Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_204
P. 1

Grădiniţa  îşi
             Trăim  In  pragul  dintre  două  lumi,  una  ,ce  a  apus
          ireversibil  prin  sacrificiul  şi  jertfa  sutelor  de  tineri,                                                                 cere  spaţial
          alta  ce  s-a  născut  botezată  fiind  în  sîngele  celor
          jertfiţi.                                                                                                                           înapoi
             Revoluţia  din  Decembrie  a  triumfat.  Revoluţia  ce
          ne-a  purificat  ca  o  împărtăşanie  este  uneori  aici  şi                                                                   Ne ,i -  sunat  ia  redacţie
          aiurea  pusă  Ia  îndoială,  catalogată  drept  lovitură  de                                                                 doamnă  Smaranda   Poşta,
          palat  sau  complot,  nuanţe  insultătoare  la  adresa  ce­                                                                  directoarea  Grădiniţei  •  cu
          lor  căzuţi  pe  altarul  libertăţii  noastre.  Istoria  şi  tim­                                                            Program  Prelungit   Nr.  4
          pul  trebuie  să-şi  spună  cuvîntul  în  legătură  cu  acest                                                                Deva,  invitîndu-ne  să  ve­
           miracol  românesc.  Timpul,  istoria  şi  adevărul  nu                                                                      dem  unitatea.  Dorea  să  ne
          neaveniţii  atotştiutori.
                                                                                                                                       convingem, de,oportunitatea
             Tot  ce  s-a  întîmplat  în  această  ţară  a  fost  şi  este                                                             cererii,  formulate   imediat
          răstălmăcit,  mai  ales  pe  la  casele  mari  ale  Europei.                                                                 după  Revoluţie,  de  a   se
          Am   rămîne  uimiţi  dacă  ar  fi  altfel.  Europa  ne-a  obiş­                                                              înşpoia  grădiniţei   camera
          nuit  cu  acest  mod  de'  a  fi.  Istoria  ne  este  martoră.                                                               cedată  (nu  de  bună  voie),
          Mereu  am  fost  priviţi  ca  ruda  săracă  venită  la  un                                                                   în  urmă  eu  6—7  ani,  pen­
          ospăţ  pe  sfîrşite,  indiferent  de  eforturi  şi  suferinţi.                                                               tru  fanfara  reunită  a  De­
          Nu  este  nevoie  să  ne  îndepărtăm  prea  mult  în  timp                                                                   vei.  în   tot  acest  răstimp
          pentru  a  argumenta.  Atunci  cînd,  la  1848,  s-a  încer­                                                                 chiriaşii  n-au  plătit  .nici
          cat  ceva  pe  aceste  plaiuri,  s-au  repezit  asupra  noas­                                                                Un  leu  gazdelor  n ic i,  pen­
          tră  imperiile  ţarist,  habsburgic  şi  otoman,  mari  case                                                                 tru   spaţiu,  nici;   pentru
          ale  Europei,  şi  ne-au  pus  pumnul  în  gură.  Pentru                                                                     consumul  de  energie  elec­
          aceasta  îţi  mulţumim  Europa.                                                                                              trică  sau  de  gaz   metan.
             A   urmat  o  altă  pagină  glorioasă  din  istoria  aces-                                                                In  ultima  vreme,   grădi­
                                                                                                                                       niţa  a  fost  nevoită   chiar
                                                                                                                                        să  le  întrerupă .furnizarea
                                                                                                                                       gazului,  întrucât  i  se  con­
                                                                                                                                       suma  cota  şi  copiii  riscau*
                   mulţumim  Europa                           m ini  mai   e  şi  -în  ţa r»  asta.!.   .                              să  rărnînă  în  frig.
                                                                   Coadă  la  becuri.  AJt venit becuri la „Electrolux"!  Doamne,  cită  sete  de  lu­
                                                                                                                                        , Dar  motivele  pentru  caro
                                                             ___________________ :_________,  ,  ,
                                                                                           ■
                                                                                                       Foto  NICQ LAE  GHEORGIHIJ
                                                                                                                                       grădiniţa  cere  să  i  se  res­
                                                                                                                                       tituie  acest  spaţiu sint  alte­
                                                                  Privatizarea—forme  şl  opţitiiii                                    le.  Şi  sînt  întemeiate.  A-
                                                                                                                                       ceastă  sală  .serveşte  acum
          tui  neam  care  prin  eroismul  său  şi-a  eîştigat  inde­                                                                  doar  pentru   depozitarea •
          pendenţa  de  stat  la  1877,  prin  bravura  şi  curajul   Ne  bucurăm  din  tot  su­  sebit  de  eficiente  pe  care   tocmai  pentru  a  pune  u-   unor  instrumente,  de  '  l'a
          armatei  române  ce  a  dat  strălucite  pilde  de  vitejie   fletul  cînd  în  unităţile  e-   le-am  aflat  şi,  în  consecin­  mărul  la  refacerea  econo­  Revoluţie  încoace  fanfariş-
          şi,  drept  recunoştinţă,  încheierea  păcii  la , 19> februa­  conomlce  din  judeţ  întâl­  ţă,  ca  pe  fiecare  om   din   miei  româneşti.  tii  trecînd  pe  aici   doar
          rie  1878,  la  San  Ştefano,  s-a  făcut  fără  participarea   nim  oameni  aplecaţi   cu   combinatul  nostru  şi  chiar   ..-*?■  V-aş  ruga,   dacă  se   cînd  au  cît-e-o   înmormin-
          României,  iar  ca  mulţumire  nu  a  lipsit  mult  ca  să   osîrdie  asupra   probleme­  din  ţară,   raâ   preocupă   poate,  să  ne  spuneţi   şi   tare,  căci  aemnifiind  soli­
          ne  bucurăm  de  „binefacerile”  ocupaţiei  ţariste.   Şi   lor  de  producţie  şi  în  a-   cum  se  va  înfăptui  prac­  nouă.  pe  scurt,  -care"  sint   citaţi   la  alte  manifestări,
          pentru  aceasta  iţi  mulţumim  Europa,           celaşi  timp,  învioraţi   (la   tic  procesul  trecerii  la  eco.   aceste  id ei?,  evident  că  nu  mal-lac  nici
            Mai  sint  şi  alte  momente  pentru  care  ţi  se  cuvin   propriu !)  de  ideile   noi   nomia  de  piaţă ,  şi  ce , va   —  In   primul  rînd   tre­  repetiţii.   Asta  în  timp  ce
          mulţumiri,  dar  sărim  In  timp  şi  ajungem  In  anul   ale  privatizării  şi  trecerii  ■  atrage  după  sine  acest, pro­  buie  menţionat  că  trecerea   eopiii  î.:nt  culcaţi  cîte   2
          de  graţie  1940,  an  îndoliat  pentru  noi,  cînd,  ca  nişte   la  economia  dfe  piaţă. 'Va   ces.   •  la,  economia  de  piaţă  este   intr-un  pătuţ;   unui   din
          hiene  s-au  repezit  care  mai  de  cane  să  na  sfîşie,   astfel  de  tablou  a W   oferă   —  Sper  că  nu  lini  veţi   abordată  ca  un  sistem  nou,   dormitoarele  grădiniţei  are
          muşcînd  şi  sfîrtecîndP'trUpul  sfînt  al  ţării.  Atunci,-ca   tu  acasă»  zile  Combinatul   vorbi  de  şomaj  şi-de  alţi   pe  baza  privatizării  —   a-   condens,  prin  tavan  irifil-
          şi  âcum,  ne-ai  lăsat  singuri.  Şi  pentru  aceasta  se  cu­  Siderurgic   Hunedoara.  O   „nori  negri* pe care o  ma­  ceasta  fiind  esenţa   între­  tiându-se  ploaia,  iar  cori­
          vine  să-ţi  mulţumim  Europa.                   discuţie  cu  dl.  Romeo  Pop,   re  parte-din  lume .îi  nă­  gii  acţiuni.  Apoi,  se  preco­  doarele  sînt  înţeşâte   de
             A   trecut  apoi  peste  ţară  al  doilea  război  mondial,   vicepreşedinte-  al  Sindica- ‘   zăreşte  pe  cerul   viitoru­  nizează  oa  industria  rornâ-   dulăpioarCle   cu  lucrurile
          secătuindu-ne  şl  pustiindu-ne  bătăturile  şl  sufletele.   tutui  Liber  şi  Independent   lui?  ' nească  să  poată  fi  reteh-   personală  ale  micuţilor.
          Ne-ai  hotărît  soarta  la  lai ta,  oferind  România  cadou,   „Sidem rgistur,  este'  reve­  —   In  nici ,un  caz.  Dim.   nologizată   în  circa  1— 1,5   Dacă  atunci  cînd  saîa:  â
          tătucului  Stalin  şi  în  urma  Conferinţei  de  pace  de   latoare  in  acest  sens.  potrivă,  noi  dorim  ca  tre­  ani;  iar  în  2—3  ani  poate  fost  cedată,-  numărul   co-
          la  Paris,  pentru  contribuţia  adusă  la  strivirea  fas­  >-  Vă  rugăm  să  ne  spu­  cerea  la  economia  de  pia?
          cismului,  ai  hotărît  să  plătim  despăgubiri  de  război.   neţi,  domnule Pop,  ce  pro­  ţă  să  se  facă  intr-un  ter­  MARIN  NEGOITA  VIORICA  ROMAN
          Şi  se  cuvine  să-ţi  mulţumim Europa.          bleme  principale  vă  preo­  men  cit  mai  scurt,  să  ter­
                                                           cupă în prezent ?                                   (Contiuuare  în  pag.  a  2-a)  (Continuare th pag  o 2-a)
             A   urmat  teroarea  roşie  ce  ne-a  umilit  şi  împietrit             minăm  o  dată  cu  aceste
          conştiinţele,  iar  atunci  cînd  „geniul  scorniceştean”   ■*—  M-am  Întors,  recent,   nedumeriri  legate  de  „în­
          şl-a  început  „opera"  de  transformare  in  roboţi  a  ro­  de  la  Bucureşti,  unde  am   cotro  mergem".  De   fapt,   SUM AŢI  CITITORI,
          mânilor,  l-ai  ridicat  în  slăvi  şi  l-ai  pupat,  l-ai  decorat   audiat  cîteva  cursuri,   pot   personal  mă  aliez   ideilor
          şi  primit  în  capitalele  tale,  acoperiâdu-1  de  titluri   spune;  de  mare  valoare  în   exprimate  la  cursurile  a-
          şi  laude,  numai  pentru  faptul  că  ţi  se  părea  poziţia   privinţa  privatizării   eco­  mintite  de  către  dr.  Con­  Vînzarea  ziarelor  prin  chioşcuri  se  des­
          lui  In  contradicţie  cu  a  vecinului  de  la  răsărit  Şi   nomiei  româneşti.   Din  a-   stantin  Cojocaru  —  un  spe­  făşoară  aşa  cum  dumneavoastră  cunoaş­
          pentru  aceasta   se  cuvine  să-ţi  mulţumim  Europa.   ceastă  cauză  mă  simt  încă   cialist  de' marcă  în  dome­
          Multe  dovezi  de  dragoste  ne-al  dat.         marcat  de  aceste  idei  deo­  niu,  care  â  revenit  în  tară  teţi.
            Şi  a  venit  miracolul  din  Decembrie,  cel  ce  a  re­                                                Pentru  a  veni  în   sprijinul   cititorilor,
          adus  speranţa  şi  încrederea  noastră  în  ziua  de  mîine.
          Ce  încîntată  erai  la  început,  ca  apoi  să  vezi  —   ne-                                         redacţia  ziarului  „Guvîntul  liber",  împreu­
          ârgumentat  —  roşu  înaintea  ochilor,   la  îndemnul                                                 nă  cu  Oficiul  Judeţean  de  Difuzare  d  Pre­
          unor  paiaţe  autohtone  inconştiente,   cu  viziuni  ma­
          cabre  şi  diabolice,  ce  ţi-au  prezentat  situaţia  internă                                         sei  au  luat  măsura   EXTINDERII  N U M Ă ­
          â  României  confuz-haoţic  şi  eronat,  iar  tu  Europa,                                              RULUI  DE  ABONAM ENTE,  prin  care  a-
          te-ai  grăbit  în  concluzii  pripite  şi  pierzlndu-te  în
          discuţii  sterile  In  diverse  comisii  şl  comitete,   faci                                          veţi  asigurată  primirea  ziarului  la  domici­
          concesii  altora  şi  taxezi  sever  România,                                                          liu  sau  la  locul  de  muncă.  De  asemenea,
            Detractorii  făţişi  ai  României,  aceşti  luptători  ră­
          tăciţi  ai  discordiei  şi  discreditării   sint  ascultaţi  cu                                        la  cotidianul  judeţean  se  pot  face  şi  abo­
          îngăduinţă,  în  timp  ce  poporul  român  este  tratat  cu                                            namente  lunare.
          o  regretabilă  lipsă  de  înţelegere  în  acest  moment  greu
          cc-1  străbate.                                                                                           •   Costul  unui  abonament  lunar  este
            Şovăiala  şi  inconsecvenţa  ta  sint  evidente,  Europa.                                            de  32  lei.
          Tendinţele  de  falsificare  a  adevărului  -imanent  nu                                                  9   Costul  unui  abonament  trimestrial,
          sint  întîmplătoare,   chiar  dacă  tardiv  unii  se  mai
          scuză.  Este  o  atitudine  păgubitoare  cu  toate  riscurile                                          prin  reducerile  făcute  de  redacţie,  este
          ce  le  incumbă,  poziţie  care  ne  reaminteşte  încă  o                                              de  doar 84  lei.
          dată  că  naţia  aceasta  trebuie  să-şi  găsească  singură
          calea  şi  forţa  pentru  a  desţeleni  grădinile  viitorului,   Ilustrată  cu...  buruieni  şi  liîrtii   din  zona  Oraşu­  Abonamentele  pe  luna  octombrie  sau
          în   această  întreprindere  simţim  din  nou  că  sin tem   lui  Nou  —   Brad.  Desigur,  situaţii,  asemănătoare,  în-   pe  trimestrul  IV  1990  se  fac  la  oficiile  poş­
          înşelaţi  în  'Speranţă  pentru  a  fi  îngenuncheaţi.  Şi  nu   tîlnim  şi  în  alte  oraşe  ale  judeţului.   Dar,  deocam­
          putem  decît  să-ţi  mulţumim  Europa.  Cînd  ne  vei   dată.  ne oprim  aici.   Foto  CORNEL  POENAR  tale,  factorii  poştali  şi  difuzării  de-presă
          vedea  cu  ochi  buni  va  fi  tîrziu.  şi  inutil.  Căluşul  ce                                       din  întreprinderi  PÎNĂ  TN  DATA  DE  25
          încerci  să  ni-1  pui  în  gură  înăbuşă  dar   nu  ucide
          şl  pînă  Ia  urmă  tot  vom  izbîndi.  Piesa  de  rezistenţă                                          SEPTEMBRIE  A.C.  (inclusiv).
          a  românilor  rămîne  optimismul.  Dar,  nu  uita  Europa,                                                N U   UITAŢI!
          că  dacă  eşti  cum  eşti,  este  şi  modestul  nostru  merit,   W U k P B Iî
          iâr  noi  sîntem  cum  sîntem  şi  datorită  „operei"  tale                                               Calea  cea  mai  sigură  de  a  fi  informaţi
          In  timp.  Şi  se  cuvine,  să-ţi  mulţumim I                                                          cu  evenimentele  din   Judeţ,  din  ţară  şi
                                   IOAN  GRUMĂZESCU            Soţia :  — Cum o  să  trăieşti fără  mine ?       din  lume  este  abonamentul  la  ziarul  „Cu­
                                                               S oţu l: — Mai  ieftin !                          vîntul  liber" I
   1   2   3   4