Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_196
P. 2

FAG
                                                                                                                                                 QUVfNTUl U K t














       Şi teatrele au fost „împuşcate", nu-i aşa?!  [


         Instituţiile  ţeaţraţş nstituirile  teatrale   din din   facţionate"  pe  scenă,  a  a-  .Craiova,  cu  „Arca   bunei   1  Poem  Aspiraţie
         I
                                                                            bunei
                                fecţionaie"  pe  seină,..a  a-  .Cfaiova,  cu  „Atca
       întreaga  fără  fac-  intense   jims  cu  un  grup   artistic   speranţe"  a  aceluiaşi  au­
       pregătiri   pentru   deschi­  restrâns  ptnă  la  imposibi­  tor.  In  aceeaşi  perioadă  se
       derea  noii  stagiuni.  Lămu­  litatea  realizării  unui  spec­  va  inaugura ’ Casa  Memo-                  Iubitul meu de niciodată;   ,
       riri  despre  ceea  ce  se  în-   tacol.  In  ultimii  zece  ani,   rială  de  la  PetrUa,  a  Zui   Pe marginea plajei   Aprinde-n mine constelaţii   -
       timplă  la  Teatfui  din  Pe­  datorită  atitudinii  foruri­  loan  D,  Sîrbu.  Va  m a ţ'fi   Un4e au marii atâtea valuri   Ca rănile să nu mă doară
       troşani; am  solicitat  dem­  lor  orăşeneşti,  peste  20  de   lansat,  probabil,   volumul   Bătăile inimii isbttei   Cînd voi zbura  rotund prin spaţii.
       nului  Dumitru  Velea,   a-   tineri  actori  au   părăsit   „Publicistica  lut  loan  D.   Distanţele dintre, noi,
       predat  critic,  eseist şi crea­  teatrul  minerilor.  La  ora   Sirbu*  (sub , îngrijirea   lut;            Adună In căuş de palme   -.y  <
       tor  literar,  consilier  al  In­  actuală  mai  există   doar   Dumitru  Vetea‘ —  n.nj,  ce   Pareăaac    Întreg văzduhul vineţiu   '
       spectoratului  Judeţean  de   trei  adori  cu  studii,  supe­  va  apare  la  Editura  kmi-   Ca nişte pietre tari şi bătiîne.   Şi caii valurilor calme
       Cultură,  pină  acum  câteva   rioare  şi  alţi  cîţiua. cu  de­  nescu.  Tot  qtunci.se  va  a-   Citindu-t pe Camus   Scăpaţi din frîa pe-un ţărm pustiu.
       luni   secretar   literar   al   rogare,  Şi  înfiorător   de   corda  ca  nurqc  al  teatruhu *
       teatrului.               trist  —  nici  o  actriţă.   In   numele  lui  loan  D.  Sîrbu,   Am văzut         Fă-mi o corabie din visuri.
         —  Cum  se  prezintă  tea­  această  situaţie  ne  între­  iar  în  parcul  instituţiei  se   Zei învinşi.  Şi las-e să piuteascâ-n larg
       trul  petroşănean  în  preaj­  băm  ce  piese  din-orice  re­  încearcă   amplasarea  mai                   Peste albastrele întinsuri.-
       ma  deschiderii  noii   sta­  pertoriu  ar  putea  fi  adu­  multor'  sculpturi  —   „Ro­  Undeva, linia răsăritului   Fă-mi din iubirea ta catarg.
       giuni ?                  se  pe  scenă?           tonda artei"  —, redînd  per­  Şi apa mării amară.
         —  Instituţia  se  află  în-   —  Şi  totuşi,  ce  se  poa-  ,  sonalităţi   culturale   ale              Iubitei meu de niciodată.
       tr-un  moment  de  criză  a-   te  face  pentru  ca  institu­  Văii  Jiului:  loan  D.  Sîrbu,   O tăietură lungă   '  Iubitul mec de nicăieri,
       cută,  ca  de  altfel  şi  alte   ţia  să  se  smulgă  din  aceas­  Ana Calda,  Theodora  Luca-   Ne alimentează speranţele.  Noi ştim că-n trecerea-i rotită
       instituţii  de  profil  din  ţa­  tă stare ?      ciu,   Carneliu •  Marcu-Lo-                              Timpul de astăzi este... ieri.
       ră.  Cauzele  sânt   adinei,   —  hi  prima  parte  a  sta­  neanu,  familia  Stanca.  Ce   MISON  ŢIC                        VERGHEU*  CHiFO*
       complexe,  vechi  de  dece­  giuni!,  teatrul  a   realizat   se  va  face  după   aceea,
       nii.  Acestea  au  fost  gene­  (inclusiv   cu  gorp-ansam-   vom vedea...
       rate  de  atitudinea  •  poli-   blul)  spectacolul  cu  come­  MINEI 'BOBEA
       tico-ideologică  faţă  de  cul­  dia  italiană  „Mătrăguna’
       tură.  Se  ştie,  cultura,  tea­  de  Machiapelli  şi   „Capra
       trul  du  fost   subordonate   cu  trei  iezi",  dramatizare                                                                                        1
       valorilor  materiale   efi­  după  Creangă   (regia  —
       cienţei   economico-finan-   Nicolae   Gherghef.   La                                                    l-a  fost  dat  neamului  izolarea  de  Europă  şi  de
       ciare.  Atitudinea  respecti­  I.A.T.C.,  începând  de  anul                                           nostru  să  freacă   prin  restul  lumii  Civilizate,  a-
       vă  a  solicitat  culturii   nu   acesta,  a  sporit  numărul                                          multe* şi  grtle  examene  buzul,  infatuarea,  ipocri­
       numai  să  se  descurce  pen-  de  locuri,  ceea  ce   peste                                           ale  istoriei,   pentru  q  zia,  răutatea  şi  opresiu­
      ăru  a  subexista  ci,  elefan-   vreo  patru  ani  va  duce  ta                                        dăinui  liber  şi  stăpân  în  nea  feudală _ a  unei  edict
       tistic  şi  emfatic,  să  „ciute   o,  creştere  şi  a  numărului                                      umbra  Carpaţilor.   Dacă  de  parveniţi  egoişti;   in­  I
       omul  nou“  şi  nu  numai  pe   de  absolvenţi,  care  se  vor                                         în  1944,  ca  tînăr   ostaş  culţi,  oportunişti,   avizi
       acesta,  ei  şi  prototipul  lui   risipi  prin  teatrele   din                                        in  „Detaşamentul   Pău-  de  putere,  de  titluri   şi
       întruchipat  intr-o  „persoa­  ţară.  Este  de  presupus  că                                           % * ,  am  trecut  „cel  mai  măriri,  cruzi  şi   antipq-
       nă  prea  i u b i t ă p e   care   peste vreo şase ani va fi o pe­                                     greu  examen*   ai  existen­ trio#  — -al  cărei  şef  dis­
       insă  nimeni  nu  a  văzut-o   rioadă  de  „însănătoşire“  a                                           ţei  în  luptele  eu  hoarde­ preţuia  până.  şi   limba
       intrind  intr-un  teatru,   în   colectivului  teatrului.  Pî-                                         le  năvălitoare  ale  fascis­ română,  pe  care  nu  s-a
       acest  sfint  lăcaş  care  este   nâ  alunei, instituţia s-a  hg-                                      mului,  ne-a  fost  dat  ea  străduit  ş-o  cunoască  şf
       tribună  şi  mod  de  fiinţare   tărît  să  achiziţioneze  can­                                        la  Revoluţia  din  Decem­ s-o  rostească  corect   în
       a  culturii  naţionale,  a  în­  didaţi  nereuşiţi  la  I.A.T.C.,                                      brie  198&  să  trăim  emo­ lungile  şi  găunoasele  sa­
       suşi  unui  popor,  in  aceste  ' tineri  care  prm   opţiune                                          ţiile   unui  alt  §rev„  sin-  le   discursuri   (tutulor,
       condiţii,  slujitorul  Thaliei   garantează   şi’   posibilul                                          ger&s  şi  incredibil   exa­ muneipiite*   pretimt,  po-
       s-a  văzut  nevoit  să  fie  un   semn  al  talentului.                                                men  istoric  al  luptei  po­ poarili,  şchimburt,  tom-
       biet  slujitor  al  unor  iei  ’  — Ce  se  vă  ,  întîmpla                                            porului  nostru  pentru  li­  nai.../,  considerate  de  a-
       politiei  cu  picioare  de  lut   iii  noua  stagiune ?                                                bertate  şi  democraţie.  coliţii  săi  Jştorice  ţt  de
       economic.  Condiţia  sa  de   —  Sperăm  ca  in   sep­
       mag.  şi  de  răspînditor  de   tembrie,  colectivul   artis­
       cultură  a  fost  ampuţatâ.   tic  să  fie  cit  de  cît  com­
       Opera  care  trebuia  întru­  pletai  pentru  a  se  trece
       chipată  era  si  ea' vicţat&i   la  realizarea  de  spectacole.
       fapt  care  a  îndepărtat  pe   Primul   vizat  este  „Bieţii-
       speeiaferi  de  teatru.   In­  cemendianţi"  de  loan  D.
       tr-o  lume  a  minemii,  omul,   Sirbu,  care  va  fi  prezen­
       spegtatarulf  s-a  văzut  ne­  tat  în  cadrul  unui  semi­
       voit  **&  se  feteasca   în   nar  de  dramaturgie  dedi­
       lături*,  1%  această  situaţie,   cat  autorului   menţionat,   Motive  ale  unei  strălucitoare ereaţg împodobesc
       teatrul  petroşănean,   care   ee  va  avea  îee  kt  Petro­  fericit  piese»  de  mefciUer popufer.
       mai avea şt handicapul  de   şani,  Cu  această  ocazie  pa
       a  prezenta  minciuni  „eon-  fi  intttat  şi  teatrul
                                                                             •  muuMii' ţ  i Jutiu
        Editură  „G lo b e»'   ptme                                               nMlnftS  ţmstt  «teate  < &&
       la  fedemţna  cititorilor  car»                                            Uiig*ftei  t  s-c  m tţm   Bte*   .. Şi  acum,  et  şi  atunci,  inestimabilă  paloare  teo* §
       tea publicistului Racul Sâr­                                               t a lţ » ' *#■  MoBffigfâett ţ  iu  primele  rbtâuri   său  retiei  şi  prsetieă*.  -   (
       ba»,  .Fantasma  imperiului                                                                            btptei  foste,  e jite    fteerif   Deşi  s-a  flaut  de  pttef
       Ungă»  ş f  Casa   Europei*,   semnează  cu  PronttMi  De­  doctrinei Bngs»îsm*dUfi   luerSr»   A t e t e M fe  - ţătin,  acest*  fădU  pure*  tere  a » 4tm0^ ţn  murăfţe
       prîn  care  u t  demonstrea­  mocratic  Maghiar  «   «tecîa-   păcate,  p e r s o a a li^   prtB-   m ar»  patefo#  «âehS#rt dt  .immssb   Seaortmse,  «*»  unui  demonetizat   ţ$  fo ls l
      ză  eS  antircafifofennui   ce   raţie  conustă  te  cate  se  a-  tice  dht Un^*4ît Vtcfită  i§t   â t  4b rtrfiteâ*  t u m m   neţtfrt&efa   fi  patAotUm,  pa  tete»
                                                                                                                      -Qjfeg ; -M&Măăt- - ■■
       se  manifestă  în  tem e  este   fitm â  „dorinţa"  îmbunăţă-  azi  visează  lai  sttpterttaţfe   b era a te. a   j K y t e » ,  .   dornice  de  afirmare,  de lozinci  de  marxism  trun- E
       o  acţiune- organizată,  bine   ţitii  fâ şttllo r  româno-Ota-   poporului  ales.  Pritehi  *&»   sannfiuf aptefelerî  c îo | ^ -    »w (vŞ *«ţ'  :fPV'
       dirijată  şl carte  iţe* te  bază;   ghiarei  Numai  câ^   Hemâ-   nistru  msgldaît  deelură  că   se  la  adresa  lui  Bete  Bar-   Şi  acum,  ca  şi  atunci,  mai  ales  pe  baza   u n u il
      o   idesategi* p re p r»,  Ideolo­  nia  este  saeriflcatâ  fit  â*   nu  are  mevendieăfl   teri­  tofe,  A dy  Etefto  «AL  J i f    ta sufle&A peporetet sev-  aparat tep m tir tete  cele J
       gie  ce  »   răebâtîît  I »   lumi­  cest  ea®,  Se  doreşte  arrts-   toriale  foţă  d e  Rmuânla*,   torul  pune  In  evidenţă  în­  fru  *-a  căMulăt  m m  urii,  măt mabdlide   e r » pre- >
       nă  în  funcţie  dfe  «a^aete1-   nomla  Transilvaniei,   te-  ,  in  timp  ee  aainistral   de   curcările  care  se  ia c    de   amar  şl  revoltă   împo­  vizibil  că  tiranul  va  câ-1
       ral  puterM ce se afla  te  cîr-   prezentare-  politică   auto­  externe  s t  declară  «minis­  către  addpţB  nHgfei«ro(ti#>   triva unei manii eftteptt-  dea.  #   *   « * « * .    î
      ma  Ungariei.             nomă  în  parlamentul  nou­  trul  tuturor  o & gjiri& rV A »   n&i,  privind foTosmea  fdeS   td&  d&ear&d, tetterte   '  PUdea te  m *t in   attnfr |
        Autorul  încearcă  să  sta­  lui  atât,   oficializarea  fo­  ceastă  teză  m a^iiară  . este   a tît' de  generoase  a  „Ca­  minciună,  pe  abuz  si  dis­ sfera  ţării  şt  mat  eu  sea- *
      bilească  rădăcinile   istori­  losirii  a  trei  limbi   fma-   de  sorginte  comuufstă.  Ea   sei  Consune  EUrope*.   Rte   preţ  faţă  de   nmîţimee  mă  ia  sufletul  fiecărui J
      ce  ale  magtiî'ariswi ulu i   pe   gtţ iară,  gerasană  şj  rmnS-   a  fost  afirmata  pentru  prf»   feritor  la  acest  ssptct,  ath   mâMtod**,  înăSt  te »   *#>  adăţeen  dasta  m ia   ş i;
      care-I  leagă  d e  epoca  mo­  nă).               raa  dată  la  Varşovia,   in   torul, cărţii  citează   dife­  vărsat  peste  limitele  ari-  COTWiflQGT€<i  că  ZftfA  L i- |
      dernă.  pîerzincf  îrtsă   din   f>  altă  trăsătură  a  ma-   198%  cu  prilejul  sate  con­  rite  declăraţîl  ale   tinor   e sm  rsbdm   poemm.  m r e p Ă f n a *  m m ş i  « J  -
      vedere  faptul  că  regii  ma­  ghiaromanief  o    constituie   sfătuiri  a  secretarilor   cu   oameni  politici   m aghiari   Am  apucat  să  trăiesc  a  venit  odată  cu  istorica î
      ghiari  d »   seeofaî  al  S l f -    convingerea  pe . care  «   ăo   propaganda  a  fostelor  par­  cu  privire  te   autonomia   sub .tref  dictaturi  şt   sŞ  zi  de  St  W m m brte  itito. |
      lea  şi  al  XlV-îea  aa  des­  adepţii  acesteia  îs   pre^s-   tide  comuniste, In   ţările   (Transilvaniei,  te  faptul  câ   văd  tind  pe  tină  prăbu­  Ea  n-a  oerât  tesA  de  te jr
      făşurat  acţiuni  directe  fen-   tiaarea  poporuîur  maghiar   est-europene.  nu  poate  fi  terminată  Ca­  şirea  lor:  dictatura   te*  sinet  A   fost  cucerită  cu I
      potrlva  românilor,   acţiuni   în  această  parte  a  lumii.   Extremiştii  maghiari ca­  sa  Europei  fără   salvarea   gală,  dictatura   antone®-  stnge, ea mult  $i  scump ;
      ce  au   tebrăeat   uiieori   Superioritatea  şi   caracte­  re  au  ta  baza  activităţii   Transilvaniei,   bineînţeles   ctartă  şl  dictatura  comu­  sînge  tineresc.   |
      haina  religioasă.  Un   mo­  rul  ales  al  poporului  ma­  Lor  această  doctrină  nu  se   da  români.   Modalităţile   nistă. Dacă primă s-a pră­  In  faţa  tuturor  eroilor •
      ment  important  al  antiro-   ghiar,  care  a  fost  ptis  sub   dau  In  lături  de  la  nimic.   folosite  (te  eercurile   ex­  buşit  mal  ales   datorită  libertăţii  ne  trtehinSm  ş ir
      mânismului  poate,  fi  consi­  protecţia  Fecioarei  Marta,   Iată  an  exemplu  proaspăt   tremiste maghiare stet mul­  poiitteii  externe,  cea de-ă  vom dttoedd lumii eă forte |
      derat  amil  1137,  cînd  ro­  de  către  regele  Ştefan  f,   ln  acest  sens;   BesteFaţîa   tiple.  fn  şirul  lor  se   în­  ă&tca  datorită farţeHat po­ fa  lor n-a  fost zadarnică. *
      mânii  ardeleni   att   fost   a  fost  exprimată  şi   la   comcfflă  a  Ligii  studenţilor   scriu  destabilizarea  econo­  litice  Interne  ţt  sftwOffol   Vom  munci  eu   toate *
      scoşi  în  afara  legii   prin   TV,  în  emisiunea  în  limba   din  Universitatea   Bucu­  mica,  politică  şi  a  arma­  frontului  te  1944,   dicta­ putetfie  noastre  să  asb- ;
      acel  celebru   Unio-Trium-  -  maghiară  din  20   august   reşti,  susţinută  de  Uniunea   tei,  intrigile,  falsul  Istorie;   tura  ceauşîsto^omutttstS
      Natkmum.                  a.c.,  cu  prilejul   evocării   Demoeratteâ  a  Tineretului   ccsmprondsasî  pontic   «.&,   S-a prăbuşit datorită uria­
        Apologeţi  ai   maghiaris-   Sfintei  Marfa.   De  aseme­  Maghiar,  în  c a »  sa  spune;   dar  mai  b te » sfi-i  dăm  po­  şei  sete   de  libertate  a  casa  popoarelor  europenei
      mulni.  precizează   Raoul   nea,  ideea  refacerii  Unga­  „Dictatul  d©  te  Vlena,  din   sibilitate  f  tititorului  sSf te   teCreptete popor şt te pşt-  şi-n  marea  eomsrdtaie  rtl
      Şorban,   propun   diverse   riei  Mari  în  care  să  fie   30  august  19te,  a   fost  ex­  descopere  singur,  te  cax-   4*4  itnck  m  Vmretubti,  naţiunilor  libere  ale  hi- î
      teze care  apoi  stau  la  baza   cuprinse  teritorii  şf  etnii   presia  unui  foc  de  interese   tea  domnului  Raoul   $br-   care  nu  mat  putea  tete  mih   f
      unor  scenarii  de  acţiune.   ce  nu  au  nici  a  legătură   ale  m a r ii»   puteri,   «U t   ban,  utsm  p r i»   calităţile   pofte  impostura,  minciu­
      De  exemplu,  la  16   iunie   cu  cea  maghiară;   consti­  din  est,  cit  şt  din   sale,  se  recomandă  de  la   na,  asfixierea   morală,  SUSAft
      198®  la  Budapesta.   şase   tuie  o  altă  aberaţie  a  ma-   Bietul  Borthy  a   fost   sine.
      transfugi   din   România  , ghiaromaniei   îa    cadrai  gat  să  accepte  nordul  P te  f o t -   p m m   i c p i K i »
   1   2   3   4