Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_197
P. 3
IATA, * DUMINICĂ, * SEPTEMBRIE >9<K) . 3
— Damnate doctori F ASH
L
im devenit toarte «I-
fuc in ultima vreme. REPARAŢI* URGENTE.
— VI se fotîmptă des?
— Ce anume ? Din amiaza fierbinte sînt ale doamnei din ziua
trec prin gn-g-fl întune Cind era mireasă, tinără
cos şi urc scările înguste 'şi atît de fericită... a fost
MURPHQLOGlE APLICATĂ spre atelierul de repara cmdva, demult,.. Panto
REFLECTA ZILEI LB&EA LVI BOOKER 3. Sensul de rotaţie dl ţii, Ifşd dedehisă şi lun fii negri de lac cu toc
— Un gram de practi motoarelor este invers de- gul şir de oameni' aştept şi vîrf pătiăjos ai buni-
„Chktr dacă înţeleptul fi-e duşman, nu-fi fote dtt» că face cit o tonă de teo cU cel la cere ie aştepţi.
prost un (Proverb nipon) rie. 4. Cablurile rezistente la tinţi în aerul îmbîcsit cu cutei cc îşi plimbă mpo-
mlros de piele, muşama ţeii prin porc sa*'-merge
scurtcircuit provoacă scurt- 0 aburiţ transpiraţiei ce- pn vizită ta prietena ei
APLICATE circuite tn ceMktUe ca lor de la rtnd. Aştept. Să la fel de bătrină. Tocuri-
WN ÎNŢELEPCIUNEA n ip o n a 1.A PROTOTIPURI ftimt tnaintează încet, fiecare, le tocite la sandalelei-tm
ŞI LA FABRICAŢIA 5. Tranzistorul protejai client ajtmggnd la rină ale unei fete cu mtniiup,
• „Dacă eşti grăbit, fă « „Cel care tură un blid IN SRRIE: de o siguranţă protejea
un <»eăt“« ajunge la splnrurătoare, 1. Toleranţele pat creş ză siguranţa prin proprie repetă acelaşi dialog t strident , vopsită şi cu pâ-
• „Clinele aleargă deşe- cel care fură e ţară ajun te doar tn sensul Imposi sa ardere. — Dar mm se poate, rut vttţţpi. Puţin deşeu
Undu-se, iar şoimul apucă ge împărat", bilităţii montajului. fi. Defectele apar, numai ri urgenţă doar peste şuţi pantofii gri, asortaţi
jKf&da*V e «Gura * poarta neno 2. Dacă rint necesare „n" după controlul final două săptămtni ? Şi eu la costum ai domnului
cu ce umblu ptnţi atunci ? director. Saboţii■
lărgiţi
• ..O maimuţă rWte întot rocirii. iar limba rădăcina piese, atunci in magazie 7. mesa sau Instrumen stnă atu
deauna d© fundul altora". se vor găsi doar * pie tul procurat corespunde Ifi-vă al 1 de umblat oi unei doatn-
• „Nimic mai scump de- Selecţie de R1E LEAHţ» se. necesităţilor plnă atunci şi — De unde doamnă, de ne cu forme opulente,.dd
cît ceea ce primeşti pe numai pină cînd este su unde f se grăbeşte ţpre cuibul-.,
Aerul e tot mai sufo nu tocmai conjugal: Dez
gratis*. pus primelor verificări. cant, broboane de sudoa lipiţi, Otterii unui ■ tînăr
• „Clinele flămînd nu & Toate cele şaisprezece re fmf apar pe frunte, aş in blugi şi cu barbă- San
se teme de hîtă“, şuruburi de fixam a ca pa deschide gura, ca peştii, dalele elegante cu tocul
cului trebuie desfăcută să iau puţin aer dar foarte înalt, puţin ros,
pentru ca să-ţţ dat seama zăpuşeala mă ameţeşte. ale unei doamne ce se
LOMGNOSOV — că trebma desfăcut un alt Zecile de încălţăminte din crede o frumuseţe şi se
RECLAMAT eapw•-
ÎMPĂRĂTESEI 9. Toate ode şaisprezece rafturi prind a se învîrti îmbracă transparent, deşi
în jurul meu ca-ntr-o de- a trecut de prima iinere-
ELtSABETA şuruburi de fixare: « ca filare. O pereche de pan- ţe. Pantofii uşori, uzaţi
MUtaili Vastilevici Lomonasov
(I7ll-r~l785y eşt& unul din eei pacului trebuie strinse pe»,, toţi cu tocul ros oi unei de atîta mers la piaţă
mai mari nşturaH$ti ruşi, HI irit ca să-ţi dai mmm că doamne ce se grăbeşte ai pensionarei cărunte,
a formytlekt dou4 principii de ai uitat să «şest garni spre serviciu. Pantofii Se rotesc, se rotesc, se
bază aie ştiinţei moderne —
legile despre păstrarea mate tura. - siîleîfi, cu talpa groasă rotese... ^
riei şi energiei. A trăit în 10. După montarea o r i ţi tocul uzat ai unui domn — Cum, peste tret săp-,
foarte înapoiata Rusie* expusă cărui aparat rămin piese scund, mereu cu cravată tămîni ? De unde să-mi
presiunilor misticismului şt ale in plus.
superstiţiei. Pentru a discredi şi costum. Sandalele albe cumpăr alţii ?
ta educaţia cleruLiti, homono- GH6QRGHE GRON cu baratele subţiri rupte IN A DELEANU
sou a scris poezia satirică
.Jmnul bărbii”, pentru este
Sinodul din anul 1757 l-a pîrît
împărătesei EHsabeta. Bună dimineaţa, cer se* zborul nostru de oameni poşte zi. Amurgul, roşiatic
nin-! Bună dimineaţa, ©a* simpli, sinceri, adevărat naşte sentimentul unei li
•'•'NAŞreBEA- meni buni şi simpli i Oare, îndrăgostiţi de viaţă. Iar nişti interioare, uţţfei nxpl-
ŞI MOARTEA ba'din urma paşilor noştri come adieri de pleoape. E
In ac variile oamenilor sîm noi, oamenii acestui pă-
crescute peste 20G specii de mînt, patern în stare să ne poartă „amprenta su seară. Ne place Seara. Dar
peşti exotici. Toate aceste spe nemurim o* dimineaţă? fletească". Qricînd ne pu- gîndul, vrnul-nevrînd, ne
cii solicită 6 temperatură mai Să-i facem o statuie de poartă spre lumină, spre
mare a apeK în special în pri duioşia ochilor deschişi si
mele zile de vi aţă, cînd le este gind veşnică şi să o clă DfMlNEAŢA
necesară o temperatură de 22— dim de-a pururi în suflet ? atotcuprinzători, spre... di
25 grade Cefcfttţ. Aceste zile de vară vă UNEI... SERI mineaţă.
Femele le depun icre foarte Am vrea să" plămădim
mărunte pe plantele sau în sufocă chiar şi păsul, apă
nisipul acv&rittfui, pe care mas sat şi obosit, sprinten şi tem tetoarce .la copilărie, din dragoste şi eternitate,
culii le fecundează Cînd dir din puritate copilărească
.minusculele icre apar şi încep atent, pasul care ne poar orţclnd ne putem face „ca şi mîngîiere , părintească
să se dezvolte puii* de cele mai tă pe drumurile vieţii. O să* în amintire, oricfnd
multe o ri apare canibalismul, floare, care rar (sau des) putem redeveni flori eu — dimineaţa unei... seri,
peştii maturi mănîncă puii, se regăseşte în mîna noas un tablou luminat pe veci
iar în unele cazuri se mănîncă tulpină firavă, ocrotite de de soarele unic din adtn-
şi între ei. tră, încearcă să se smul „aripile" protectoare şi cimea fără margini a sen
Perpetuarea speciei - se asi gă dintre Cele cinci dege-‘ blînde ale părinţilor.
gură totuşi datorită numărului te pentru „a evada" spre... Se lasă seara peste noi timentelor noastre ome
mare ele icre depuse şî fecun neşti.
date. cei dragi ea o perdea transparentă
Selectate de Zilele trec, trec mereu şl nevăzută, care mîngîie GELU NEGREA,
PRTftf ŞTOIANOV şi odată cu ele trece şi parcă frunţile asudate de student
■ 'ido
intr-adevăr, eu ocazia a părtate. fief uză calmantele,
trei războaie, Moshe Da- A/ Eroul cel mal cunoscut şi mai lămurit că nu se poate in
yan şi-a demonstrat cu terveni în esenţă asupra
prisosinţă înalta compe 44 structurii ‘arterelor t- Le ri
tenţă militară, salvînd tî- 4 controversat ai Israelului posta medicilor: „Vet sin»
nărui stat evreu. N-a ur ‘ teţi toţi la fel, vă gîndlţi
mat tn fruntea guvernului la consecinţele mortale, mie
după Ben Gurion, cum ar şi şef de stat major al premierul britanic, cel ce nia, Ierusalimul, pînă a- a armatei egiptene din Si- nu-mi paşă,, fiindcă eu
fi meritat-o, handicapat armatei, i-au fast suficienţi a declanşat conflictul, ou tunci- împărţit îa două. Dar nai, izoiind-o; ar fl urmat »-ura teamă de moarte,
de bolile sale in continuă do» ani şi jumătate pentru a reacţionat ^ ameninţa di» 1967 începe treptat te rind Cairo! Dar „coi pentru că eu am întlteit-ft
agravare ! A fost toată a transforma armata din re, s-a dovedit absolut in prăbuşirea sa în urma unei mari", &U-A, «1 U.R^S. atît de frecvent pe eîţnpm
viaţa un solitar convins, una, ©are avea pînă atunci activ, medicul sâ«, lordul surpări în timpul cerce au impus epj'irea ostilită File de luptă. Eu nu slut
ţubtfop «te iîntşte şi medi ca scop apărarea intr-o Evans va .explica ulterior tărilor arheologice cînd a ţilor. Ancheta oficială a un curajos ca un alitjiţ
taţie. armată ofensivă, Rezulta că'de vină era b adevirg- fost îngropat S®uciderea reţinut ulterior vina lui simplu, din copilărie eu nu
Cum se ştie, începînd tul practic s-a văzut după tă intoxicare cu benzedrl- sorgi sate Avlva l-a depri Dayan care prirdre ni ştiu c© este teama*. Şi a
demonstrat ditl nou acest
eu anul I9R&, Marea Bri- naţionalizarea Sueşmîui (36 nă, pe care emul politie mat extrem, ca şl moar- ţele — h-a mobilizai re lucjţu: te iupie 1979 a«au
; bănie administra din par iulie 1956) de căţre, Gamal a luu peatru „a fî mai ta „tea tatălui du. Ehmuel, o- zervişti te timp, un Da diagrtdşticaţ' poliţă cance
tea Societăţii Naţiunilor Abdel Nasser; la două zile re". Preşediutete rwen- bligîndu-1 si iai nwri can yan căzut în dizgraţie. roşi ăl tsbteSiduî, Dayan
Palestina. în care cele două i-a murit mama, Moshe hower a bătut de aseme tităţi de calmante; cerînd Par patra ani mai tîr- s-a limitat i;să întrebe:
comunităţi — besdtwuii şi Dăyan nu a participat Ia neaîn retragere, suferind divorţul în 1971, soţia sa zlu Daymn va accepta pos „Cînd puteţi să mă ope
ovreii — erau într-Un per cele şapte zile de doliu ri tul do ministru de externa raţi *A> părăsit cu acăăs-
manent conflict pentru te tual (Shiva), ci s-gr retras în guvernul Menahcm Be- ' ocazie guvernul, după
ritorii. Căpitanul englez în singurătate meditlnd la BOALA TOT gin, dornic poate să ştBSjţ-.. © de 'zile părăsea clinica.
Charles Qrde Wîngate, o- rabd armatei }sraehtfulf ă* MEA Şl BOALA gă dezastrul militar din“ Şi-a continuat activitatea
cupîndu-se de pregătirea • lături de Anglia şi Franţa • PUTEREA BOUl 1972, «a» poate, demis Jg pplitieă,' a /oftdut un partid
trupelor britanice pentru in răspunsul ta provocarea cîştig ? Poate miza pe Un propriu —, Telem .«*■ dfar
acţiuni de noapte, % in Egiptului. succes tăi diplomate ? Van- cine îi mai putea: acqşda
struit în kecret şi tineri Al doilea război isrario- de tulburărj cardiace. Se- Rutb a consolidat declinul. bea eu măre fineţe limba credit unui om cane se
evrei în diregă acţiunilor arab va purta amprenta eretarul .de stat Jkttm Fes Dayan va deveni intransi arabă, cenvieţUise din co stingea evident, cănŞa
de autoapărare, aşa incit personalităţii lui Dayan: te? Dulles, cu un cancer gent, va refuza orice tea- pilărie cu beduinii. Iritr;a- moartea 1 se etala pe dis
Moshe Dapan-a devenit un imaginaţie, rapiditate, în- de rect, nu mai era capa tetive sau concesii în faţa devăr, » eontribait tn »od
excelent ofiţer de coman- ' drăzţieaiă... In 29 octom bil de eonfruatare, după luaţii arabe privind teri capital la apropierea Intre tanţa de ceva mai olum fie
doi ani ?
da Ulterior, Moshe Dayw» brie «*b comanda lui Ariei cum i-o mărturisea ulte toriile ocupate, va neglija pipt şl Israel, la perfec
va participa, alături de Sharbn, paraşutiştii au o- rior Iul Dean .Rusie. Sfîr- necesitatea reînnoirii doc tarea vizitei lui Sadat în La 11 octombrie 1981 a
britanici Ja lupte în Liban cupat Sinaiul, ccţborind îh şitul ocupaţiei israeliene trinei de război. S-a tre 1977, . In Israel. făeut un nou infarct mio
(1941) păntrUra deschide spatie trupelor lui Nasser, a Sinâiului în 1987 a în cut cu vederea achiziţio Războiul de Yom Kippur cardic, Iqjmă severă, a
drum spre Siria trupelor Numai 5 ore le-au trebuit semnai şi trecerea lui Da narea de către Egipt de şi campania da denigrare;, refuzat medicul timp de
anglo-austraiiene, cu care soldaţilor lui Dayan pentru yan de la cariera miii- armament sofisticat din ce a urmat i-au mai adus trei zile, apoi a acce; ftlat
prilej îşi va pierde un ochi a traversa deşertul ajun- tară Ia c#a politică, ajun- S.U.A. şi a unor pompe şi un ulcer duodenal-: să vină o ambulanţă: eter
în lupte. Drumul eroului gînd pînă la malurile Ca gînd membru în Knesset de o putere inedită din I97S va face un mic | a refuzat targa, s-a dus in
‘.naţional n-a deschis I A nalului de Suez. Ar fi ur şl ministru al agriculturii. R.F.G., ultimele în scopul faret, trecut neobserVbt, maşină pe. propriile-i , pi
fost nevoie de David Ben mat Cairo î Victoria obţi- Este cuprins de o pasiune perforării valului de apă evidenţiat ulterior. riec- cioare. Un nou infarct l-a
Gurion pentru a-l ajuta să , nuli de evrei în nisipuri extremă pentru arheolo rare din lungul Canalului trocardiografic la Geneva. sfîrşit in lf> octombrie.
A fost purtat pe umeri
urce ierarhia. In primul s-ia pierdut la masa verde - gie dar $ pentru... femei. de Suezt A urmat astfel Durerile, cele de stomac^ şi
război israelo-arab, Moshe sub presiunea S.U.A. şi ' Va fi chemat lâ Minis războiul de Yom Kippur, cele de inimă, se vor în de şase generali spre lo
cul de veci, lingă membrii
Dayan şi batalionul său U.R.S.S., precum şi-n mod terul Apărării cu ocazia cînd un sfert din armată crucişa. Pentru ulcer va familiei sale, simplu, fără
s-au evidenţiat pe frontul sigur —<• şufe imperiul u- celui de al treilea război se afla în concediu şi în lua cimetidină. pentru cri obişnuitele focuri de armă,
sirian, în jurul Ierusalimu nar sănătăţi şubrede ale israelo-arab, în iunie 1967, treaga naţiune, conform zele de angină pectorală
lui. Ben Gurion l-a trimis^ conducătorilor. In noiem avînd un rol decisiv; tru Uzanţei, într-o stare de nu va lua nimic; avea înconjurat de mulţimile
care s-au adunat spontan...
în anul 1952 în Anglia pen brie -1956 Nikita Hruşciov pele de sub comanda Iul somnolenţă. Ariei Sharon obiceiul ca în momentul
tru o specializare milita a ameninţat cu o lovitură au cucerit rapid Sinaiul, şi nu Dayan a operat sal durerilor să intre în baie Dr. CORNEL STOICA
ri. La 38 de «ni general nucleară, Anthony Eden, înălţimile Golan, Cisiorda vator: un raid de ocolire şi să stea eu mîinile inde-
