Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_196
P. 1
Privatizarea la ÎN ZIARUL
DE ASTĂZI :
„fără frecventă"
COSÎXZI.ANA. D n
cuprins : • Şi tea
Privatizarea este, fără • Un fenomen negativ trele au fost „îm
îndoială, un fenomen lău îl constituie, după părerea puşcate'', nu-i aşa ?
dabil al acestei etape isto multora, privatizarea în • Un nou si greu
rice — iar mai pe înţele alimentaţia publică. După exame„ • O carte
sul tuturor — , un fel de densitatea mare existentă care se recomandă
scăpare din „chingi" şi o de bufete, restaurante, singură.
alergare tonifiantă pe un braserii ş.a., constatăm cu TRIBUN \
cimp necunoscut. Direcţia uimire că mai există încă
loc pentru astfel de uni ..CITVÎNTUU I
şi viteza sînt cele pe da tăţi. LIBER"
re le impune imaginaţia
• Nu este rău, vom zi PROGRAM UL TVR
fiecăruia. In acest sens, au ce. Economia „de piaţă"
fost eliberate o sumede are un principiu: rezistă — vineri si sîmbă-
nie de autorizaţii ce aco tă.
cine poate î Şi vom vedea
peră o gamă largă de pre
ocupări 'ale hunedorenilor. dacă aceste mici unităţi
private vor rezista
pre
(Ne-am pus în gînd să ne
siunilor de „de piaţă".
referim > numai la ■■ judeţul Solicitudine
nostru). Despre multe din • Se constată, totuşi, că
mulţi întreprinzători şi-au
tre ■ aceste iniţiative am scos autorizaţii în dome
scris şi le-am lăudat de nii do activitate în % care la primărie
oarece au înglobat în ele nu posedă pregătirea pro
un RĂSPUNS PROM PT fesională şi cunoştinţele ne
LA NEVOILE PO PU cesare. Şi aceasta este per - In oraşul Vulcan, dom
LAŢIE I. nul Vasile Sufietu este cu
mis, cu condiţia ca activi
Există însă : şi o - mulţi tatea respectivă sâ fie des noscut de mulţi locuitori
me .de autorizaţii dare cer făşurată, totuşi, de oameni ai oraşului. Ca secretar al
tifică, în ■ fapt, un fel de primăriei, este deseori con
pregătiţi. Un exemplu bun sultat cu privire -la-modul
privatizare „la fără frec în acest sens îl constituie,
venţă". Este vorba, în pri de pildă, Asociaţia cu scop în care se aplică prevede
rile unor legi
sau se re
mul rînd, de neonprarea lucrativ „Streiul" din Ba- clamă unele stări de lucruri
celor înscrise în autoriza tiz, constituită din Mihai In gospodărirea ' cartiere
ţiile solicitate şi primite. Băloiu şi Eugen Braşovea-' .. „ _ _ d#- copii. In această pri- lor, i se aduc la cunoştin
Dar, vom încerca în conti nu. Mihai Băloiu gre peste- r -arta «SUtte de tarilt. Dar mai sînt pe ici, pe colo, ţă unele nereguli. întot
ierehâri 'cari#, cîndv^, ■ăŞ. fost bine amenajate, dar arată Ia fel cu imaginile deauna chibzuit în luarea
nuare, să" sistematizăm toa
MARIN NEGOIŢA alStarâtc. Şâ .fie vinovate t Asociaţiile de locatari şi chiar locatarii deciziilor, secretând .pri
te problemele pe care le-am nu au nimic de spus şi nud ales™ de tăcut ? Foto NICO LAE GIILO RG IIIU măriei îi ascultă cu aten
, aflat în această direcţie. (Continuare în pag. a 3-a) UluaaiMmrfMiuiiMaiauuHmBnHauuarsmuunuanmBHMMHHanu ţie pe oameni, consultă
pe colegii săi asupra mo
Toamna se numără dului de rezolvare a unor
tre
Cerinţe personale sau
Potrivit Hotărîrii Gu lui pe un termen, - de la 1 idouri 'despre ihodul In buri ale obştii.
vernului României nr. . 975, ,ja 3 .luni* Dacă . bunurile T ire cetăţenii' hunedoreni într-una din zilele tre
'din 21 august a.c:,-cu pri sînt ascunse în loctfri spe respectă regulile de trece bobocii cute, Elisabeta . Rostaş a
vire la prevenirea scoate cial construite se sancţio re a frontierei, am re venit Ia primărie şi, în'tru-
rii ilicite peste graniţă şi nează potrivit legii: se în ţinut că se menţine ridi cît primarul era în conce
comercializarea în străinii trerupe călătoria şi se re c a t numărul celor care so- Acum, ciad semnele 30 de procente — , nu au diu. i-a adresat secretaru
tate a bunurilor industria trage paşaportul pe o pe .licită paşapoarte şi care toamnei sînt mai vizibile onorat eu '-prezenţa întîl- lui rugămintea ei şi a dom
le de larg consum, s-au rioadă de la 3 luni la 6 î.efâetuează călătorii pbste ţlecît în alţi aiti, datorită nirea respectivă, conside- nului Victor Covaci din
stabilit -măsuri care să a- luni, pe baza unui proces s-graniţă. „Dacă în lunile secetei prelungite care a rînd probabil, ceea ce, din Vulcan, strada Babei nr.
sigure condiţii Corespun verbal şi cu menţiunea cu trecute s-au întîlmt situa -grăbit mult vegetaţia cul păcate practica de produc 5, de a oficia căsătoria ior
zătoare cetăţenilor români venită în paşaport. ţii în care şi concetăţeni tu rilor agricole, gospodarii ţie nu o confirmă, că stă- la domiciliu. „Trăim de
care doresc .să călătoreas Contestaţia împotriva •de-ai noştri au trecut în ogoarelor îşi pot evalua pînesc „secretele" recoltei. mni mulţi ani împreună.
că în străinătate în inte procesului verbal se poate semnate cantităţi de pro cu destulă exactitate rod Ce aspecte esenţiale s-au Şi la bine şi la greu am
res de serviciu, turistic sau face în termen de 15 zile, duse, în special procura nicia muncii,: cu alte cu desprins cu acest .prilej ? :‘fost unul lingă altul. Am
personal, precum şi pen iar soluţionarea este de te din comerţ, chiar direct vinte acum validîndu-se Dincolo de influenţa ne neglijat legalizarea legătu
tru stopârea eomâfţillui' ili competenţa unei comisii din unele depozite, putem valabilitatea Înţelepciunii favorabilă a factorilor cli rii noastre deşi tot timpul
cit cu produse-care a fec formate din reprezentanţi afirma, cu satisfacţie, că potrivit căreia în acest a- matici asupra producţiei de am fost o adevărată fami
tează stabilitatea publică ai Ministerului Finanţe- s-au rărit simţitor cazurile notimp se numără bobocii. orz şi grîu a anului. 1990, lie. Victor Covaci priete
Să vedem însă ce avem soarta recoltei a fost de nul şi de fapt soţul meu
de numărat. cisă de priceperea agrono de o viaţă, este acum bol
milor şi de îndcmînarea
Dacă la culturile de car-
Precizări privind prevenirea tofi,- legume, sfeclă de za mecanizatorilor în aplica nav, imobilizat la pat, ne
transportabil.: Insistă foar
hăr, şi porumb socotelile rea corectă a tehnologiilor te mult să fie oficiată că
nu sînt încă definitiv în specifice. Avem Ia îndemî- sătoria noastră". ,
scoaterii ilioite peste graniţă şi cheiate, se pot face apre nă numeroase exemple Domnul V. Sufietu i-a
cieri ' concludente referi clare ce demonstrează ro răspuns pe loc: „Este le
toare la culturile de ce lul şi locul fiecărui factor gal ceea ce solicitaţi dum
comercializării unor bunuri reale păioase, învăţăminte în obţinerea unor produc neavoastră. Stabilim ziua
totodată,
ţii ridicate şi rentabile la
cînd doriţi oficierea căsă
trăgîndu-se
hectar, acestea atestînd
deosebit de folositoare pri toriei şi venim la domici
vind pregătirea recoltei a- competenţa şi profesiona liul dumneavoastră pentru:
nuluP 1991. Trecînd peste lismul oamenilor ce făuresc a ne face datoria".
prin dezechilibrarea acce Ior, Direcţiei Generale a de trecere ilicită a produ multiplele .şi controversa pîinea poporului. Potrivit Ne-am interesat şi, la
sului cetăţenilor la produ Vămilor şi Ministrului de selor peste graniţă.' Pot tele ;aspecte generate de ■ balanţelor real întocmite data fixată, secretarul pri
sele deficitare şi perturbă Interne — Direcţia Gene preciza că, pînă Ia aceas mersul spre restructurarea în unităţile de producţie, măriei, împreună cu dele
aprovizionarea tehnico- rală pentru „ Paşapoarte, tă dată, nu ni s-a semna agriculturii; aducem în a- şi nu unor raportări fic gatul de la starea civilă,
materială ■ a- întreprinde Controlul Trecerii Fron lat mei un caz din jude tenţie unele situaţii ce pun tive şi impuse aşa cum doamna . , Maria Stoicuţa.
rilor. tierei şi Evidenţa Străini ţul nostru de retragere a cu putere în evidenţă preo s-a procedat în anii ante- au - oficiat căsătoria la do
Astfel- neprezentarea bu lor. paşaportului vreunei per NICOLAE TIRCOB miciliul solicitanţilor
nurilor pentru efectuarea De subliniat că, în ca soane. Sperăm că şi' prin cuparea sau lipsa de preo
controlului vamal, ascun zul. repetării faptelor'pre acţiunile de popularizare şi cupare după caz, pentru (Loniinuaie in pag. o 3 t»j SABIN CERBU
valorificarea
potenţialului
derea bunurilor în vede văzute în Hotărîrea amin cunoaştere mâi bună de uman, tehnic şi material
rea sustragerii de la vă tită mai sus, se dublează către cetăţeni a regulilor al agriculturii judeţului
muire, nedeclarârea la or termenul pentru care . se vamale să contribuim Ia nostru. Dealtfel, aceasta a
ganele vamale a sumelor dispune retragerea paşa fost şi tema recentei în- UMA. P5 ZI
în Iei pe care călătorii Ie portului. efectuarea peste hotare a tîlniri cu cadre tehnice şi
au asupra lor sau în ba Discuţînd cu domnul co unor călătorii legale, plă
gaje, se sancţionează po cute, fără nici un fel de de conducere din S.M.A.,
I.A.S. şi cooperativele a-
trivit legii şi atrag după lonel Constantin Andrei, complicaţii". gricole, ce s-a desfăşurat A N U N Ţ :
sine întreruperea călătoriei şeful Formaţiunii . Paşa la Casa Agronomului din
şi retragerea paşaportu- poarte a Judeţului Hune» SABIN CERBU Repar locomotive ia domiciliu.
Mintia. Rău este însă că
mulţi dintre, cei invitaţi şi
chemaţi — . însumând peşte .
