, limba germană,
rativa Agricolă din Deva munca. eu educatorul,
înţeles: indiferent de pro geometrie proiectivă pre
au transportat in cîffip şi
prietar, pămîntul nu va zentate de docenţi din forul plugarilor din fosminul Bucovinei
aplicat gunoiul de grajd pe R.F. Germania, şi Elve
da recoltele aşteptate dacă
o însemnată suprafaţă, ur- ţia în acelaşi timp, la
nu este lucrat aşa cum o (i
mînd să fie încorporat sub Casa de Cultură Deva (Urmare din oag h n cultivat vocile., afir- respondebtui-fiartifui din fi
cer tehnologiile specifice au fost prezentate con*" miud r „Sînt voiti foarte
brazdă, la aceste acţiuni Cernăuţi recomandă a- s
fiecărei culturi. ferinţe publice care s-au - 40 de săteni, de la 18 la armonioase; îndeosebi bo tşnţiei generale , corala
remareîndurse aportul lui bucurat de un deosebit 50 de ani: „b Ceată dc şii aii volum i-impresio- plugarilor: „Bucovinenii
Mieplae Lupuţ. P ivei Cu- NiCOlAE TÎRCO# interes. daci. cărora le lipseşte nanl 'tn. poîiţiile de jos sînt aţii. de mfndri, incit lt
doar opinca" f spunea şi înfioară sala*. ■ nu se sfiese să afirme că c
„Glasul Bucovinei". In Î5 noiembrie a a-- acest cor este al doilea
La concursul din oc celuiap an, corul concer monument, . după ..trecui
tombrie 1933, ţinut' la tează ia Teatrul Naţional E l, asie sufletul cei ma
I Teatrul Năţt&nat dîW Cer din “ Bucureşti, cu acelaşi re al Bucovinei, al urma c
năuţi, în memoria
lui
repertoriu
la
patriotic.
şilor lui Ştefan cei Mare
lă
P o s t - s e r i p t u m la ... g o s p o d ă r i r e a o r a ş u l u i j Ciprian Poritmb0şc%(; coîţ care adaugă Ucunţ cîn- şi Sfini".
Tul a primit Mddalîd de':. •tcCe satirice, -bogate în
i După spectacolul din tc
(Urmare iin pag. ,J) în . containere. şi îl goleş trotuare din faţă măga- “Am cu Coroană, distinc Conţinut educativ. Cei Bucureşti, coriştii au Jo.st
te pe unde apucă, adică, zinelor este dată aees* I ţie neacordată pînă atunci prezenţi îi răsplătesc pe invitaţi cit toţii la cona Si
■" — Sperăm să achiziţio prin apropiere. , •ora | vreunei formaţii săteşti. corişti cti flori şi cu cul unui mare boier,' au
Meritele succesului se da
pumni de bani, scoşi din
năm nişte utilaje din im — Ceva referitor la — Despre parcuri ? . | torau in mare măsură di buzunare şi aruncaţi pe petrecut aici o zi întrea
port. în afară dc asta. oameni? —7 S-a „privatizat" par* I rijatului său — părintele
.
am luat legătura cti I.C. — - Avem, ta curăţenia cui de lingă cetate, adică ® Eugen- 3ancovschi — care scenă. co- gă, in belşug de cintece N
La 27 noiembrie,
Orăştie, pentru realizarea oraşului, oameni foarte a fost dat — prin con-1 şi de ospeţie. ai
unor containere din plas ti-act — în sarcina unui ® ÎS
buni, conştiincioşi. Fără
tic, care să aibă doar ei, Deva — ca şi oricare om harnic de la noi. Spe- |
scheletul — partea de ri alt oraş — ar înota în răm să iasă bine. |
giditate — ' din metal. închaiem .aici dialogul* Unde există preocupare,
gunoaie. Sînt echipe care şi solicităm ca I G.C.L, I
Se pot spăla şi. întreţine lucrează şi noaptea A: cc
mai bine. Vom lua mă mai trebui- ca si aso-ia- Deva să-şi îndrepte aten -l N
ţia •*— în această perioa-1
suri pentru betonarea ţiile tle locatari să-şi fa dă, cit mai „ţine" vrem eâj rezultatele se văd de la sine!
platformelor unde sînt că datoria privind cu cu noi — şi spre terase-f
aşezate containerele. în răţenia pe atei şi în zo le blocurilor Avem, (Urmare din pag, l) dor, sâ se execute ten lucrări de igienizare a în
n
prezent, cînd plouă, omul nele dintre blocuri. Sînt acest domeniu, foarte I i cuieli ş.a. Lucrările, după căperilor (săli. de clasă, co m
nu mai calcă în noroi sectoare care le aparţin; multe sesizări primite de j sprijini financiar astfel de cum ne mărturisea doam ridoare, anexe, sală sport), Iii
pentru a pune gunoiul Aşa cum porţiunea de la cetăţeni., lucrări. na Viorica Ciurea, direc miei reparaţii la geamuri,
tor şi Victoria Gros, pe uşi, după cum ne spuneau cr
LU CRĂRI î n s e m n a t e . dagog, s-au efectuat în profesorii Petru Baîaj şi
proporţie de 75 la sută. Verghelia Partenie. Lucră
La Liceul din Ilia se des Se spera ca pe 10 septem rile sînt efectuate de per pc
făşoară, prin G.I.G.C.L, brie, acestea să fie termi sonalul administrativ. în- pc
Deva, lucrări de mai ma nate. Pînă în momentul tr-adevăr, cabinetele arată sti
re anvergură. Pînă va fi de. faţă, liceul era patro frumos. Materialul didac
construit noul internat, ca nat de Trustul S.M.A., ca tic a fost deja aranjat, a-
re in momentul de faţă se re li asigura şi fondurile cestâ fiind conceput în
află doar la stadiul de fum bună parte de către ca tii
pentru lucrările de Inves
daţie, într-o clădire âft®3tâ tiţii* intrucît apapţlnea drele didactice.
a liceului se desfăşoară lu* de Ministerul Agriculturii, Aşadar, la sfîrşilul aces
crărî de reparaţii capitale In continuare, fondurile tui raid, constatările sînt
pentru amenajarea de dor vor ii atocate de Inspec îmbucurătoare. Prin efor
lucrările
turi stăruitoare,
mitoare şi grup social. P î toratul Şcolar Judeţeah.
La ieşire din Deva, spre Şoimuş, în loc de „Drum bun" posesorii de autore- î nă âciim s-ă reâîîzât insta : finaliza!
hicute pot reţine imaginea unul eîîne mori şi o puternică lovitură fii,.. tete- | Oricum lucrările trebuie în «ca mai mare .parte...
I acoperiş urmează să se Alături, la ..Şcoala, Gene rezultatele se văd de la
scoape! . \ laţia de baie, reparaţii la urgentate 1 Unde există preocupare, :
toarne ^pardoseala- cori rată din iun s-au efectuat şinei ' ■ /