Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_200
P. 2
f»AG î CUVÎNTUL UBER
într-o discuţie cu dom
nul Dezideriu Ifermaa, di
rectorul Î.C.R.T.Î. Deva,
referitor la magazinele a-
44
Bine, mulţumim de întrebare provizionate de depozitele
unităţii pe «gre.^greoiuhNK,
f f prin care rafturile goale
au devenit ceva obişnuit,
m Vrednicie de fiecare zi • Fiii... rătăcitori se în cu bani şi muncă. Pictura
torc acasă ş In opt luni, mai mult decît în întregul interioară — foarte fru am aflat un lucru surprin
an 1989 • De ce sfat apreciaţi domnul Sandu ţi şefia moasă — sa reMizat-o soţii zător. Şi anume că, valo
sa • Un sfînt lăcaş reaşezat în inîmffe şi sufletele oa Camelia şi Oprea Pişoară ric, în acest an a intrat
aceeaşi cantitate de măr
menilor • Tinereţea unui octogenar • Să auzim, — renumiţi restauratori de
şi în continuare, de J*ine! biserici din Moldova • La- furi ca în ultimii doi ani.
aăr Jurcă, participant la Şi totuşi* niciodată raftu
Ce mai fac oamenii din familia Marianei Rişcuţa, construcţia viaductului de rile depozitelor n-au fost
atît de goale. Anii în carr
v/ăltşoara, comună situată directoarea căminului cul cale ferată din apropierea
aproximaţie la Jumătatea tural, şa. * I» condiţiile localităţii, te vremea «to mărfurile erau. stivuite de
cu
muncitori şi sortat ori
drumului ce leagă Deva avantajelor sporite acor mului război, are acum 84 rioctrostivuitortjl pe raf
cie Brad, la poalele Dea date de stat, creşte conti de ani, dar se dovedeşte turi, la o înălţime de 3—5
lului Mare, poartă de in nuu participarea comunei acelaşi <*m vrednic, cum a metri de la pardoseală, sau
trare în minunata ţară a la aprovizionarea populaţiei 1 fost toată viaţa. Lucrează le aşezau pur şi .simplu
Zarandului T , Jiiiiei iHiilţu- cu produse agroalimentare. pămlntul cu pricepere, creţ- ' printre aeesifei ad rămas
mim de întrebare', răspund In perioada trecută din te In gospodărie 4 bovine, M W g B E r O f U N O A T I E St MA doar amintiri. După cum
ei. Au terminat secerişul 1990, s-au livrat 56 capete 6 perei, s i şa. Pe cri doi de domeniul trecutului au
păioaselor şi boabele aurii borne, eît în întregul 1989 vitei graşi ca pepenii re rămas şl stocurile greu
au fost puse Io hambare. şi cu 50 hl lapte da vacă i-a predat recent a înca
Finul a fost Cosit şi clădit mai mult decît te anul sat peste 23908 lei.
în căpiţe.. Iii ogrăzile oa precedent. Printre cei ce Deci ţăranii t o Văii-
menilor. Culturile de po se remarcă din acest punct şoara fac bine. SS aurim
rumb şi cartofi sînt bine de vedere se numără Floa- . şl te continuare astfel de Desen d e ALEXANDRU RUGESCU
întreţinute, dar suferă foar rea îvan, Loghife fSiia, veşti f
te cfân cauza secetei. Ionel Constantin Alba din Dealu TOM ** 8ON0O *
Bocan, primarul comu Mare, Viorel Iradrieş to i
nei, este plecat, împreu Vâlişoara ş.a. In ce pri
nă cu familia, In concediu veşte laptele se evidenţia vandabile, care dădeau
în staţiunea Felix şi exis ză satul Săliştioara care dureri de cap gestionarilor
ta riscul să ratăm docu livrează lunar 2500— 2700 şi merceologilor.
mentarea pentru rîndurile litri lapte. Ioan Henţ, unul Dar dacă cererea este
de faţă. Dar am avut no dintre ori mai vrednici gos mai mate, de ce nu aduce
rocul să-l intSlnim pe dom podari al localităţii. a pri întreprinderea mai multe
nul Eugen Mtirany, profe mit recent perie ŞflBd Iei mărfuri ? La această între
sor de' limba română la pentru cantitatea predată In sfîrşit, gheaţa a fost va şl mal apei şl spec Două filme americane, bare pe Ungă fapte îndeob
şcoala generală din loeaii- in lună iulie, iar alţi 8 c«>- spartă ? Difuzorii, cei care tatorii/din Hunedoara, Pe „Seart eirettit* şi Creato şte cunoscute — şi anume,
tate, tui foarte bun cu tăţeni între 1800—2500 Iri cumpără şi asigură re troşani şi alte localităţi vor rul de imagini" — com
noscător al istoriei acestor • Magazinul mixt din cen pertoriul naţional de filme avea prilejul, ca la mijlo pletează In mod fericit că în unele fabrici nu se
motiv
lucrează dintr-un
cul lunii octombrie şl apel
mirifice meleaguri, ca şi tru! <fe comună — unde lu au găsit — după mulţi ani diversificatul repertoriu ci sau altul — am mal aflat
al oamenilor ce vieţuiesc crează soţii Elena şi Ale- =< de stagnare absolută — pînă la sfîrşitul acestui an, nematografic al acestei o noutate ; producţia celor
aici, un prieten vechi şi xandru Xndrieş, de . pestei resursele financiare nece să vadă pe ecran filmul toamne bogate în roade care merg în plM este des
statornic ai! publicaţiei 20 de ani — realizează sare achiziţionării unor „Marele împărat", realizat pentru iubitorii celei de a tinată Ia proporţie de 70—
noastre. Cele ce le vom re vînzări duble faţă de sar valoroase creaţii cinemato In anul 1988 de studiourile 7-a arte: primul fiind o 85 Ia sută exportului. Aşa
din Anglia, Italia şi Chi
comedie
ştiinţifico-fantas-
iata în continuare au la cinile ce-i revin lunar. grafice din repertoriul in na, film distins — situaţie tică, iar al doilea un ve Că benefieiării interni ti*e-
bază spusele domniei sale, Faptul se explică simplu: ternaţional. în aeeşt fel, fără precedent Ia ub festi ridic tablou a ceea ce se buie să se mulţumească
ea şi ale lui Vqfeu ' Bol- domnul Sandu — cum îi concomitent, sau la scurt val cinematografie — cu cheamă o adevărată campa doar cu jumătate. din ceea
dura. agent agricol, Dorina ■ zic sătenii — umblă mult timp cu cinematografele de nouă premii GSCAR ! Fil nie ■electorală pentru ale ce solicită, contractele ne-
Maier,. contabilă şi Eiena în ţară după marfă • Se premieră din capitală ^Pa mul este 6 gigantică re gerea preşedintelui Ui». A. maifiindu-le onorate. 'Iri
Resiga, agent fişeal,lă.ţpj’i- apropie de finalizare repa tria", „Scala" sau „Lucea constituire istorică a pa Am lăsat pentru., ulti aceste condiţii merceologii
mărie • Sîid JiŞtv mai raţia şi restaurarea biseri fărul" — unităţile speciali sului pe care milenara ma impresie grupajul de cutreieră ţara şi, uneori;
mulţi oamenii cârd, ple cii din Vălişoara. Sfîntul zate din judeţul nostru vor Chină îl înscrie în secolul trei filme româneşti. care în virtuted. vechilor relaţii
caţi în anii dictaturii şiin locaş a fost consolidat şi prezenta începînd cu a- XX, o frescă cinematogra intră spectaculos — prin eu furnizorii, m at; primesc',
sat, se întorc la extins, renovat în întregi ceastă lună numeroase fil fică ce taie respiraţia tematică, calitate artistică dte ceva, dar de multe Ori
•în localităţile natale’icftlş." me. Lucrările conduse de me de mare valoare artis prin dimensiuni şi gran şi priză îa public — în se întorc cu miinile goale.
între aceştia familia Resi- preotul Nieolae David s-au tică şi interes Ia public. doare. repertdriul , cinematografic N-am relatat însă aceste
ga, ce are cea mai frafţ bucurat de participarea tu în adevăr, la început Pînă atunci însă de la al acestei toamne. Ne re fapte din dorinţa. dO a ÎS
moaşă casă din Vălişoara,- „ turor locuitorilor satului cinefilii din municipiul De- mijlocul lui septembrie ferim îa primul rînd la plîngp de milă celor "care
filmul „I... de fa ICAR“ filmul „Reconstituirea" —; muncesc fa depozite. ŞS
— producţie, a studiourilor o realizare de mare vi nici măcar din simpatie
franceze, eu Yves Mon goare, vehemenţă şi măies pentru ei; Ci chiar penţfâ
tând In rolul principal; se trie'“artistică a lui Lucian- a sublinia, încă o dSatâ;
u -î va bucura sigur de un Pintilie, îa filmul „De ce lipsa de simţ civic a celor
mare succes la public. bat. clopotele, Mitică?", in care devastează magazinele
O savuroasă comedie de terzis pînă: acum şi la fil pentru a comercializa (pînă
situaţii, plină; de imprevi mul" „Robinson Citare” — acum peste graniţă), la pre
zibile scene de dragoste producţie a Studioului Ani- ţuri derizorii, mărfurile
extraeon jugalâ „şi răstur mafilm, IFF — Roma şi pentru care unii oameni
nări de „aranjamente sen- „Corona cinematografică" se zbat, iar nouă; cum
timentaie", pot urmări spec — un desen animat de lung părătorilor, tte lipsesc.
tatorii m aturi— filmul este metraj, seînteind de umor Înainte de a pune punct
s i# interzis tinerilor safe 19 şi. bună calitate. acestor însemnări, simt ne
ani — vizîonînd, latre 27 Cititorii „CuvîntulUi liber “ voia de a formula încă o
—3<J septembrie, la cine sînt invitaţi în sălile ci întrebare. Sau măi de
matograful patria" dte nematografelor hunedorene. grabă o nedumerire. Dacă
|y f .‘4^ ^ «y" ’'’1' " v ■oeyAftra
Deva, filmul polonez, „Ce Pentru a evita măcar atei mărfuri vin totuşi în de
le place tigrilor*. presupusele cozi, întreprin pozite şi de atei Iau dru
Pe eu totul alte coordo derea Cinematografică eli mul magazinelor, de ce nu
nate se înscrie producţia
Aspect din pregătirea formaţiunile* de pompieri civili. • cinematografică „Tata sB- berează prin unităţile sale le găsim decît ta bişniţă,?
Sau or fi. avtod ■ bişniţarii
Fote PAVEL LAZA clete, fata pmte-istă” —■ teritoriale abonamente, lu un' atît de bine dezvoltat
nare (cu locuri rezervatei,
un film te care conflict»! sau vinde cu anticipaţie „miros", îneît sînt întot
dintre generaţii este ' aţît bilete la filmele alese de deauna pe fază cînd pri
de puternic ferit singura spectatorii noştri. mesc magazinele marfă ?
soluţie este doar compro
misul... ALEXANDRU MARSARE VIORICA ROMAN
va ş i n
(Urmare P09, lj densitate, s-a demonstrat se practică semănatul eu
(Urmare din pag, l) diilor şl au intervenit ca Deva, Orăştie, Petroşani şt cu argimiente concrete că spaţii Se trecere, ceea ce
de
eficienţă atunci cînd s-au Huae*femra- care unitate săminţă mod nu se justifică să se facă uşurează mult aplicarea
calitate,
tratată în
tratamentelor .fitosasirtare
risipă şi cheltuieli îa plus
du-se- li maj. Neeulai Do- produs. Ca Urmare, numă Prenind de la impem- corespunzător eu inseeto- eu siimlrtţa, deoarece 450 şi evitarea pierderilor din
robăţ. cpt. Petru Stăncoa- rul incendiilor şi valoarea tivefe timpurilor nor, & fungicide. — 550 boabe germinabile la densitate ca urmare1 a
Dacă asupra semănatu
ne. şoferul autospecialei pagubelor produse de a- profunde prefaceri social- lui, în special a perioa mp (nu 600—700 cum se călcării culturii cu roţile
->f stins incendii a F.CP, cestea s-au redus, ilustrînd econmnice, pompierii mili dei ş* densităţii, ■. existau cerea prin „faimoasele" tractorului, se aşteaptă ea
o asemenea metodă să eîş-
decrete> asigură producţii
Ttr>teg — Ioan Babău şi faptul că cetăţenii Jude tari şi civiii din judeţul multe controverse, acunr se bune la. hectar. tige teren şi îa unităţile
ţului, factorii de răspun Hunedoara, devotaţi patriei poate face lumină pe baza Nu mai insistăm asupra agricole din judeţul nostru.
rezultatelor de producţie şi
în primele opt luni ale dere, organele specializate şi poporului, luptă con tinuu a celor oferite de cerceta însemnătăţii respectării a- Iată, prezentate succint,
dincimii
şi uniformităţii
acestui an, militarii Grupu- şi-au sporit aportul la pentru perfecţionarea pro rea ştiinţifică. Cei ce răs semănatului. In condiţiile cîteva elemente ce deter
mină nivelul producţiei de
T’iî de Pompieri din ju- activitatea de prevenire şi fesională fa vederea pre pund de soartă recoltei din acest an este bine .să grîu, cei ce hotărăsc soarta
feiul Hunedoara, comisiile stingere a ineendffior, e- venirii incendiilor în o- viitoare vor avea neapărat nu se neglijeze t&văfagi- producţiei fiind Chemaţi
tehnice p.s.l, formaţiile ci xemple bune oferind LE.C. biective, la noile unităţi în vedere ca semănatul tul semănăturilor, eootrcăul să aplice diferenţiat, eu
griului să se încheie
fir permanent ai solelor pen
competenţă şi cKseemâmBit
vile de pompieri, cetăţenii Mintia, WFJRT. Cbăştie. privatizate, proprietăţile de jurul datei de 29 octom tru a putea interveni efi tchnok^iiîe care să dea
din obiectivele şi locali Î.M. Valea de Brazi, I.C. stat, cooperatiste şl parti brie, 1» suprafeţele Inşi- cient cu tratamente iu caz certitudinea obţinerii mior
tăţile judeţului Hunedoara Orâştie, I.M. Orăştie, Şi culare, pentru salvarea vie mînţate după aeeariă d ^ă Se apariţie a unor atacuri recolte corespunzătoare Tn
au acţionat cu fermitate localităţile Baia de Oriş, ţii şi bunurilor de furia înregistrindtt-se diminuări de boli sau .dăunători. fiecare unitate agricolă şi
de producţie eu «Steva zaci
întrucât fe toate ţările
pentru prevenirea incen Haţeg, lila, Băcia. Brad, flăcărilor, " .; de procente. Privitor fa cu o agricultură avansată Ia gospodăriile ţăranilor
particulari.
--------