Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_195
P. 2
PAG 2 CUVINTUL LIB
Puritatea şi acurateţea vorbe cu tine, nu-i aşa ? rului, vinzi ca un gură- trai pe picior mare. Favo-
marmurei româneşti teau-. ..Mutai*. îmj zice un --Gaşcă informaţit*de era mai rizîncl, în schimbul unor Clubul . Siderurgistul" _ club, nu numai pentru a ,
pus ve&»uiiâ ;-d|ctaterial ’ bătefâtt, dŞrui'a iEfltepea . marc valoare; Ofte.olşţigă. cadouri, o ijjrmă străină în Hunedoara a intrat în '"detivH in '-diverge- ferma-1
ceauşţsţ $a 'dispoziţie posi* să-l • mijeâlcă mustaţa şi '.cin e păgubeşte? % contractarea unor utilaje, conştiinţa locuitorilor rnu- ţ a ai-tiiifce, Mat M smi. \
bilităţi sporite de a re»«b pe «jfreA Întrebasem de Serviciile de -spionul ale prejudiciat, net econo- nMptului ea un
eşeză- '.Ei se bitilncSH la <r ms- 1
za . "eobaoniice adu* ■ (ofbplezaftţâ cîţ t ceasul • ■principalelor ţfefudez' zvptţa- nnliomfS căci alte Or» mtnţ. eu o aetivUtde per- coterii, id videotecâ fzii-I
căinare de profit. Se ştie — . şa eşfi din fabrică; de ţe ale Europel-UU fi b sf in- oferea® aceleaşi utilaje, ms&eAtă şi vartt&B" Con- nic are S reprezenta#*T cu '
că pentru te&ptuirea. Ope* la « n “. „Nu" — recmosc ^totdcaunah.4iifepe«$£ în pri «^•■'calităţi superioare* la tituOndu -şi tretâţţia, clu fîtme video cbidrj.
rei de glorificare 'a trece spăşit. „Aşa-i, zice puşta vinţa ţărilor'din Estul coi» jp-eţuri nrtjfftmai iVanta- bul nu se dezminte nici Desigur că şi cei care
rii sale vremelnice prin is nul. Pe aici se plimbă de tinentului, de relaţiile Iov Ţoase. după Revoluţie. Dimpo au talent sau înclinaţii
toria poporului TiWfcsn, co ta o vreme lumea ea pe economice intemaţlonaie, G.M. nu era- drx’ît aît trivă. în condiţii de li spre O artă sau un anu
lonelul Gedafi prefera mar bulevard. Mai zilele trecu importul şi exportul ' de simplu merceolog ta o în bertate se manifestă an mit domeniu tşi pot găsi
mura românească, marfă te, îmi povestea un prieten utilaj industrial, .'ampla treprindere de import pro suflu nou, tineresc. -Ast -aici împlinirea. Slnt cu
bună şi ieftină. Dictato din oraş,' al cărui tata a sarea institutelor de cer duse chimice din Bficu- fel, in primăvara aces noscute şi recunoscute ci-
rului român îi convenea lucrat la „Marmura" şi s-a cetări şi â altor obiective reşti. La o expoziţie inter tui,, an, pe Ungă forma tleclubul, cercul de pic
orice afacere cârd aducea naţională s-n cunoscut .a b ţiile existente fcare-şi tură, de foto, de speolo
valută şi prin care mai solut din întâmplare* („Sn- continuă activitatea) au gie şi turism montan, ca
putea diminua, nu conta tîmplări" căutate sau pro apărut altele noi. A1S- şi acţiunile şi rezultatele
cu ce sacrificii, datoria SPIONA4UL E C O N O M IC — OM ÎN S O ŢITO R vocate de un abil spion I
externă in care grandoma în slujba unui partener de I k 11 ------ A
nia lui dementă înglodase INEVITABIL AL DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII ? afaceri străin) cu reprezen
tantul unei firme străine,
poporul român. Din ne aflată în sfera noastră de 1 Cu şi pentru tineri 1
voia de a spori disponibi
lităţile de export se „năs afaceri. „îrrtîimri amica i 1
cuse" şi un decret privind fapt divers" le" soldate cu mese eopt-
folosirea acestei bogăţii na oase, cadouri .dezintere . turi de „Sider*, formaţie acestora, for recent ş-a |
turale a subsolului româ sate* pînâ ciad agentul, de muzică uşoară consa înfiinţat şi un cerc de «
nesc, să-i zicem K.W.. i-a p m crată, au fost create şi bridge, foarte căutat mai I
O asemenea bogăţie na direct problema care-1 in au .trecut deja proba de ales de tineri. De fapt, *
turală nu se putea să nu-i teresa şi pentru care par- foc a confruntării cu tot ei stnt şi beneficiarii |
intereseze după revoluţie şi pensionat, că ncesta, MO-/: indusiriale; utilajul tehno tronii săi îi trimisese*# lă publicul „Sider Junior", cercurilor practice de 6 *
pe alţii Interesaţii au a- că tată-sâu a condus prin logic folosit şl capacitatea Bucureşti: date orientati „Ridens* şi ’ „Telegrama” luni, menite să le creeze J
părut rapid In persoanele fabrică, pe unde au vrut tui, volumul producţiei, in ve despre concurenţă, in (de hard-rock). Ca de alt deprinderi necesare Unor f
unor reprezentanţi ai unor ei, nişte cetăţeni străini, vestiţiile şi rezultatul cer tenţiile şi posibilităţile par fel şi formaţiile de bredk meserii foarte căutate la *
firme de prelucrare sau li interesa tot: cum mun cetărilor, d>ate despre sala tenerului de afaceri* nece dance (băieţi) şi de dans ora actuală. J
comerţ din Ungaria, Bel cim, cum cîştigim, unde riaţii unor ministere, oa sităţile de schimb ale În modern (fete), sau tinere Tot peste tineri am dat *
gia şi culmea, chiar din facem export şi cum s&t meni de ştiinţă, cercetă treprinderii, ofertele lăsa le soliste Gina Păsat, Eli- şi ia biblioteca clubului. I
italia, vestită prin. mar plătiţi cei ce lucrează ia tori, savanţi, ingineri, si te de alte firme, preţuri* sabeta Bunget, Adriana Domnii Mir cea lonaş, J
mure sa în care însuşi di export şl tot tetei de ches tuaţia relaţiilbr economi condiţii de livrare, alte şl Trif şi Ramona Racolţa. bibliotecar şi loan Mânu,*
vinul Micheîangelo Bouna- tii*. ce între ţările din Est şj alte date. Formaţiile menţionate, care gestionează biblio-1
rotti- şi-a dăltuit nemurirea. O ti posibil, de ce să nu multe altele. Nimic nu scă Informaţi din timp. cu împreună cu cele folclo ieca volantă la Uzina nr.\>
Ciad italianul se intere fie ? Cineva mal spunea că pa — şi nu scapă nici a- privire la intenţiile parte rice de umor şi soliştii de 7 a C.SJl., spuneau că j
sează de marmura ta în- pe presupuşii parteneri de eum — serviciilor spiona nerului de afaceri român, muzică populară au rea între siderurgişti există %
-seamnă că este vorba de jului economie. Pentru că. patronii lui K.W. au exclus mulţi cititori, în special I
o afacere care rentează, afaceri ai întreprinderii si afacerile sînt afaceri şi cel orice negociere referitoa lizat în acest an 10 spec
In tineri. Gustul pentru le c-;
prelucrare a
meriene de
tacole la sediu sau
nu ? Şi dacă este afacere, marmurei îi interesa deo tare îl învinge pe Cel slab. re ta preţul produselor lor, împrejurimi. tură, artă, în generai pen- 1
«cretcie afacerii trebuie cel deştept îl „mulge" pe fără nici o teamă a vreu Activitatea artistică, în tru frumos, ii reuneşte I
păzite cu străşnicie şi de sebit natura şi relieful nos cel, hai să-i zicem naiv. nei concurenţe sau că par viorată de o infuzie de sub acoperişul bătrinului |
■ătre muncitor şi de către tru. -Şi nu oriunde. Cam în urmă cu peste 20 de tenerul român va renunţa
nu este
director. Altfel, afacerea din zonele din care „Mar ani, în fruntea unul co la export. Ştiau eă nu poa tinereţe, permanenţă insă lăcaş de cultură, pentru \
singura
a că găsesc la Clubul „Si-*
se soldează cu pagubă. Şi mura" exploatează mate- lectiv de tehnologi de la te renunţa pentru că o vieţii clubului sau preo derurgistul“ Hunedoara I
in mod sigur, nu pentru rta primă, l-au condus bi Un institut de proiectări Iudă se vîeduse p.e ajrginţi. cupare a- conducerii sale. posibilităţi să-şi petreacă *
:>elgian, pentru maghiar nevoitoarele gazde, bine bucureştean se afiş M.A* Şi cînd te gindeşti la;; mar- ’ Domnul Tlberip ilincea, în mod plăcut timpul li- ţ
-au Italian. înţeles cS i-au eondus pe uh tip pus pe afaceri. <avid mura nourtră ! directorul clubului, spu ber, dar şi să-şi pună in J
Mă plimbam într-o zi unde au dorit, eu prover după venituri • uşoare şi I. MATASAREANU apţiiu- •
■am nestingherit de ni biala ospitalitate româ nea că aici, zilnic au ioc valoare talentul,
meni prin curtea între nească şi, mai ales, prin diverse manifestări, de dinile sau să-şi asiîmpere |
prinderii simeriene „Mar persoane interpuse. De, în dimineaţa pină seara. Şi, setea de a sti. \
mura". Şi cînd te plimbi de asemenea, că majori VIORICA ROMAN
ea în curtea proprie în aSsceri ca în afaceri: c o tatea cel-or care vin la
-ui’tea unei întreprinderi, tigi, păgubeşti, negustor
mai schimbi o vorbă cu te numeşti. Numai că, cu
cine are chef să- schimbe ochii la atenţiile musafi- ia semânat
(Urmare im pag. 1) amintite, se lucrează din
PRIMIM DE LA SERVICIUL ROMÂN plin la recoltarea şi în-
DE INFORMAŢII proape 200 ha — s-au în- siîozarea furajelor, respec
săminlut cu lucerna şi ra- tiv a porumbului de pe 475
SECŢIA JUDEŢEANĂ HUNEDO AR A piţă la fermele din Aurei ha, din care s-au eliberat
Vlaicu, Orăştie şi Com mai mult de 200 ha, tere
Ca urmare a articolelor publicate de ziarul ,.Cu- plexul Zootehnic Bîrcea. nul urmînd să fie pregătit
vîntul liber" privind proliferarea unor acţiuni iniţia Front de lucru este asi şi semănat în această toam
te de serviciile- secrete străine, pericolul pe care îl gurat pe mai mult de 500 nă. Concomitent se irigă
prezintă acestea pentru suveranitatea, independenţa ha. din acestea aproape şi se recoltează legumele
şi integritatea teritorială a patriei, cit şi protecţia valo 300 ha fiind repartizate de sezon. .
rilor economiei naţionale, mai mulţi cititori s-au in plantelor de nutreţ. în a- Urmărind valorificarea
teresat, la redacţie prin scrisori sau telefonic, asupra fară de culturile furajere, superioară a terenurilor
modului în care se pot adresa noului organism creat s-au mai însămînţat spa mai siab productive, la
după revoluţie, atîţ în probleme personale cît şi de nacul şi sînt aduse cele fermele din Hăşdat şi
interes naţional. ’ lalte sortimente de semin Peştiş se vor însămînţa
Luînd legătura cu conducerea judeţeană a aces ţe necesare. Pentru creş plante medicinale {eorean-
tei instituţii, prin amabilitatea domnului comandant, terea producţiei la ha, pe dru) pe 100 ha, precum
sîntem în măsură să vă informăm că. persoanele in mai mult de 200 ha s-au şi mărar, culturi ce vor
teresate se, pot adresa telefonic la nr. 9,36/25555, iar aplicat îngrăşăminte chi aduce, cu siguranţă, profit
pentru date suplimentare şi audienţe funcţionează mice, urmînd ca odată unităţii.
biroul de relaţii cu publicul, care îşi are sediul în cu semănatul să se admi Important de subliniat
Deya, str. -M. Emiiiescu. nr. 130 ^Inspectoratul Jude nistreze complexe pe toată este că In toate lucrările
ţean da Poliţie). suprafaţa, In stoc aflîn- accentul se p.une pe cali
Audienţele au loc săpiămînal, în ziua de miercuri, du-se peste 150 tone. De tate, pe asigurarea unor
i între orele 9—12, iar corespondenţa poate fi expedia- asemenea, s-a făcut apro densităţi corespunzătoare
, tă la adresa: Deva, 2 700, Căsuţa poştală nr. 144. vizionarea cu erbicide.: şi respectarea perioadelor
în paralel cu acţiunile optime dc semănat.
(Urmare din pag, I) în orice împrejurare. Nici cilor, dar cheltuitor din dei din crengi acoperite rea lui în nefiinţă, în comportare in viaţă. Nu
'un drumeţ rm i-a bătut fire şi lipsit de simţul cu buruieni şi cetină. mormântarea i s-a făcut mai aşa putem înţelege
jească la străini. A în in poartă, ca ' să nu f ie prevederii, a vîndut pă- Providenţa a făcut să fie cu tot ceremonialul obiş actele■ de caritate săvîrşi- I
văţat să scrie şi să ci ospătat şi să nu-i ofere mînt după pămînt, holdă descoperit chiar de soa nuit în localitate. Şi e- te, culminind cu adopta
tească, în timpul' primu loc de dormit. Duminici după holdă, ca în final cra lui Drăgoescu. Rela- xemplele de grijă faţă de rea în familie şi îngriji
lui război mondial, pe le şi tu sărbători e nelip să-şi vindă grădina cu că- tîndu-i cele văzute, aces- aproape nu se opresc rea celor doi pomeniţi,
frontul italian. Ocrotit sit de la slujba religioa aici; a se vedea cazul sortiţi pieirii.
de providenţă, a scăpat să. Restul 'zilei nu şi-l ■resB Izldor Băcălete, pe care Viaţa. lui, faptele lui
teafăr din măcel. La re petrece în somn, in bău ay, o asemănare deplină
venirea în satul natal s-a tură sati in discuţii inu UN OM DEOSEBIT îţ întreţine şi acum cu
căsătorit, avînd trei co tile. Credincios convin ajutorul nepoţilor, oa cit cele descoperite nouă
pii. Muncitor, cinstit, gerilor sale religioase, se meni în putere şi de' o- prin evanghelistul Ma
corect şi mai ales cre interesează şi cercetează menie. tei la capitolul 25, ver
dincios, a căutat să insu pe toţi cei în suferinţă, suţa de pe ea- A fost si ta a rămas adine impre Acum baciului Drăgoes set 34—40.
fle şi copiilor aceste vir consăteni sau locuitori ai lit să plece in lume. Tre sionat. Fără a sta pe gin- cu, puterea-i scade pe zi li dorim în continuare
tuţi. aşezărilor îndepărtate. cut de 60 de ani, nu era duri, a plecat imediat şi ce ţrece. Puţine lucruri baciului Drăgoescu, sănă
Acum, cînd se află în Pină la ce nivel se ri angajat de nimeni. Ce l-a adus in casa lor. le mai poate face. E feri tate deplină, ca In anii
pragul asfinţitului, a ră dică sentimentele de milă era să facă ? In cap de Cincisprezece ani, cit a cit că poate merge la ce i-au rămas, in măsu
mas acelaşi pe care îl şi de dragoste faţă de a- iarnă s-a întQŢS, fyrişîn- biserică, ti mulţumeşte ra puterilor, să-şi conti
ştiam dintotdeauna, plin prBapeîc se poate vedea du-se pe locurile natale, mal ţrutf, a Tbsţ tratat lui Dumnezeu peţitm (tă nue lucrarea de o viaţă
ca un membru al fami
de bunăvoinţă faţă de din salvarea a doi nă a putui şl mai i poet» a* întreagă pentru alinarea
«
toţi semenii cunoscuţi şi păstuiţi ai sorţii. unde ii trăiseră păl inţii, liei. Nici o deosebire fn juţa pe cei in suferinţă. suferinţelor, pentru adu
necunoscuţi, săritor ia Prin anii t9Z4—m 5 moşii şi strămoşii, £â viata de toate zilele. Cine? Iubirea dezinteresată cerea unui dram de bucu
a cazai bolnav a fost (H-
toate necazurile lor, ga trăia un localnic, pe nu margine âe hotar s-a grijit ou ohmegeţie şi rie, de speranţă in sufle
ta să le vină în ajutor me llie Resedeg. Mun- prit $i-a încropit un bor- compătimire. Ca trece din morala creştină tai tele căzute pradă durerii.
fost dinsulul îndreptar de
