Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_201
P. 2

PAG  z                                                                                                                                 OIVIMTUL LIBER
                                                             M IţfciTBH


                                                                  AL  L V T B   H te H H IB   PENTMt  UBOTATE

                                         .rfan r           “T "               rJbm*
                                            Ţie ne închinăm,                                                * * » -                               -/mm

                                             Avram  Iancu!                                                     « - i â l #    -   ^ W . - a i r f e   ^    i



                                              Lanţurile rsţoazrilce' de ''tel  tîrziu,  fa-
                                            chisoarea  şi  pălmuirea  de  către  un.  că­
                                            pitan  austriac,  au  făcut  ea  în  sufletul
                                            acestui; Prometeu  înlănţuit  al  Munţilor                          «v , m i/ţifrKt
                                            Apuseni  s i  se  abată  *8ţ  Vifor  pustiitor,
                                            fruntea  Iul,  pe  Care  strălucea  cununa                      # X
                                            de  raze  a  unui  popor  întreg,  a  fost  în­               f  ~!
                                            tunecată- de  umbre  fugare.  Par  ţi  acum
                                            moţii  alergau  la  el  să-i  atingă  genunchii              CI        .. .. ......    ..........    .............    jO.....*
                                            ca  pe  nişte  moaşte,  să-i  privească
                                           _ ţele  ca  pe  o  binecuvtatare  sad  să  as-
                                            culte  murmurul  Cuierului  de  cireş  din
                                            care  Iancu  le  cînta  marşul  său:  „Astăzi
                                            cu  bucurie  românilor  veniţi,/  Pe  lanea
                                            In  Cîmpie,  cil  toţi  U  însoţiţi 1*
                                               A Cum,  la  113  am  de  la  moarte» le­                                           , <r- /> ■
                                            gendarului  erou,  waţi unea  română,  re­                                        ♦  ( '     p -/*   ’  r
                                            cunoscătoare^  îngenunchează  te  m onsîn-
                                            tel  tai,  pătrunsă  de  întreaga însemnăta­
                                            te  isterie®  a  vtaţîî  sale.  FIU  neamului
                                             românesc  11  preamăresc,  II  iubesc,  iar   Scrisoarea  lui  Avram  Iancu,  din  16  iulie  1849,  către  tribunul  losif  Şterca,
           (Urmară  fn   pag.  1}            sufletele  lor  se  oţetesc  scăldat     Şuluţiu,  prin  care  solicită  informaţii  asupra  posibilităţii  de   a  se  plăti  ect
                                             aut  înviorător  al  iubirii  lai  de    care  lucrau  ia  admittistra ţia  românească.   (Cu  semnătura-autograf  a   Iui  A-
            Mai  tîrziu,  eînd  perfidia  absolutismu­  E3  a  durat  neamului  său  cetate   vram Iancu).
         lui  austriac  a  transformat t  un  popor  în­  raită  de  vremi  fiindcă  î-a  zidit  suflet,
         vingător  intr-un  popor  mucenic*   cînd  credinţă şi ideal.
         unii  fruntaşi  a l  revoluţiei  paşoptiste  din   Astăzi,  deasupra  tuturor  intemperii­  Mulţi  au  fost  cei  care   băra  duşmană  veneau  cu­  revoluţiei,  nici după. eum
         Transilvania  şi-au  luat  lumea  în  cap   lor  ce  ameninţă  neamul  rorotaesc,  ur­  şi-au  re v e a d i^   dreptul   vinte  de  laudă.  Iată  cu­
         sau  au  pus  sabia  în  cui,  Avram  Iancu                                 de  a  fi  reprezentanţi  ai   vintele  unui   participant   s-a  dovedit,  Iancu.  nu  »
         a  rămas  credincios  pătntatul#  şi  po­  mând  jertfa  lui  păstra  dreptate şi  liber­  poporului,  mulţi  nu  foşt   la  campania  lui  Kemcny   •avut  cele  mai  gtrinse  le­
         porul ui  său,  mepţinînd  o  atitudine  pro­  tate,  »u  trebuie  să  uităm  n ld   un  ma­  atei  ţâ re   ad  vorbit  Iu.  împotriva  lui  Iancu;  „în­  gături  cu  imperialii.  Deş­
                                                                                                                                     tul  <fe  repede  el  »   recu­
         testatară,  după  ce  In  cabinetul  împă­  c i  idealul  acesta  Ucbute  zidit  la   numele  poporului  de  pe   tre  Zlatna  şi  Abrud   se
         ratul ui  de  la  Vîena,  a  respins  decoraţia   ii itaastee oaţioaafc şt  •£ .# # :   aeeşţe  pămînturi.   Sînt,  .  întinde  un  defileu   în­  noscut  perfidia tar.  Ares­
         pe  care  acesta  intenţiona  să  i-O  netede»   pentru  M iM te a   şi  cană*:   însă,  extrem  de  puţini  a-   gust,  pe  care  abia  daci-1   tările  repetate*  ariadepii-
                                                                                                                                     nirea  cererilor  celor  sare
         spunând:  .Ha  ne-am  luptat  pentru  ja-  na*  ăâit& şirc  st  «oestul  f M   w   tr»   c#a  care  au  rămas   In   vezi  ţţ!  poţi  face  o   Idee
         cârii,  vrem  drepturi,  Maiestate f*.  şl  ta r a te i  geoeraţîfie  care  l-au  conştiinţa   iui.   Avram   despre  ceea  ce  înseamnă   s-au:  luptai,  var  fi  tal  a-
                                                                                                                                     tîtea  dovezi  c®  Iancu  nu
                                                                                     listai  a  reuşit  mai  mult   războiul  cu  moţii.  Imagi­  avea  nimic   comun  ou
                                                                                     decât  toţi»  el  este  însăşi   nează-^  o  lungă  vale  a-   reacţiuneu.
                                                                            H
                 dealul  FeleacutaU Vtt%  carăk  tamM                                conştiinţa  ^; .„peste  veacmi   dîncă,  înconjurată   cale  -  La  ia  septembrie  1872
                                                                                     a  tot  ce  este  românesc  în
          H                                                         adresează A      Ardeal.  Născut,   parcă   de  pateu  ceasuri  de  vîr-   se  stingea  din  viaţ®  «el
                                                                                                             furi  înalte,  adaugă  ap #
                                                                                                                                     care  fm  bună  d r^ te te . a.
         La  Ţebea  îşi   doarme   nes  neîntrerupt®  pentru   blesteme              prbf   predestinaţie,   ,|®   baricadele,  podurile  stri­  foşt  num it  .C ra i#  .mun­
        omnul " cel  fără  sfîrşit  ţi­  dreptate,  libertate şt urmă­  ţuhd.  de    cbîar   inima  Ardealului,   cate  şi  după  fiecare  co­  ţilor".  fnmarmfBteree   a
        nui  dintre  martirii  neamu-   toarele  versuri:  „ V in e   draeu-n  ei  să  taie»/  Ciot   îp  niijlocuS  Munţilor  A-   pac  elte  un  român  care   avut  loc  la  13; septenata'ie.
        ’tii  românesc  —   Avram   laneu «te te ornate/ Ctt trei  de  «ateii  s i  ( i o t e /  Pacu­  puseni,  Avram  Iancu  la   caută  să-ţi  stingă  viaţa   Corpul  neînsufkăît  g^last
        Iancu.   Viaţa  TUi  s-a  ză­  mii  şi  şasă  sute, f   Cînd  lui să nxt-i priască, / Pămân­  vlrsta  de  numai  24  de   şi  te  vei  lămuri  despre   condus  pe  ultimul  drum
        mislit  din.  durere  şi  a  cu­  Iancu  să  cobora /   Turda  să   tul   să  nu-l  primească, /    ani  a  devenit  port-dmpe-   felul  de  luptă  al  moţi­  din  tas#  do  Criş  te .%'e-
        prins  o  durere   nesfîrşită   cutremura...";  „Strigă  Băr-   Pe  chicîoare  putrezească, f   lul  revoltdfol  românei,  oş­  lor.  Ei  nu  sînt  laşi,  după   bea  dp  o  imensă  ' masă
       pentru   soarta  poporului   nuţ  din 'Sibiu, [  Că  Ardea­  Carnea pe el să  plesnească!/■  teanul  neclintit  ta   faţa   părerea  celor  mai  cu  ex­  de  oameni.  în  frunte  pă­
       său  nefericit,  a  românilor   lul  mt-i pustiu/ Strigă  îan-  - S8I-.   trajte-n  smr*  te i/   duşmanului^ asemeni  „gra-   perienţă  ofiţeri  şi  rezistă   şeau  prefecţii  şi  tribunii
       transilvăneni,  ţinuţi  în  în-   cu  de  la  m unte:[  Nu  ie   Gura  împăratului, f   Limba   nituter  din  munţii  săi",   mai binein  Ioe âectt solda­  de  odinioară :  Simion  Ba-
       >uneric  şi  sclavie  atîţia  a-   teme  măi  Arsinte, J  C&  şi   cît  tta  brusture, /   Buzele   după  tente tt  tepreefa  BSl-   ţii  lui PuclmerV î®  frun­  lint,  Axente  Sever,  Mihai
       mar  de  ani,  tn  ctteva  pe­  eu  vin  de  la  m unte/  Cu   să-l  usture — /  Jiernu-n  el   cescu.  Comparat  ulterior   tea  ’ cetelor   ascultătoare   Andreica,  Nicolae  Cor-
       rioade  ale  istoriei  noastre,   opt  miţ  Şi  nouă  sute.-.";   să  bujgăie /  Nime  să  nu-l   eu  marile   personaiităţi   dârze  şi  disciplinate   se  cheş  şi  Clemente  Ai ud ca­
       de  către  Atistro—Ungaria.   „Pe  dealul  cu  strugurii /   sufere!}  Să  se-nveţe   să   ale  lumii,  el  a  fost  recu-    ii u.  Prohodul  a  fost  săvlr-
       De  aceea,  n-a  pregetat   o   Vine  Bem  cu  ungurii; /  Pe   grăiască I Cu  credinţă  ome­  no®iut încă in focul lupte­    şit  de  lin  sobor  de  trei­
        lipă  să  lupte  pentru   li­  dealul  cu  nuderan l   Vine   nească l   In  veci  să  nu  mai   lor  ca  atare.  Vieeprefec-   zeci  şi  şase  de  preoţi  în
       bertate  şi  dreptatea  fama­  Iancu  şt  Urban/  Generalii   minţească.-*    tul  de  pe  Valea  Mureşu­                     frunte  eu  protopopii  Mi-
        ţilor  pe  acest  pamînt  sfînt   fug  lă  tmle~?  Moţii,  poporul  întreg  îi   lui,  Prodari  Probul,  i  se               hăiţeanu  şr  Bafint  Geor-
        ă  moşilor   şt  strămoşilor   In  momente  de  restrişte   vor  păstra  o  veşnică   şi   adresa:  „Ni  se  par  mai        ge  Secul'a,  avocat  in  Baia
       'or.                     ale  istoriei  lor,  românii  se   neştearsă  amintire  marelui   bune  şi  mai  dulci  porun­       de  Criş,   în  panegiricul
         Moartea  lui  n-a  însemnat   gindese  mereu  la  Avram   Avram  taneu,  un   reazem   cile  tale  şi  poporul   cu   peste  veacuri  rostit  la  catafalc vedea  în
        ledt  o  trecere  în  legendă,   Iancu, apelează  la protecţia   al  dăinuirii.  noastre  pe  a-   peste  fire  iubire  ascultă   Iancu  pe  „zelosul  martir
       în   amintirea   niciodată   lui :  mCînd  o  fast  tancu-   ceste  locuri  atlt  de  româ­  glasul  tău.  Cînd  Ie  citesc   al  libertăţii  naţionale*  ca
       dearsS  a  oamenilor locului,   m părai./  DamnîC-n  pat  nu   neşti.  „Pltngeţi  ochi  şt Tă-   o  carte  de  Ia  tine  parcă   afla  „mîndrul  Craiu   al   după  taugi   coasideraţii
        •are  tl  pomeneau   mereu   s-or  culcat f  Nici  la  masă   ejitpaţi,/  După  Iancu   vă   reînvie*   iar   generata#   munţilor,  Avram  Iancu",   fi losofico-pol vt i ce  să   în­
        tină  îşi  depărtau  viaţa  fi   n-or' cinat-fţ   „Pfaâ   fu   dinţaţi 1/  Plîngeţt  voi,  Pă­  austriac  Lfidea  aprecia:   împrojurârile   politice,   cheie „Mai curînd ori îm i
       lungul  şir  al  obidei,   sau   lancu-n  domnie /   Mîncam   duri  de  brad/  C-o  murit   „Sufletnl  mişcării  remâ-   poziţia   aristocratică   a   tîm tt,  dar  eu  siguranţă,
       în   cântecele   şt  baladele   pită  ca-n  Cîmpie /   De  cînd   ciif  ne-o  fa’  drag !/  Ptfn-   neşti,  Xaneu,  a eacerit în­  conducitoriîor  revoluţiei   va  veni  ora  cînd  ideca
        are  i-au  însoţit   neîntre­  Iancu  s-a  lăsat [  ţar  mîn-   geţi  fete,   ca-n  poveste,!   crederea  neţărmurită  şi   maghiare I-au silit pe  fan­  de  libertate  naţională  va
       rupt.  Să  ne  amintim  de   eărn  mălai  uscatm.  Pe  de   lancu-o fa’ şi nu mai este / ,   : dragostea  poporul#  său.  tei  să  lupte  alături   de   răzbi  mîndră  şi  triumfă-
        inul  din  cîntecele  culese   altă  parte  Un  potop   de  Că  la  Tebea  hodineşte?.  ,  Oriunde se  arăta, era pri-   armata imperială.  Nu  au   toare'1.
        le  Vasile  Coprtlu-Chiatră,                                                ;  mit  cu  entuziasm.  Toate   lipsit  învinuirile  şi   in­  •Bariţta  explic® cel  mai
        tn  om  de- cultură  ridicat   tf   .“/ /      S->  / a  *«*  a «   i       privirile  se  îndreptau  că­  vectivele dă  luptă  alături   efor  atitudinea  contempo­
       lin  Ţara  Moţilor :   „lan*  Mă»  «tr*     iît?,        i'-ras  .Vs/ îv     tre  din*#  tar  naţiunea   de  forţele   contrarevolu-   ranilor faţă  de rolul erou-
       cule,  pmncuţUl  m euj  f i n ­  V # ii  I d i   ţ&J&tsm&JtâN' 'J    t       română  vede  fn  persoana   m ,   Perfect  conştient  de   1#  Avram laneu:  .Jîumai
       im -  ce  te  zbaţi   mereu ?l   nds. 4          5            -VA  iî-u      iul  pe  eroul  şi  ocroti to-   pericol#  alianţei  cu  r e    popoare   ajunse  Ia   u»
       Pîntru  cine  te;  zdrobeşti/                                               ^  ral sSa*. : -         acţiunea,  Iancu  răspunde   ggad oarecare  al  conştiin­
       Hi  hodină   nu  găseşti ? j   t -fi   aKPdrr                                  Dted  dovada  an ei  ca-   acuzaţiilor:  J f o   toţ  a-   ţei  de  sine  şi  al  cuRuril
       Tată,  io  mă  bat  cu  hoţii /                                              pacftăţî  organizatorice ex*   runeaţl  că  sîntem  Instru­  se  ştiu  folosi  de  aseme­
       Hă  trăiască  liberi  moţii. /                           ~t,    »   t-t.     cepflonafe,  Avram  Iancu,   mente  oarbe  ale  camari­  nea  epoci  şi;  îşi  aleg  sau
       ’iinduiala  nu  e  bună, /   Şi                          im - ţ m            iacă  ăin  primăvara   lui   lei.  Za  vă  propun  şî  v i   ffcunosc  de  conducători
       !egile-s  o'mktebirdi /  Legea   im iiiiimm                                  1848,  a  Început  instrui­  poftesc  a  ne  dezleg  p#  b ărb at  ai  faptelor,  ai
                                                                                                                     ie  dezfei**  ur­
       •rebuie  schimbată, /   Pînă                                                 rea  celor  dîn  m unţi  ast­  mătoarele  Întrebări.  Ca­  acţiunii,  care  apucaseră,
       m-i  prea  Urzim,  tută.. *                                                  fel  că  la  adunările   de   marila,  precum  vă  plice   cum  am. spune,  a  avea  fn
         Creaţiile  populare   din                                          'v .    la  Blaj,  cetele  de  moţi   a  spune,  se   asigură  na­  stoe  spiritul  naţiunii, care
       Oală  ţara  ni-l  redau  pe                                                  ordonate  milităreşte   au   ţionalitatea,  pe  cînd  fra­  'ifitwrrft  .  a~tgj  ..
                                                                         >*«
       iancu  mereu  in  acţiune,  în                     -o  ■* N   ** -te» * ***** h  dat  un  sentim ent,  toni­  ţii  maghiari  repetă   să   interesele - lor  eu  ale  po-
       >runtea  moţilor,  un   ade­                                                 fiant  de  siguranţă  celor   vorbească  despre  „o  sin­  poruful  şi  a  se  fnsp&a
       vărat  stindard  ce  lumina                                                  prezenţi.               gură  naţiune  maghiară,, o   din  mărimea  epocii   în
       calea  miilor   de   obidiţi,   ■ f^ î^ slh ă rş                               Etala  sa  politică  a  fost   singur®  patrie  maghiară".   care  au  &jnns>“,  şi   nod
       „Pe dealul Fe.leaculu.il  Merg                                               consecventă.   Neînduple­  Despre  români   nu   ie   departe   *AvEaan  Iancu,
       c a   r  S  i  s  lanţului,/  Nu   1 *   '     -          -       -ţ?        cat  In  a  pretinde  liber­  place  a  vorbi  nici,   ca   « n   născut  pentru  acţiu­
       merg,  cum  merg  cSrăîeJ                                                                            despre ne  (popor).  Ce era   ne,  venise  chiar  la  timp,
       Strălucesc   ca   soarele,/                                                  tatea  naţională  a  români­  acum  mai  recorrrsndabil,   chiar  în  acei  ani  epocali,
                                                                                    lor  dî»  Transilvania,  el
       Carul  1 me.rge-mpiedicat,/                                                  a fost  printre cei  care  ân   a  da  mina  cu  aceia  care   care,  . dacă ■  ar  fi  trecut
       Iancu   merge   supărat, j                                                   Căutat  împăcarea  c»  na­  nu  vreau  să  ştie  de  tine   peste  noi,  lăstad  doar ur­
       Boii-s  cu  coarne de  ceară, /                                              ţiune»  maghiară.   €!nd   sau  cu  acela  care  Iţi  pro­  me  de  simple  adunări,
       Qm  ea  Iancu  nud  ia ţară; /                                               feeercfirBe  ş-a»  dovedit  a   mite   Imfii&irep   rugă­  de  punctuaţii®»»  depui»
       Boii-s  cu ■ coame  de  .spu­                                                fi  zadernicev  îndată   Ce  minţii ?   domnilor,  « “■ K g f W . a j g g *
       m e,/  Om  ea  Iancu  nu-i  în                                                                       nu l  Noi  atotem   oame­  Pveţ™ • «    Kaţ/iKvş
      lum e;/  Bolid  s»   emrnele                                                                   ^mnn                                  .ar''  sta-  fa  aoata
      verztj Om  ca iancu  mt mai                                                            ■   f ^ ^ v î f e -    nii  libertăţii.  Pentru  aste
      vezi /“   ţJPoeiii  populare                                                                imu)  ad-  oe-am  revoltat,   pentru
                                                                                                                      v
                                                                                                                          '  »*  m -
      despre  Avram  IsoauT,  cu­   ..PrteoeeHn*  numtedlar  ma^teratuat!                                              "  te a t    sfet  pînă S fo   amil  IfiPT.
      lese  de  S. Pi. Marian,  publi­  Bradului  ale#  Ia  timpul  Revoiuţiei  de  te  ldte,  con-   '   -  ,    stră-  tem.  tetiri&   *   ne
                                                                                                            sîugele  pînă  la  ultimul
      cate  ta  Suceava).   Atestă   dusî   de  Avram  Fancti.  (Documentele  se  am   te    ar  şî  dfn   ta­  român".  Nici  fa   timpul  Prf L    ...   ■
                                                                                                                                      Mih a i c erg h eceam
      aceeaşi  frămîntare,   ac ţiu-  Filiala  Arhivelor  Statului  —  judeţul  Hunedoara).
   1   2   3   4