Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_203
P. 2
PAG 2 CUVTNTUi,
U N T IM P tU PEN TR U Â VRAM IA N C U
IN SUFLETUL Şl CONŞTIINŢA URM AŞILOR
(Urmare din pag. 1) Ţara Moţilor să devină
libere, chiar şi pentru
înaltă . cinstire a eveni puţin timp, instaurîhdu-se "
mentului comemorat, a- prefecturi conduse de
dunafea ă fost onorată de români, între care s-a
prezenţa domnilor Ioan remarcat „Auraria Ge-,
Aurel Stoica — ministru mina", în fruntea căreia
de stat, care a iransmis se afla . însuşi Avram
„gîndbl hun al Guvernu Iancu.
lui României şi spiritul A fost evidenţiat, ' în
fratern a l. Primului Mi acelaşi timp, spiritul de
nistru, Petfe Roman", a înalt patriotism, de dra
domnului Ionel Roman — goste' pentru pămîntul
vicepreşedinte âl >' Came românesc ce trebuie să
rei Deputaţilor din Par aiiime viaţa şi fapta tu
lamentul României, ’ a turor -fiilor .-patriei'!1 iar
doamnei Agata Nicolau, atunci cînd o părticică
din partea conducerii din teritoriul ei, oricît
Frontului Salvării Na de mică ar fi ea, este din
ţionale, a senatorilor Ra nou. rîvnită de cineva, a-
du Ciontea, preşedinte ceasta. trebuie apărată cu
le Uniunii „Vatra Româ preţul' vieţii, aşa cum nu
nească", Adrian Moţiu, a prşgetat să o facă A-
Florian Sărac, Mihai Che_ vram Iancu .şi oamenii
ţan, a deputaţilor Victor conduşi de el. - Riposta
Surdu, Dorina Mihăiles- împotriva oricărui agre
cu, a unor prefecţi din sor trebuie să fie fermă.
mai multe' judeţe ale Pentru că, aşa. cum se
ţârii. ■ ' . exprima atît de sugestiv
Un cuvînt de bum ve cineva, „acest^pămînt nu
nit a adresat celor pre este al strămoşilor, ci al
zenţi domnul- ing. Bujor copiilor noştri, care ni O mulţime solemnă s-a reunit în jurul mormîntului eroului naţional.
Bogdan, prefectul jude l-au împrumutat spre
ţului Hunedoara. păstrare”. Transilvania
In cuvinte calde, un este cel mai românesc pă-
mare număr de vorbitori mînt, în care trebuie să
au omagiat pe Avram trăiască în înţelegere toţi
Iancu, strălucitoare per fiii săi.» t
sonalitate a istorici noas în încheierea manifes
tre naţionale, care a do tărilor,. pe scena amena
vedit că, : punînd mai jată în aer liber, a avut
presus de orice interese loc un bogat . spectacol,
le neamului, libertatea şi care a fost . înregistrat
independenţa sa. . a făcut pentru postul naţipnal ide
posibil ca' Munţii apuseni, televiziune."
Toate florile pămmtului
Da, parcă toate tfterije Uniunii „Vatra . Româ-r.
pămîntului le-am rqgiert nească“ şi ai 18 dintre fi
în coroanele şi jerjfete: lialele, sale judeţene, ai
, depuşe la morniîntui fh*- Fundaţiei Tineretului IIu.-
cului de la Ţebea. Aceis- ' n,edorean, ai minelor Ţe
'tea ni! mai conteneau sîţ bea şi Barza, ai comunelor
vină, aduse de oameni de din zona Bradului ş.a. Au adus omagiu lui Avram Ianeu academicianul Ştefan Pascu (stingă), scriitoarea Carolina Ilica,
riad iii de înalte oficia ftnpresionant a fpst mo deputatul Victor Surdu.
lităţi, astfel că, în final, mentul - In care s-ati de
locul în care se odihneşte pus: coroane de fiori din
eroul a devenit o pira •partea Frontului Popular
midă impresionantă, mul din Moldova. Românii de Lacrimile recunoştinţei Aplauze pentru arta
ticoloră, un însemn de dincolo de Prut au ţinut
aleasă cinstire adusă me să-T cinstească pe eroul Mulţimea de oameni, unitatea noastră naţio
moriei sale. Ou gîndul la de dincoace de Prut, ca cită a reuşit să "intre în nală. In momentul ridi autentică
viitor, oamenii rnî-şi pot fiu al neamului româ incinta cimitirului - din cării parastasului şi a
uita trecutul. Nu au drep nesc. Alături de .• Ştefan ’ Ţebea a participat du celorlalte daruri, clopo Pe scena . de la Ţebea, Dragon Muntean, Petre'
tul să facă acest lucru! cel Sfînt , Avram Iancu minică la o slujbă . de tele bisericii din Ţebea străjuită de chipul Ian- Şăbădeanu, Maria Tudor,
Duminică, cu acest senti- şi-a găsit locul cuvenit pomenire pentru Avram au bătut răsunător pen oului, atît de cunoscut Ana Banctu.
.âenti au popăsit la -Ţe în inimile şi sufletele lor. laMcu de la a cărui moar tru a se auzi in toată după pictura lui Barbu Vîntece fi dansuri spe
bea, aducînd drept ofran Da, unii dintre noi în te s-au comemorat 118 ani, ţara că— ţara îşi oma Iscovescu, artist partici cifice Ţării Zatandului au
dă Chipul gingaş ăl flo că nu r.e dăm prea bine dar şi pentru tribunii săi giază pe eroul său martir, pant la Revoluţia de la adus tarafurile din Brad,,
rilor, reprezentanţi ai Gu seama ce înseamnă să fii — preotul Simion Groza; Avram Iancu. Corurile 1848 şi împodobită cu dirijor ' şi Solist ihstru- ,
vernului României — ai român, pentru că- trăim şi don Buteanu, ce şi-au Seminarului Teologic din brîul tricolor, a avut toc tnentist Para Bulz, din
Primului Ministru şi 'Mi în România. - Dar cei. care aflat liniştea lingă bise Cluj şi Catedralei Orto un amplu spectacol orga comuna Vîrfuri, ansam
nisterului Apărării Na trăiesc de atîta amar de,, rica împodobită pe dină doxe din Hunedoara » au nizat de Televiziunea Ro blul folcloric JM>ina Ort-
ţionale, ai -tŞpriamentuhjti ani rupţi' de ţară,'-ştiu ce untru, cu tricolorul scump susţinut rugăciunile. Im mână ţi 1 Inspectoratul cşului“. al. Casei de Cui-
ţării, ai prefecturilor din înseamnă să fii român ! al patriei. presionantă a fost inter- pentru Cultură al iJudeţu ■ tură Brad, * tulnicăresele
Cluj, Alba, Timiş, Arad, Cei care se abat în a- Un sobor-bisericese con preta rea corului condus lui Hunedoara. din Bulzeştii de Sus, BIS-
Dolj, Bihor, Prahova,- Hu- - ceste zile pe la Ţebea, vor dus de trei episcop i au • de protopopul Ioan Ho- Au evoluat cu acest pri jeni şi Avram Iancu (Al
nedoara ’ ş.a., ai episco putea vedea florile Şpămîn- înălţat rugăciuni 'de po tăran din Deva. lej, bucurîhdu-se de o cal ba). Din pădfurenime au
piilor Aradului, Oradiei tului pe mormîntul Ian- menire pentru toţi eroii Cei mulţi au îngenun dă primire din partea pu venit dansatorii din Ruda
şi Albei, ai Frontului Sal cului, şi-i vor adătîga cu neamului care au luptat cheat ih memoria Tancu blicului, coiul bărbătesc — Ghelart, f iar de pe
vării Naţionale şi Parti pietate încă una din pentru libertatea şi lîe- lui, au îngenuncheat pen fi orchestra simfonică ale' Valea Mureşului —- călu-
dului Democrat Agrar, ai partea lor şi un gînd bun ! atîrnarea patriei, pentru tru ţară. Ansamblului Artistic JDoî- şerii din Geoagtu. Â-
na■ al Armatei (dirijor
plăuzele zecilor de mii de
. Sergiu Eremia) care a in- participanţi au consfin
terpretat un splendid pro- ţit calitatea unui specta
_ gram de Ctniece patrioti- col care se doreşte a fi
’ ce i corul veteranilor de ■ văzut şi cu alte prilejuri
război .al Casei Armatei şi dacă c posibil, cit mai
din Arad (dirijor . Paul des,
Parădenco Adameşti); co
rul căminului cultural din * " ;
. comuna Bisţrd,* dansul fe ' f.,- - V - I
lelor de la Căpîlna (Al O notă aparte merită şi
ba); orchestra de muzică unităţile de alimentaţie
populară ă Radiotelevl- publică care ş-au ’ între
Ziunii Române dirijată de cut pe sine cum de alt
Paraschiv Oprea. In g- fel âu şi făcuţ-6 toţi
companiameniul acestei cei care âu concurai la
cunoscute şi apreciate for buna lor aprovizionare.
maţii, au evoluat soliştii
de thuzică populară Veta
Biriş, Mariană Anghel, Pagină realizată de
fienuja _ Evset, Viorica MINEL BODEA,
Flintaşu, Dumitru Fărcaş, Fotografii de
Floarea Calotă, Moda NICOtAE GHEORGHIU
Imagine din marele spectacol in aer liber, Morcan, Florlca Zaha,
