Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_203
P. 1
Havanul României autorizează Înfiinţarea
Un templu pentru Avram Iancu
de răpi autonome şi comerciale
In sufletul şi conştiinţa urmaşilor
Răspunzînd solicitărilor a numeroase telor de bilanţ la 31 iulie 1990 şi a pa
întreprinderi de a se autonomiza ca regii trimoniului existent la această dată,
«In dimineaţa zilei de fiorat mulţimile de oa preoţi, avîndu-i în frunte autonome şi societăţi com erciale de rine urmând ca reevaluarea patrimoniului să
10 septembrie 1872 se meni, au înflăcărat con pe preasfinţiţiţ episcop! stătătoare. cu deplină capacitate de continue să se desfăşoare în toate unită
stingea din viaţă, In casa ştiinţele zecilor de mii Timotei al Aradului, decide şi gestiune, Guvernul României a ţile economice în intervalul prevăzut de
brutarului Stupină din de români prezenţi dumi Ioan al Oradiei şi An hotărît să aprobe înfiinţarea de regii Legea nr. 15/1990 şi llotărirea guvernului
Baia de Criş, Avram Ian- nică la ŢeBea cu prilejul drei al Albei. autonome Şi societăţi comerciale în con nr. 945/1990.
eu, cel pe care istoria l-a comemorării naţionale a In continuare, pe pla diţiile Legii nr. 15/1990 pe baza rezulta (RompreS)
consacrat să devină un 118 ani de la moartea toul situat între cămi
erou al neamului româ conducătorului Revoluţiei nul cultural şi şcoala ge W W W W W VW VM W W W W W W VVW sVW ,
nesc, un simbol al idea de la 1848 din Transil nerală din localitate, s-a
lurilor sale . de libertate, vania... desfăşurat o amplă adu
dreptate, unitate şi inte Manifestările au înce nare populară, condusă
gritate. Stelele i-au fost put cu depunerea unui de prof. Gligor Haşa, pre
primele luminări, iar boa impresionant număr de şedintele Filialei Hune
bele de rouă primele la coroane şi jerbe de flori doara a Uniunii „Vatra
crimi... Iancu însă va la mormîntul • lui Avram Românească", la care au
trăi în conştiinţa noas Iancu, aflat în Pantheo- participat peste 50 000 de
tră. Va trăi atît cit va nul nostru de la Ţebea. , oameni din judeţ şi din
trăi neamul românesc". A urmat o slujbă de po întreaga ţară. In semn de
Cuvintele' academicianu menire oficiată de un so
lui Ştefan Pascu au • în bor alcătuit din 36- de (Continuare în pag. a 2-a)
| Aspect din timpul desfăşurării festivităţii de deschidere a noului an
I şcolar ia Liceul Industrial Nr. I Deva. Foto PAVLL LAZA
Mint bun pentru corabia-
ŞCMĂ
PAGINA
A III-A Adevărat, e toamnă... rătăcit drumul spre ţăr
Onoruri naţionale pentru marele erou al neamului. O spune blinda 'lumină. mul cu soare la care a-
O repetă castanul, eu poc Costa cu fală, în . anii in
Participanţii la expoziţia baza criteriilor stabilite, net moale de fructe că- terbelici.
agrozootehnică „Agricola EXPOZIŢIA „A6RIC0LA ’90“ comisia de bonitare a a- zîndc. O strigă ploaia sub A revenit, acum, la
'90", de la Cristur, s-au cordat numeroase premii şi ţire şi viatul rece din ţărmul noului şi al refa
convins pe viu .despre po diplome de participare zilele trecute. Şi totuşi, cerii. S-a spus — poate
tenţialul ce-1 are agricul Un loc aparte în ca cît şi în unităţile agricole. crescătorilor de animale. Pe sufletul revine greu de pe de prea multe ori — că
tura hunedoreană de-a se drul acestei reuşite ma primele locuri s-au clasi drumurile de foc şi fum nu s-a mai înlimplat aşa
înscrie cu o contribuţie Prezentarea celor mai va ficat, în ordine, Ioan Ghi- ale verii. ceva de 45 de ani. . Fără
mai importantă, în condi nifestări l-a ocupat expo loroase exemplare din ra lefa, Catiţa Cărmăzan şi Există însă o sărbă intenţia da a- ne supune
a-
ziţia—tîrg de animale,
sele de animale ce se cresc
ţiile trecerii la economia vînd în vedere ponderea Nichifor Suba, care au pre- toare cu totul specială a modei, facem aceeaşi re
do piaţă, la asigurarea pro în judeţul nostru a evi lui septembrie, singura marcă şi despre primii
duselor agroalimen tare ne însemnată,ce o deţine zoo denţiat cu putere tradiţia NICOtAE TIRCOB care, dincolo de ioate paşi pe drumul refacerii
cesare aprovizionării popu tehnia atîi în gospodăriile hărnicia şi priceperea agri celelalte semne, ne con şcolii româneşti. Unul con
laţiei; . prod Ucă torilor part! culari, cultorilor hunedoreni. Pe (Continuare în pag. a 4-a) vinge că toamna a venit. stă în reînfiinţarea Li
Este această sărbătoare ceului de Muzică şi Arte
prima zi de şcoală. Iar Plastice la Deva, altul, în
transformarea liceului de
17 septembrie rămîne, fără
Ceremonia sfinţirii Bisericii din Cerbia putinţă de tăgadă, un în construcţii în Liceul Teo
ceput deosebit de an şco retic Nr. 2. (Să îndrăz
nim a crede că un mai
In duminica ■ Uliii după plăcuţe de lemn de ste meleaguri credinţa, n-a venite de prin părţile lar. Primul de acest fel, vechi vis al dascălilor va
înălţarea Sfintei Cruci, jar îmbibate cu ulei, prid- putut fi înăbuşită de vi Moldovei). după întîmplările tnsîngC- deveni realitate prin re
locuitorii talului Cerbia Vocirele au fost renovate. cisitudinile istoriei. Ea a Pe lingă sfinţirea bise rătului Decembrie ’89. Un venirea la licee teoretice
(comuna Zc.m) au trăit Iar interiorul a fost în fost prin vreme pilonul ricii, îmbrăcată în straie început nu numai pen şi şcoli profesionale ? I).
bucuria sfinţirii bisericii frumuseţat, prin hărnicia rezistenţei românilor pe noi, a mai avut loc şi un tru anul şcolar ce a ve Dincolo de ritmul schim
lor ortodoxe române, Da şi fantezia femeilor satu aceste meleaguri. O do alt eveniment. Este vorba nit, ci, 'poate, o piatră bărilor tn strictă inter
tină, din secolul al X V III- lui cu ştergare şi alte vedesc evenimentele a că despre sfinţirea monu de hotar pentru viaţa vii dependenţă cu calitatea
lea, bisericuţa din lemn obiecte decorative cusute ror amintire mai stăruie mentului ridicat, tot prin toare a şcolii româneşti. lor, cultura trebuie să
(una din cele 3 existente sau ţesute de ele. in memoria oamenilor t contribuţia sătenilor, în ■ Rog să-mi-, fie permisă rărnînă stindardul unei
în această parte a jude Slujba de sfinţire a casa parohială a fbst ar memoria eroilor neamului o comparaţie — aceea naţiuni. Şi cum ar face-o
ţului nostru) a fost con bisericii a fost oficiată să tn 1848 de stăpînitorii Căzuţi in cele două răz dintre şcoală şi corabia oare, fără sprijinul învă-
struită în stil tradiţional de Un sobor de preoţi: vremii pentru că preotul boaie mondiale şi In aflată pe imensităţi de ţămîntului ? !
românesc. Dincolo de pa Gavril Costau, Dorin Băş- participase la adunarea timpul Revoluţiei din de apă. Au bîntuit-o fur La început de drum.
tina vremii, vizibilă în leanu, Ioan Burza şi Va- de la Blaj. Dar nici în cembrie 1989. Intru po tuni, au mîngîiat-o zile de vînt bun pentru corabia
sile Mihuleţ. Au partici menirea sufletelor celor
aspectul exterior al lă cercările de intimidare, linişte dar în întregul ei, —şcoală !
caşului Pitit la poale de pat la slujbă, alături de nici silniciile nu i-au pu care prin jertfa lor ne-au călătoria a fost zbuciu
codru şi mai ales în pic locuitorii satului Cerbia, tut obliga pe oameni să redat libertatea a fost mată şi corabia—şcoală a NATAUA VÂSIU
turile interioare (atît cît oameni din împrejurimi. renunţe la credinţa cu pus un parastas la îm
Bisericuţa, care, aşa cum plinirea h 9 luni de la
se mai văd), timpul a lu spunea părintele Costan, care poporul român ' s-a Revoluţie, Ceremonia re
crat asupra sa şi în sens a fost locul unde strămo născut ţi cane i-a ajutat ligioasă, la care parcă şi
distructiv. Era nevoie ca şii şi-au plîns amarul de să depăşească potrivnicia htjţsura s-a asociat presă-
sfintui lăcaş să fie repa sule de ani, a devenit ne- vremurilor. Căci tot bi rînd lacrimi pioase peste UMA.PSZT
rat. Şi oamenii satului au serica t-a ajutat şi aici,
încăpătoare pentru cre monument, s-a încheiat
contribuit cu bucurie, prin dincioşii veniţi să partici în acest loc, pe oameni cu intonarea imnului eroi
bani şi muncă, la reno pe la sfinţirea sa. Este să dezlege taina scrisu lor de către participanţi. Ar trebui, consiliază judecătorul, să întinzi mina
varea bisericuţei lor. Aco această participare încă lui şi cititului (dispune de soţiei dumitalc şi să vă împăraţi.
perişul a fost refăcut din o dovadă că pe aceste cărţi foarte vechi, pro- VIORICA ROMAN — Bine, domnule judecător, fir si pedenosn asia!
