Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_199
P. 1

L I B E R T                   A T       E,        D E M O C R A Ţ I E ,                                   A    D    eT            Ut IUL



           CU VINTUL LI BER














                                                                                     Trebuie  să  recunoaştem.  de  pămîntul  care,  pe  drept,   „Muncim  cînd
          in  exclusivitate  pentru  ziarul  „Cuvintul  liber"                      că  este  reconfortant  ca,  din   'mamă,  tată  şi  frate.  este
                                                                                                             numai  ţăranilor  le
                                                                                    cînd  în  cînd,  să  mai  faci
                                                                                    cîte  un  popas  şi  pe..  ,1a  •  La  Băcia,  unde   am   şi  cît  trebuie"
                                                                                    ţară".  Adică,  prin  frumoa­  poposit  mai  recent,  am  a-
             Sat  de  tip  Camphill,  pentru                                        sele  sate  româneşti  —  lo­  flat  că  împărţirea  pămîn-   nă,  ne-am  obişnuit,  ca  şi
                                                                                                                                        Acum, la  vreme. de toam­
                                                                                                             ţului  la  ţăranj  nu  s-a  fă­
                                                                                    curi  unde  clipele  pot,  par­
                                                                                    că,  să  nvai  fie  oprite   în   cut chiar Vad  literam"  (con­  în  alte  campanii  agricole,
           handicapaţi,  la  Simeria  Veche                                         loc  şi  să  fie  zidite  în  pira­  form  deeretului-lege  d'at  în   să-l  vedem  la  lucru,  brăz­
                                                                                                   ,
                                                                                    mida  veşniciei.
                                                                                                             acest  sens).  De  pildă
                                                                                                                                 bă-
                                                                                                                                      dând  ogoarele,  pe  oamenii
                                                                                     Acum,  toamna,, ne-am  fi  trînei  Etelka  Nagy  i  s-au  vrednici  care  au  îmbrăţi­
         Cum  în  ultimul  timp  se   însă  trebuie  să   începem   de  acest  fel  sînt,  deci,  co­
        vorbeşte  tot'  mai  des  în   prin  a-i  denumi  cu  termeni   munităţi  de  viaţă  alcătuite                                şat  meseria  de  mecaniza­
        judeţul  Hunedoara  de  con­  adecvaţi  pe  aceşti  handi­  atît  din  handicapaţi  cît  şi                                   tor.  De  multe  ori,  numele
        stituirea,-  intr-un  viitor  nu   capaţi.  Avem  toată  gama   din  nehandicapaţi.  Î N S E M N Ă R I  DI N  B Ă C I A       lor,  al  celor  care  asigură
        prea  îndepărtat,  la  Sime-   infirmităţilor:   schi zof reni,  La  noi,  in  satele  Cam-                                   pîinea  şi  celelalte  bunuri
                                                                                                                                      agroalimentare,  rămîne  în
        ria  Veche  a  unui  sat   de   hidrocefali,  inşi. cu   afec­  phill,  nu  este  director.. Şa-
        tip  Camphill,  pentru  han­  ţiuni   locomotorii,  persoa­  .se 'persoane   responsabile   Realităţi  ş i . . .   previziuni  anonimat, .-. Dorind  să   cu­
        dicapaţi,  ne-am   adresat  ,  ne  cu .sindromul  lui, Down,   •se  întrunesc  'de  două  ori                                 noaştem-  mai  bine  cîte  ce-
        spre  edificare   distinsului   epileptici  etc.  Ei  vin   în   pe  săptămînă   pentru   a                                   : va  despre   aceşti  oameni,
                                                                                                                                      să  aflăm =-dacă  sî-nt  uşoare
        domn  Docent  IIANS  SPA­  satele  noaştrd  pentru  a  e-   gira  'afacerile  ‘satului.   De
        LINGER,  care  a   fondat   fectua  o  ucenicie  redusă,   -asemenea,  se  mai  reunesc   aşteptat-  ca  peste  toate  sa­  dat   iniţial  numai  6  rîn-   sau  grele . munca  şi  viaţa
        trei  asemenea  sate,  pe  par­  după  posibilităţile  lor.  A~   în  fiecare  săptămînă   ma­  tele, peste cîmpurile şi  icoa­  duri  de  porumb  (reprezen­  lor,  am  purtat  un  dialog
        cursul  a  patruzeci'  de  ■ani   vem  douăsprezece  ateliere:  mele  (gospodinele  -—  n.n.)   nele  lor,  să  fie  aşternută  şi   tând  circa  1-Q  ari),  f.  cu- dl.  Gheorghe  Stoian  de
       şi  care  susţine  în   cadrul                      familiilor,   maiştrii   ate­  culoarea  mierii  de ralbine,   —  Şi,  acum,  cît  pămînt   la  Ferma-de  Stat  nr.  6  din
        primului  Seminar  .Interna­                       lierelor,   terapeuţii,  grădi­  care  este  totuna  cu  a  roa­  aveţi,  m^mă  Etelka? -  Am   : Romos.   Aflăm  că  are  23
        ţional  de  Pedagogie  Wal-                        narii  şi  ţăranii.  în  fiecare   delor  născute  din  împreu­  înţeles-  eă  v-au  dat  ceva...  de  ani,  este  căsătorit,  are
        dorf în  România,  ce se des­  Interviu  cu domnul   săptămînă  se  ţine  consiliul   narea  imemorială  a  trudei   - —  Abia  după  insistenţele   o  fetiţă  de*  doi  ani  şi  lo­
        făşoară  în  zilele   acestea     Docent           satului  unde  toţi,- handica­  cu  ţărîna.  Nu  paste: tot  în­  norei  mele,  cu  care   lo­  cuieşte  în' Geoagiu.  De  mic
        la  Deva,  cursul  de  peda­  HANS SPALINGER       paţii  şi  ceilalţi,  se  reunesc   să  putem  întîlni  aceste  ta­  cuiesc,  am  mat primit  încă   ;ţ  avut  atracţie  spre  mo­
        gogie  curativă  pentru  copii                     şi  discută  problemele,  de­  blouri.  Dintre  buzele  arse   7  rînduri  de  porumb.  toare,  vâra,  în  Vacanţe,  pe-
        şi  adulţi  (handicapaţi),       (Elveţia)         ciziile.  Sînt,  de  asemenea,  sie  ţăranilor  încă  nu  zboa­  —' Dar.  cîţi  uni  . aveţi ?  treeîndu-şi-o  printre  meca-
           —  Vă  rog  să  ave ţi  a-                     - activităţi  recreative   seara'   ră  —  cum  ne-jim  fi ^aştep­  7.8  dq  ani.-  r  .
        mobilitatea  de  a  ne. spune,                    şi  la  sfîrşitul  săptămînii.  tat  — ,,„portimbeii"ldh  uşu­  MARIN  NEGOiJA     NiCOLAE  TiRCOB
        stimate  domnule   Docent                           —  Ne  puteţi  descrie,  pe   rare   -după   terminârfea
        Hans  Spalinger,  ce   este   filatură,  ţesătorie,  vopsito-   scurt,  curii  va  arăta,   în   muncii   lor   şi   cunoscu­  (Continuare  în  pag  a  2-a)  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
        un  sat  Camphill  la  dum­  rie,  tîmplăriei  brutărie,  a-   viziunea   dumneavoastră,   ta   „proclamaţie"   pri­
        neavoastră  in  Elveţia ?  telier  pentru  confecţiona­  satul  .românesc   de   tip  vind   încheierea   tutu­
         —  Primul  sat  Camphill   rea  instrumentelor   muzi­                     ror  pregătirilor:   „De-acu'
        din  lume  a  fost  fondat  în   cale  etc.,  precum  şi  gră­  Interviu  realizat  de   iarna  poa’  să  vină !".  Cel
        Scoţia,  la  Camphill,   de   dinărit  şi  muncă  la. fermă.  PETRIŞOR  CIOROBEA  mai  adesea  am.  suzit,  din
        către  prof.  dr.  Karl  Konlg,   Cei  care-i  învaţă   toate               gura  lor,  vorbe  grele  des­
        în  tmul  1955.  La  noi   în   acestea   locuiesc   într-un   (Continuare  in pag- o 3-a)  pre  atitudinea  unora  faţă
        Elveţia  există  trei  aseme­  astfel  de  sat,  avîndu-i  pe
        nea  sate.  Ele  sînt  comu­  handicapaţi  în  propriu  fa­
        nităţi  de  persoane  nehan-   milie.  In  Worb  avem  ast­        T R I B  U  V  A
        dicapate,  care  trăiesc.  îm­  fel  douăspreze  familii,   în
        preună  cu  adolescenţi   şi   care  trăiesc  împreună   şi   ,C  U  V  î  N  T  U  L U f  L I  B  E • R"
        adulţi  handicapaţi   min­  mănîncă  la  aceeaşi  masă
        tal.  Tinerii  vin  întn-un  ast­                                               (Pagina  a  ll-o)
        fel  de  sat  după  încheierea   soţul,  soţia,  propriii-ter
        şcolarizării,  deci  la  vîrsta   copii,  unul-doi  colaboratori             '   ' '   - —— «r-T»-
                                              handicapaţi
                                    şnse-zece
                                 şi
        de  16—18  ani.  Ei  ne  sînt
        trimişi  de  către  autorităţi­  (băieţi  şi  fete).  Ei  ajută  în
        le  şcolare,  instituţiile  pen­  menaj,  la  bucătărie   etc.,
        tru  copii,  părinţi  sau  me­  merg  la  ateliere  pentru  a   UM4 P5 2 Î
        dici.  Oei  mai  muiţi  dintre   învăţa  să  lucreze.  O  zi  pe
        aceşti  tineri  a>u  un  nivel   săptămînă  au  şcoală  şi  tra­
        intelectual  scăzut.  La  dum­  tamente  terapeutice.  Aces­  Doi beţivi.  Re calea ferată:   *
        neavoastră,  în  România  ei   ta  este  unul  din  grupurile   —  N-«m  rănU  la  via(a . mea  attfea • trepte,  zice
       sînt  numiţi  irecuperabili,   satului  —  ucenicij.   Dar   untll.                                                          MAOTĂ... W   CE  MAt
        termen  care  este  mai  adec­  mai  avem  în  aceste   sate   —  Ce  mă  îngrijorează,  răspunde  celălalt,  e  că
        vat  pentru  deşeurile   de   şi  adulţi  care  muncesc  în   e  ifit  de  joasă.                                  Desen -de  ALEXANDRU  RUGESCU
        sticlărie  şi  fierărie.   Noi  ateliere  şi  produc.   Satele
                                                                                                 DREPTUL  LA OR1NIE
           Se  spune  pe  bună drep­  vreme  dud  a .  cumpăra   dar, precum  un petrolier
         tate  că  banii  nu  aduc  fe­  devenisâ  ruşinos,   furtul   (comparaţia  este  actuală)   In   virtutea   aceluiaşi   mobilier  pentru  cofetărie.   solicitanţi   pentru  priva­
         ricirea  dar  contribuie . la   era  regtda,  iar  dictonul :   lansat  in  plină  viteză  tn-   drept  la  opinie,  pe  care   Cît  despre  criza  de  pro­  tizare.  Şi  cum  în   pri­
         ea.  Astfel,  in  condiţiile   Jtoţi  trăim  de  utide   lu­  tr-o  direcţie,  are  nevoie   l-a  avut  doamna  Ana  Pa-   duse,  cum  se  specifică  în   vatizare  concurenţa   îşi
         în  care  nu  exista  un  cri­  crăm",  devenise  justifica­  de 5—-Ş km ptnă să se poa­  şalău   lucrător  gestio­  material,  nu  este  plauzi­  spune cuvîntui, primul so­
         teriu  obiectiv  de  selecţie   rea  lui  morală.  In  atari-   tă  opri,"  plus  cîteva  ore   nar la_ unitatea  de alimen­  bilă  susţinerea  acestui  lu­  licitant  a  fost  întreprin­
         a  valorilor,  promovările,   condiţii,  nu  e  de  mirare   lungi  pentru  a  pomi  in   taţie  publică   „Minerul"   cru  pentru  că  aprovizio­  zătorul  Sergiu  Tenţ,
         accesul  la  posturi,  posi­  că s-a generalizat  corupţia   direcţie  inversă,  tot   aşa   din  Ghelarj,  apărut   în   narea,  .dacă   era  interes   .  Gestionara  A. P.  văzînd
         bilitatea  de  dştig  precum   ca  sistem  de  aproviziona­  inerţia  morală  nu  permi­  ziarul   „Cuvîntui  liber",   din   partea   lucrătoarei   acest  lucru  a  hotărît  (ea
         şi  aprovizionarea  se  fă­  re,  de  achiziţii,  de  avan-,   te  o  schimbare  bruscă  de   din  19  iulie  a.c.  :—   îmi   gestionare,  s-ar  fi  putut   aflîndu-se  deci  pe  poziţia
         ceau  pe  bază  de  p.c.r.  -—    sare,  ătît  pe  plan  indivi­  atitudine. Generaţia veche   propun  să  .vin  cu  cîteva   face  de  la  laboratoarele   a  2-a)  din  proprie  iniţia­
         sau  in  traducere  liberă :  dual  cit  şi  între  institu­  a  fost  educată  timp  de  45   clarificări  care  să  eluci-  din  Hunedoara,  care  au  tivă  să  zugrăvească   pe
                                                         de  ani  in  această  dihoto­                                               cont’ propriu  (nu  prin  u-
            Corupţia  ca  sistem                         mie  între  vorbe  ţi  reali­  Să respectăm adevărul!                       nităţi  prestatoare  de  ser­
                                                                             la
                                                         tate,  ceea  ce  a  dus
                                                                                                                                     viciu  sau  meseriaşii
                                                                                                                                                        în­
                                                         pervertirea  conştiinţelor;                                                 treprinderii)  btît  spaţiul
                                                         generaţia  relativ   tînără                                                 de  desfacere  cit  şi  maga­
         ■ pile,'  cunoştinţe,  relaţii.   ţii şi întreprinderi. întrea­  este educată de cea veche.   ' deze ‘ poziţia   conducerii   livrat  in  aceeaşi  perioa­  zia,  aceasta  desigur  cu
         Oamenii, ca fiinţe adapta­  ga  viaţă  economică,  poli­  Speranţele  noastre  reale,   I.C.S.A.P.  Hunedoara  faţă   dă  produse  şi  pentru  co­  glodul'  Ia...  privatizare.
         bile  ce  sînt,  s-au   obiş­  tică  şi  socială  a  ţării  se   pe  scara  cea  mai  largă,   de  cele  relatate.  Clădirea   fetăria  „Crinul"  aflată  şi   Ne  înt’rebăm :  de  Cc  5
         nuit rapid cu metodele de   baza  pe  corupţie.  Sînt  ba­  se  îndreaptă  spre  copiii   In  care  funcţională  uni­  ea  tot  pe  perimetrul  co-
         rotunjire   a  veniturilor   nale  vorbele  de  „duh"  de   de  azi,  a  căror  educaţie   tatea aparţine Minei  Ghe-   muneT Ghelarl.  ani  de  zile  spaţiul   res­
                                                                                                                                     pectiv  a  fost  dat  uitării,
         prin  bacşiş,  ciubuc,  trafic   genul:  „Kent  titai  uit  la   va  hotărî  civilizaţia   de   lari,  I.C.S.A.P.  Hunedoa­  .  Conducerea   I.C.S.A.P.   deşi  şi  în  această  perioa­
         de influentă, serviciu con­  noi",  ma  deschide  uşa  cu   mîine.  Ptnă  atunci  pu­  ra  fiind   doar   chiriaş.   Hunedoara   a  atenţionat   dă,  copiii  Ghelarîului  a-'
         tra  serviciu,  mită,   abuz   capul",  „a  umbla  cu  sar-   tem  doar  să  ne  bazăm   Spaţiul  aferent  cofetăriei   pe  lucrătoarea  gestionară   veau  nevoie  de  dulciuri
         de  putere  şi  multe  altele.   sanaua",  şi  multe  altele,   pe  oamenii  cinstiţi  care   nu  a  fost .folosit  Iii  ulti­  în  cauză  pentru  utiliza­  şi  răcoritoare ?
         De  altfel  expresii   ca:   care  vor,  prinţr-o  nevino­  din  diverse  motive   au   mii  5  ani,  lucru  ce b  con­  rea  cu  eficienţă  scăzută   Hotărîrea   Guvernului
         »a  cumpăra* şi  „a vinde",   vată  ironie,  să  scuze  şi  să   rămas  necontaminaţi   —   dus  la  ştirbirea  eficienţei   a  spaţiului  pe  care  îl  a-   din  19  iulie  1990  era  cu­
         au  căpătat  forma  de   „a   înfrumuseţeze  strîmbăta- '   şi, împreună,  să începem   economice  a  unităţii  „Mi­  vea 'd e   gestionht,  d ara-   noscută  de  toţi  oamenii
         procura"  şi  „ce  se  dă ?“.   tea .gestului, falsitatea gin-,  o  campanie  generală  pen­  nerul",  aceasta  din  lipsa   cebsta  mi  s^a  implicat  în   din  comerţ.  De  ce  A. P.
         Dar  modificările  de  lim­  dirit  ft  pervertirea  men­  tru  cinste,  pentru pur&ţe- .   , de  preocupare  a   lucră­  soluţionarea  problematicii.  nu  a  acţionat  în  lumina
         baj  nu  constituie   decit   talităţii.  CORUPŢIA ajun­  tde  morală  şi  pentru ctvt-~   toarei   gestionare   Ana   Pe  acest  fond,  condu­  e i. dccît  după  ce  spaţiul
         reflectarea  modificărilor   sese  sistemul  de   bază   lizaţie.  Dacă  am  putea   Paşblău,  care  nu  a  vrut   cerea  I.C.S.A.P.  Hunedoa­  pus  în  discuţie  a   fost
         de comportament, de men­  pentru  supravieţuirea  In­  rezolva  problema  schim­  să utilizeze spaţiul în cau­  ra  a  hotărît  să  renunţe   oferit  .de  proprietar  în­
         talitate.  Aceste  schimbări   dividului  şi  a. colectivită­  bării  de  mentalitate,  pro­  ză,  în  pofida  unei  bune   la  acest  ’  spaţiu,  pentru   treprinzătorului  S. T.  de­
                                                         blemele  •economice,  .po­
         psiho-sociale  se  manifes­  ţilor  restrînse.  la   litice- "şi ■ sociale  s-ar  pu­  dotări  a  unităţii:  vitrină   cârc  plătea  chirie,  retur-   venit  primul  solicitant ?
                                   După  „schimbarea
                                                                                     frigorifică,  maşină  de  fa­
         tă  prin  alterarea  menta­  faţă",  există  voinţa de în­  tea  rezolva  de  la   sine.   bricat  îngheţată,   conge­  nîndu-1  proprietarului  —   Ec.  CONSTANTIN  CARSTEA,
                                                                                                             Mina  Ghelari,  în  scopul
                                                                                                                                           directorul
         lităţii  majoritare.  Era  o  toarcere  pe  un  alt  drum;  GHEORGHE  GRON  lator  pentru  îngheţată  şi  ca  acesta  să-l  ofere  unor  I.C.S.A.P.  Hunedoara
   1   2   3   4