Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_204

ttfl4NTUL.UKI
M l * t--
WS6; _ i -
■Sg» S5S ; ! » ■ "M'WWl'S W «
Privatizarea—forme şi opţiuni
| I H t e ţ w f a M ţ ^ u ţ g f ţ B t r g „ jp ^ p ^
(U m - Ş echivateş* câ ciţi X «W O tei = î'fidoooo
s a s , . Amintim asta lei). Q t aceşti banii fiecare
dpţseni competitivă da­ tiinOtŞ acenărhfi propus poate cumpăra acţiuni )a
torită gş^Sifi de pregăti-: d r 0 0 mare şp»:iaiist unitatea unde LŞK feară.
— fe lie ffiM i- v t le a tn t Revoluţie, aveam paşapor- ’ de şi acoperi, cred eu, tot- re al oatttenîfor, pfe care porneşte de la anii lucraţi Bineînţeles, banii sînt
alegerea dumneavoastră în tul în buzunar pentru a-mi evantaiul de aşteptări şi îl recunosc toţi specialiş­ de fiecare om în timpii TDP-uri. Cu aceste TDP-uri
r?rtommM ţării $1 «torm- petrece sărbătorile de ter­ speranţe ai* cetăţenilor. tii străini ce ne-au vizitat dictaturii comuniste, In cel doi soţi pot cumpăra
dn»vi succes. In. activita­ nă în UJL&& Dar a în­ — Gunvedeţi peHUca Pentru atragerea popu­ funcţie de aceasta urmînd acţiunile amintite. f>acă
te;» ce o veţi desfăşura, vă ceput Revoluţia la Tim i­ alianţelor Adanaşea laţiei în sfera economiei sft primească titluriie de presupunem că noua cor-
rugăm să văprezentaţi ci­ şoara... şi; de atunci, Deputaţilor şi Senat pcn- de piaţă este nevoie, curo proprietate (TDP). Ş i acum poraţie „Oţelul* Hunedoa­
nevoie, c
titorilor noştri. intrat In viitoare, m-sffla tra a asigura succesul unei se ştie, de capital, iar să luăm cazul unui munci­ ra are un capital de 10 mi­
— Biografia mea nu are înregistrat In primele iniţiative legislative ? cest «spital există auA for­ tor din combinatul nostru. liarde lei, va emite UI mi­
nimic spectaculos, nimic duri,» am pus chiar mîna — Alianţele politice pen. ma bunurilor „întregului Dau un exemplu fictiv lioane de acţiuni. Muncito­
senzaţional. Este o biogra­ pe armă şi m-am dezme­ tru partidele miei s-au rea­ popor", care trebuie să se Insă oricînd putem lua un rul Poenar va putea cum­
fie obişnuită, B aîneepe cu ticit bine, abia In luna au­ lizat deja în cadru] gru­ întoarcă acum la adevăra­ hume concret. Deci. să păra, deci. 1 4QQ de ac­
tocul şl data naşterii, în gust! • purilor parlamentare con­ ţii stăpini. Nu doresc să spunem că muncitorul Mir- ţiuni, fiecare cu o valoare
oraşul Haţeg, la 1? septem­ Am fost pe rînd mem­ stituite. Partidele mai mari intru în amănunte, toate cea Poenar a lucrat 35 ani nominală de 1000 tel. Din
brie 1951; şi continuă cu bru fn Consiliul FÎiN. pe care se află în opoziţie — aceste idei sînt cuprinse în combinatul nostru şi acest moment ci devine
şcoala generală din satul oraş, secretar, vicepre­ P.H.I* U.D.M.R., PJf.Ţ. într-o carte intitulată „Pri­ tot aici intenţionează să proprietar fracţionar asu­
Reia şi conaiuw Tuleşti. A- şedinte şi, tn final, pre­ — se mai solidarizează, u- vatizarea — de ce ? cum ? mai lucreze încă 2 ani. So­ pra valorii de piaţă a cor­
poi am urmat liceul în şedinte al CP.U.N, Haţeg. neorL { » cadrul F jS-N. au penţru cine?", Aceste idei ţia sa, Florica Poenar, a poraţiei „Oţelul*. Domnul
oraşul Haţeg şi; pe rînd, După Revoktţie, am fon­ apărut fracţionări Şi deo­ — de fapt, chiar Rărirea lucrat 25 ani Ia Regla au­ Poenar va fi proprietarul
facultatea de filozofic şi dat şi condu? gazeta „A- sebiri de «tonii, fapt ce cărţii — sint susţinute de tonomă de transporturi lo­ a 0,14 la sută din Valoarea
facultatea de drept A m rena *. In Parlament am mi se pară firesc, normal. cartelul sindical ALFA, din cale Hunedoara şi, de a- reală de piaţă a conjura­
început 0 lucrez la Şcoa­ fost ales in funcţia de Vă asigur şi asigur cetăţe­ care facem parte şl noi.
la Specială Feştoana, un» vicepreşedinte al Comisiei nii bunedoreni că ta Par­ - m « fit » 4» « » e- semenea, intenţionează să ţiei „Oţelul* Mai departe,
de m-aro iniţiat în psiho» Parlamentare de Politică lament -trec* numai du­ xempta coacret cir dramul mai lucreze acolo. Am ui­ se poate arăta cuba acţiu­
pă o minuţioasă dezbatere tat să spun că CJS. Hune­ nile pot creşte sau scade,
aeele legi care ni se par pe care l-ar P*rc»«*e un doara a devenit (desigur, însă propun..ca acest sce­
m ndbr t e » economia
conti­
interviu eu domnul deputat lOAN TIMIŞ, tuturor justificate, cotea* f i t ir i, 0 0 . « fi* ce se în acest scenariu) Corpora­ nariu cencret să-l număr
comercială
ţia (societatea
nuăm într-un alt
punzăto&re şl oâre acoperă
vicepreşedinte ol Comisiei frqtfemmniore din plin raporturile numeşte deja fo literatura pe acţiuni) „Oţelul" Hune­ de ziar.
„varianta
de
de Politica Ealan^ le supuse legiferării, Cojncara" ? doara. Conform socotelilor — Dc acord şi vă mul­
noastre, familia Poenar va
acestams, emâ-0m ţumim pentra această pri­
mal puţin problema — Da. După eatoulclc primi 2,4 milioane tei mă punere m tem i,.de»se-
togia handicapatului min­ Externă, comisie comună ţetor politice permanente făcute de dh dr. Cbjocaru, (Mircea' 35 ani munciţi X bit de u tili, sperăm, pen­
un a» rmroeR în timpul
40000 lei/an muncit=»1400000
tal şl fizic; apoi m-am cu Senatul, fi al cărei pre­ sau de conjunctură în vo­ dictatorii «wnuniste s-ar iei şi Eterica 25 ani mun­ tru toţi cititorii.
transferat la Casa de Cul­ şedinte este domnul sena­ tarea togilor şi că activi­
tură Haţeg- Aici am fost tor C orneli» Mănescu. tatea de legiferare este
a vreme director, dar ana - Avind ln «M ite «* bazată mai mult pe logică, Grădiniţa îşi
fost schimbat repede, după )>riari»*ia sarcină « Parla­ maturitate şi realism, deelt
an an, datorită unor neîn­ mentai» 0 » Jă BB mul pe alianţe ptoftice-
ţelegeri eu organul local este tlabuyşte» Constitu­ — Ce urabtomo toc J*- cere spaţiul
de partid; Deşi au existat ţiei României, vă rugăm «Jeţului Hunedoara, ale ce­
m ai multe propuneri şi o- să ne spuneţi, care trebuie tăţenilor pe care îi repre­ înapoi
. fer te pentru funcţii politi­ să fie, după părerea dum­ zentaţi consideraţi că tre­
ce, le-am refuzat şi m-am neavoastră, principiile de buie să-şi găsească priori­ p m o r*d *n pugf 1)
retras la Filiala Q.J.T. bază ale acestui act fun­ tar loc în dezbaterile Par­
Haţeg, ea agent de turism, damental al ţării ? lamentului ? pi i tor înregistra o scădere,
«8 două diplome de pro­ — Sigur, Gonsftituţla este — După eum ştiţi, în datorată majorării taxelor,
fil în buzunar. Tim p de 9 legea fundamentală a unui actuâlul Parlament, dezba­ acum hici'urile s-au schîiii-
«ni. am făcut călătorii, în stat şi trebuie aşezată pe terile se fac într-o ordine bat. Grădiniţa are solici­
mai toate ţările - Europei principii puternice, rezis­ strictă, după discuţiile pe tări pentru întreaga sa cs-
de Est, unde am simţit şi tente în timp. In mod fi­ comisii, nu haotic, aşa cum .pacitafe, la care din aceas­
presimţit cu mulţi ani îna­ resc, prăbuşindu-se în ma­ se înlîmpla în vechiul tă toamnă - Se adaugă şi un
inte prăbuşirea' şi fali­ re parte, edificiul legislativ, C.P.U.N. Se înscriu pe or­ număr corespunzător de
mentul socialismului- ea ar fi trebuit ca Parlamen­ dinea de zi fie din iniţia­ educatoare. Dar pentru a-şl
sistem. De exemplu,v în tul să elaboreze mai n f i tiva Guvernului, fie a de­ desfăşura in condiţii bune
& R S .S „ ime^attîtiupă ini­ Constituţia şi apoi legile. putaţilor, cele m al' diver­ activităţile, solicită resti­
ţierea peresttoikăj .şi -a Dar, dăterttă marii nece­ se probleme, ceje măi ar­ tuirea spaţiului ocupat a-
glasnostitoui de către Gor- sităţi legislative, a „cere­ dente situaţii, aspecte ale cum inutil de fanfară, Di-
feâeiov, se instalase haosul rii" masive de legi imedia­ vieţii politice, economice, rectoarea grăd i niţei a fă­
0 criza. Lipseau produ-' te,, s-a procedat invers. sociale şi culturale. Pro­ cut hi acest sens nume­
Şele alimentare de pe pia­ Principiile de bază ale blemele majore ale jude­ roase demersuri- Factorii
ţă, creşteau specula, cri-j Constituţiei? Mă iertaţi, ţului sînt Tn parte şt pro­ de răspundere ’ schirabîn-
Htinalitaţea, începeau re» dar nu vă pot răspunde, blemele ţării. Şi cu sigu­ du-se, a rămas doar c.u
. voltele naţionale, incit prin­ deoarece ca membru în ranţă se vor reflecta îm­ promisiuni. Dc aceea s-a
tre ruşi circula o vorbă Comisia de Redactare a preună în dezbaterile par­ adresat şi ziarului nostru.
eare suna eam aşa: »Gor- Constituţiei, nu am drep­ lamentare. Dată fiind- im­ Poate în urma semnalului
.b âeioveste atît de-ocupat tul să fac declaraţii în pre­ portanţa industrială, agri­ tras de noi se va găsi, în
eu necazurile din ţară, că să şi la televiziune. colă. şi turistică a judeţu­ sfîrşit, cineva care să de­
în chiar cazul în care s-ar Ceea ce vă pot dezvălui, lui nostru, cred (şi militez cidă în această situaţie- De­
uni cele două Germanii, însă, este că această Co­ pentru aceasta), că pro­ sigur, doamna Poşta ă r fi
nu ar mişca, un deget". misie, formată din 23 de blemele acestor mari zone dorit ea această 'sală, rea-
Asta era acum patru, senatori şi deputaţi şi cinci de interes ar trebui să fie menajată, să-şi aştepte „be­
cinci ani, cînd parcă noi experţi, acceptă şi prelu­ mai mult detaliate de de­ neficiarii" odată cu înce­
Tomânii ne obişnuiseră!» cu crează toate principiile po­ putaţii judeţului Hunedoa- perea noului an şcolar.
soarta grea, împovărătoa­ zitive- din toate constituţii­ râ In cadrul dezbaterilor Monumentul toamnei ? Nu. Este „Mâria-Sa Carto­ Dar dacă acest lucru nu e
re: Călătoriile în străină­ le lumii. Cu siguranţă, parlamentara. ful", unul din elementele de bază ale aiimentaţiei posibil imediat,, poate, mai
tate au fost adevărate lec- Constituţia României se va noastre, aşa cum Ka văzut prin obiectivul aparatului tîrziu... Vorba românuiui
ţii Şi experienţe politice. baza pe cele mai moder­ Interviu consemnai de «ie fotografiat eolsdwratorul nostru PA V E L I-AZA. — mai bine mai tîrziu,
Cu cîteva zile înainte de ne principii şi va cuprin­ SABIN CERBII deelt niciodată !
PENTRU TRANSPO RTU L muncii şi preocupării sînt şi rămîn totdeauna D E CE noilor blocuri, s-au dat in Strada Avram Iancu, din
ELEVILOR domnului hazur Şipoş fi bărbaţi. ' CONDIŢIONEAZĂ ? folosinţă in ultima perioa­ Deva, se (ac săpături
familiei sale, avtnd ca * - Aşa-i, nea Costică dă o seamă de unităţi
Incepind dîn dota de 17 angajată şi pe doamna Feraxu ? A ha vrn m tow ottmen- comerciale. Printre aceş* pentru introducerea unei
in vorpa s-a
septembrie, zitia începerii 4 m mmtienat Aşa. &ste greu ca tar din ted se numără şt noua. noi conducte de distribu­
anuhii şeolar, R.C.M. De­ că aici curăţenia este la după mat U n * d e » patiseria JMtrelaa. Mofete ţie a . apei. Foarte bine.
va a repus în circulaţie ea acasă, m şi servirea ani de minerit să te să cumpărăm, Uetul modern^ aranjamen­ Se face un lucru bum
trenul nr. 2 351, pe ruta cumpărătorilor, care pot desparţi de ortacii ' făt nhra E2tsaţ>eto tul floral, ambianţa gene­ pentru oameni, ©aed faşă
Hunedoara —■ Stmeria — consuma cafea naturală, buni... refuzat să -*te rală şi, nu în ultimul vrei să traversezi stra­
Deva şi retur, cunoscut şi da şt nu eşti antrenat la
cu numele de „Şcolarul". săritura in lungime, tre­
Orarul de circulaţie este buie să-ţi cauţi un „vad
corelat cu... orariile ele­ NOTE • OPINII de trecere".
vilor care fac naveta pe
acest traseu. (GH. I. N E -, Cînd s-a introdus ter-
GREA). moficarea în Deva, con­
langoşe simple şi cu brîn- — Şi numai aici la mi­ Drojdia o servea numai rînd, sortimentul, bogat structorul, grijuliu şi
z&, sucuri naturale din nereu, la Teliuc 7
„G A R O F IŢA " Cfi condiţia să cumperi şi de produse de patiserie respectuos cu cetăţenii o-
V A AŞTE A PTÂ muguri de brad, măceşe — Numai. Aşa cum atte produse pe care dum­ şi amabilitatea personalu­
şi mure, toate servite la neaei nu le vînduse, multe lui sporesc zi de zi încre­ raşului, aşezase, din loc
gheaţă, precum şi specia­ i-am sfătuit pe mai ti­
Recent, la Crişcior, în nerii mei ortaci: omul dintre acestea; avtnd ter­ derea clienţilor. Mare nc-a tn loc, peste spaţiile des­
vecinătatea grupului de litatea casei — batoane trebuie să fie- statornic. menul de garanţie depă­ fost surpriza (And doamna chise de săpături m ici pa­
unităţi comerciale din cen­ de ciocolată, care satisfac şit. Noi întrebăm dacă Eugenia Ionicei a subli­ sarele metalice pentru
trul minier şi a Şcolii Ge­ preferinţele şi exigenţele Să ştie să înfrunte şi să este corect să condiţio­ niat că unitatea este de
nerale Nr. 2 din Gura- vizitatorilor. (Ah.. JUR- învingă necazurile. Din neze vînzarea unor pro­ categoria a IlI-a. Ddr, traversare. G.LG.C.B.
barza s-a deschis un CA, colaborator). adtncurîle Munţilor Po­ duse ? (DRAGOMIR CRT- calitatea produselor şi a platforma: Deva (şt poate
chioşc de alimentaţie pu­ iana Ruscăi va trebui să ŞAN, miner, DOREh BOh- serviciilor sînt de-a-ntîta! şi alte surate ale ei din
blică numit simbolic „Ga- „NOROC W IN ”, dMm ţării tot mai mult CA, lăcătuş mecanic). (SABIN CERBU). iudett nu pot adapta « »
rofiţa". Această unitate, NEA COSTICA ! minereu de fier. Eu am
ce funcţionează pe baza o No u a u n it a t e ADOPTAŢI O SOLUŢIE ceasta soluţie tir bană, ca­
prevederilor Decretului Au fost momente de e- încredere tn bunii mei c o m e r c ia l a MAI URBANA t rt dovedeşte respect fa­
nr. 54/1980 privind li­ moţie. Poate cineva chiar ortaci i vor da! (GH. ha Hunedoara, pe stra­ Pe strada Aurel Vlai- ţă de oameni ? (I. CIO
bera iniţiativă, este rodul a lăcrimat. Dar minerii /. NEGREA). da Republicii, la parterele cu şt tn continuare, pe CLEI).
i
11mmtmm» mm.*.ş* * * * ~ -.: