Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_195
P. 1
l i b e k t a t e , d e m o c r a Ţ I E, A D E V A » !
■0
case noi.
Constructorii răspund
prezent ?
— Nu vrem să facem un Dumitru Gheraşe, Iosif
raid inedit, dar dacă ve Szabo II, Aurel Voronea-
niţi cu noi pe şantier, sti nu sînt exemple de mun
mate domnule inginer că,- pricepere, hărnicie. i
• MIRCEA CIIIRII-A, direc — Dar în pontaj arfl
tor tehnic la T.A.G.C.M. văzut şi litera „N“. Adi--
Deva, poate reuşim să ur că nemotivaţi.
nim unele lucruri din loc. -----La litera „N" avem
Ce ziceţi ? . tot mai puţini. Iată ' ce
— Păi vin. Din mai mul scrie în foaia de pontaj :
te motive: Unul este că Nicolae Mititelu — 5 zile
&» ziarul „Guvîntul liber“ tre- de muncă nemotivate; Io- Deva. Constructorii ridică noi şi tot mai frumoase casc pentru... noi. *
bttiggriţute ajute mai mult. sif Pantea — 3 zile; Toa- Foto NICOLAE GIIEORGIHU
Aţi sclţs de la Orăştie, de der Singurel — trei zile.
la Călan. Dar noi avem Şi pot să-i numesc şi pe
o arie mult mai largă de alţii, care nu se ţin de
acţiune, praetic construim treabă. La semănat
"ase pentru toţi hunedo- — Ce să reţinem, dom
renii... nule inginer Mircea Cili-' UN OM DEOSEBIT Lucrările din campania în scopul obţinerii unor
— Astăzi să vedem cum rilă, în încheierea raidu agricolă de toamnă au in rezultate economieo-finan-
se munceşte la Deva. De lui nostru? trat în linie dreaptă. In eiare superioare, s-a sta
unde începem V — Că pe şantierul • de Trăim timpuri de mari ganele bisericeşti să facă actualitate aflîndu-se ară bilit ca peste 70 la sută
—■ De aici, de la blocul locuinţe din Deva, aşa ' frămmlqpi, - Frămîniări o selecţie riguroasă a vii turile, fertilizarea tere- din suprafaţa destinată ce
19 B. Se fac ultimele lu cum bine aţi văzut, se atit pe plan sociaUpolitic, torilor ■ preoţi înaintea e-
crări de finisaj, apoi lo munceşte. Am organizat cit mai ales spiritual. O xamenului de admitere: . nului, pregătirea patului realelor păioase să fie cul
germinativ şi însăm în ţări
catarii vor veni curînd în lucrul, în două schimburi acută criză morală bîn- Cădi pentru atragerea şi le. Pentru a pregăti baze' tivată cu soiuri din cate
case noi. In viitorul apro la montatul prefabricate tuie 'societatea noastră. menţinerea, credincioşilor goriile biblrtgîce' elită" şl
piat vor fi terminate şi lor. In rest, respectăm pro Instinctele primare ră în sinul bisericii, e ne temeinice producţiei agri superelită în vederea pro
blocurile 34, 33, 29, Tot gramul de 8 orc pe zi. De- bufnesc In mod îngrijoră voie de exemplul perso cole din anul viitor, con ducerii de sămînţă.
i cu predare în acest an venilor le putem garanta tor.. Egoismul, ura, vio nal al celui care îi păs siliul de administraţie şi
sînt blocurile 27, 28, 29, că le vom preda casele la lenţa le întîlnim la tot toreşte. Mulţi din aceşti conducerile fermelor apar De menţionat că pe te
iar ea front de lucru pen timp. Dar, . nu numai lor. pasul. Se Impune o strin chemaţi a'u rămas, dato ţinătoare I.A.S. Simeria "au renurile eliberate vs-a tre
tru anul viitor avem blo Şi mai am o rugăminte gentă regenerare mora rită împrejurărilor, să-şi organizat in detaliu, avînd cut din vreme la fertiliza
curile C I, C2 şi G. pentru „Cuvîntul liber", lă. Familia, şcoala, mass- servească semenii şi pe re, arătpri şi pregăti reta
— Mergem pe şantier, Cînd faceţi raiduri, luaţi- media, dar mai ales bi Dumnezeu^ de la alte stabilite programe concre
în continuare, domnule di* serica, sini factori hotă- nivele şl în alte condiţii. te de lucru, folosirea la terenului, ceea ce a per
t. f rector ? ne şi pe noi. Aţi văzut că rîtori in această acţiune. Iată, un caz, care pen capacitate n forţelor şi mij mis ca şi însămînţările să
— Mergem, Vedeţi că la treburile se rezolvă la fa Un regim totalitar, spre tru mulţi, pare ieşit din loacelor tehnice din dotare. se realizeze în bune con
montajul prefabricatelor se ţa locului. Concret. a se menţine, se biruie comun. Unitatea amintită are diţii. Pînă acum, cele
lucrează în două schim OH. I. NEGREA pe teroare. Unul demo In satul Ohaba de sub mai mari suprafeţe — a»
buri ? cratic pe o legislaţie a- Piatră, comuna Sălaşu prevăzut ca în actuala
■■1 - — Aşa este. La acest Nota autorului: Cu to decvată împrejurărilor şi de Sus, trăieşte un vene Campanie să însămînţeze NICOLAE TIRCOB
biserica. rabil bătrîn, in virstă de
conlucrarea cu
punct de lucru. > pe care-1 tul... întîmplător, a doua Guvernul a făcut mult 92 de ani. Numele lui peste 1000 ha cu orz, grîu,
conduc, toţi oamenii sînt in această privinţă. O este Petru Drăgoesc. Din legume şi plante furajere. (Continuare în pag. a 2-a)
ta datorie — ne întîmpină zi, am trecut pe la aceste măsură e şi suplimenta familie de oameni săraci,
domnul inginer Liviu Ra- blocuri aflate în construc rea numărului de locuri de Copil a trebuit să slu-
doviciu. Constructorii Stein- ţie. Era tîrziu, după-amia- in institutele teologice,
binder Francisc, Ioan Han- ză. Constructorii erau la prin înfiinţarea de noi V1CTOR ARMEAN,
gan, Vasile Iacob, Dorel datorie. Construiau ca facultăţi. Această legisla Ohaba de sub Piatră
Dobrică, Gavril Todean, se... E bine. ţie va da roade numai
cu o singură condiţie: or-(Continaare în pag. a 2-a)
■ D tn cred că există şo- obligaţia de a munci pen veau. Desigur, acest fe tate de disccrnămînt pen
I ’ Iw Jer care nu tru a putea cîştiga atît cit nomen nu se opreşte la tru a putea descoperi pe
* * . rulat, măcar cîţiva ciştîgau înainte fără mun nivel de (foşti) miniştri, adevăraţii duşmani ai a-
I kilometri cu frîria de mi- că. ci continuă în jos, la toa dev&ratelor reforme. Tre
Cred, că după forma te nivelele şi la toate buie făcută selecţia, atît
nă trasă. Motorul
mer
I ge la turaţia maximă, rea noului guvern, res- gradele. de jos în sus, cît şi da
trîns, a apărut, la un mo Din acest punct de ve sus în jos, astfel ca pe
I consumă mult, dar maşi ment dat, situaţia para dere au dreptate acei toate posturile de decizie
na nu avansează
deloc
doxală, că erau 18 miniş-
să ajungă persoane com
protestatari, care fără a
g sau merge încet şi cu po- petente şi cinstite, ne
I ticneli. In vremea din atinse încă de rtiorbul co
! urmă, am senzaţia că rupţiei. Sarcina este foar
I România este ca o maşi- FRIIilA DE MIM te grea, şi nu putem pla
5 nă condusă în acelaşi ca cu iluzia că vom pu
I timp de trei şoferi înce- tea face curăţenie rapid.
" ■ pători, dintre care unul ,DC UN TIMP STÂ TOT AICI Ş l C O B E Ş T E ...
I apasă, pe accelerator şi tri fără ministere, ală pătrunde în esenţa pro Dar cu atit mai mult
este nevoie să pornim re
■ ţine volanul (de bine, de turi de 45 ministere fără blemei, afirmă că „nu pede la treabă, ca aliaţi.
I rău), altul apasă pedala miniştri. Aceasta în sen s-a schimbat nimic". Gre Să încetăm să ne mai Desen dc ALEXANDRU RUGESCU
a de frînă, iar al treilea sul că miniştrii nou nu şeala lor constă doar in învîrtim in cerc, ca pisi-
j trage frîna■ de mină. In miţi nu au (încă) nici o faptul, că în loc ca ei să ' ca după coadă, să stăm
I această comparaţie, lucizi autoritate reală, în timp lupte împreună cu noua o clipă să cugetăm şi să
gu
ce vechii, foştii miniştri
vernul şi oamenii
ne apucăm cît mai repe
conducere împotriva nos
I sînt cel ce încearcă să încearcă să mai salveze tem politieo-economic, de de treabă. Să dăm UM4 P5 TI
talgicilor vechiului
sis
facă maşina să avanseze,
salva,
ce se mai poate
drumul la frîna de mină.
I privilegiile apasă pe frt- prin tot felul de piedici prin acţiunile lor ei con să ridicăm piciorul de pe — Domnule, ieri mi-aţi vîndut acest pulovăr ea
cei ce simt că-şi
pierd
puse în faţa reorganizării,
să
pedala de frină şi
pro
tribuie la frinarea
I nă, iar cei ce trag frîna in faţa scăderii puterii cesului de schimbare de pornim din loc maşina e- fiind 100 Ia sută din lînă şi acasă am văzut eticheta,
lor personale şi în faţa
conomiei româneşti!
de mină sînt
mărunţii
pierderii avantajelor de
a profitori, precum şi cei mocratică. Trebuie mare pe care scrie 100 ia sută fibre sintetice.
GHEORGHE GRON
loc neglijabile
atenţie şi o mare capaci
ce -le a- a-
| mune, ae concurenţa, ae de c e -le atenţie şi o mare capaci- GHEORGHE GRUN — Ştiţi, procedăm aşa ca să păcălim moliile.
loc neglijabile
ce se tem de ziua
|
mîine, de concurenţă, de
