Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_205

PAG * CUYÎWTULUBI

Trecutul şi viitorul ContriMţie tosemnati iB eâueaţia artistici, estetică a tinerils-

In aceste zile. Şcoala de ţămlntul preuniversitar. 'tru acest an şcoală celor lar, dans de societate şi
Transilvaniei... pentru cursurile din noul “ necesare obligativitatea or­ interesaţi, domnule * direc­ contemporan pentru copii.
Artă Deva facă înscrieri
Considerăm, de asemenea,
— încercaţi organizarea
tor ?
an de învăţăm înt O pe­ ganizării şl frecventării de — Comparativ cu anii unor cursuri şi în alte
rioadă în care instituţia către elevi â cursurilor a- precedenţi, aş vrea să re­ localităţi ale: judeţului ■’
Am aflat recent, dintr-o Hitler şi Musolîni înmuia­ va întreprinde eforturi diacente de istoria muzi­ marc discipline, artistice — Da. Ne-am gîndit că
emisiune de seară a TVR te Iii sîngele popoarelor vizibile în privinţa mo­ cii," a. teatrului, estetică, n o i: orga (clasică şi elec­ ar fi foarte utile cursuri
(„Actualităţi" — duminică, Europei, pentru jungherul delării activităţii sale, a teorie-soifegil, retorică. tronică), improvizaţia jazz, care să aducă în atenţie
9 septembrie a.c.), Cit şi maghiar înfipt în trupul „menirii" pe care a avu­ meşteşuguri populare, ur-
din presa („Adevărul® <— şi sufletul României Mari... t e în perioada* dictaturii. măiinclu-se menţinerea .cu:
11 septembrie a.c.), despre Să adm item ! Scopul propus —- sporirea Şcoala de Artă Deva ţesut, cusut, olărit, pro-;
cum şi sporirea
număru­
traducerea şi reeditarea, ...Dar cartea a reapărut contribuţiei el la educaţia lui de formaţii de teatru
în Ungaria, a cărţii: în Ungaria zilelor de azi, artistică, estetică, în spe­ folcloric, cursuri care vor
T R A N S ILV A N IA - Trecut după cum tot recent, la cial a tinerilor. atît pe instrumente de su­ fi scutite de taxe. Cu ast­
şi viitor, apărută iniţial Budapesta, un Baros Emre — Dorim cu tot dinadin­ Astfel de discipline, ce flat cit şi pe instrumente fel de formaţii va fi or­
contribuie la o serioasă e-
în limba engleză la Gene­ (it. col.) hotărăşte recon­ sul ca Şcoala de Artă să ducaţie estetică, artistică . cu clape, chitara clasică, ganizată o stagiune la ni­
va, în "unul 1944 (deşi fu­ stituirea complexului sta­ devină un loc unde cel a cursanţilor, pot fi frec­ cele privind pregătirea în velul cîtorva localităţi ru­
de
disciplinele
pasionaţi
sese scrisă în maghiară în tuar ăl Păcii de la Tria- artistice, indiferent de ventate şi separat pentru domeniul cinematografiei rale.
1943). Autor: un oarecare non, cu Horthy în centru, virstă, pot să-şi satisfacă cei interesaţi şi care nu Din Clte ne-am putut da
cu un citat din,_ Musolini ş.a. Se organizează, în pre­
Bajcsy-Zsilinszky Endre, şi cu patru statui repre- aspiraţiile de acest gen în urmează o altă specialita­ mieră, cursuri de perfec­ seama, interesul oameni­
jongleur pe vremea lui în­ timpul lor liber, ne-a pre­ te în şcoală. Vreau să men­ ţionare la diferite instru­ lor pentru astfel de disci­
tre dreapta lui Horthy şi zentînd cele patru părţi cizat domnul Mireea Bele, ţionez ca un lucru îmbu­ mente pentru absolvenţii pline este real, în creştere.
revenite la patriile lor de
stingă comunistă. Cartea, drept şi de fa p t Dar, cul­ directorul instituţiei. In curător că în noile condi­ şcolilor de muzică care Să sperăm Că desfăşura­
scrisă cu Ură împotriva acest sens, -pentru asigura­ ţii create după revoluţie, au depăşit vîrsta de şco­ rea cursurilor va confir­
României şi Îmbibată de mea ! cartea a apărut în rea unei calităţi a învăţi- taxele de şcolarizare sint larizare, sau pentru absol­ ma acest lucru, Şcoala de
-■lucubraţiiie horthyste, apa- traducerea - Iui Goncz Ar* mintalul şi u n . nivel - de mult diminuate, cheltuie­ Artă Deva înşeriindu-se
e în anul de graţie 1990 pâd şi cu o postfaţă tot a pregătire ridicat se acţio­ lile în m are parte fiind venţii acestora, - nereuşiţi printre instituţiile de gen
aib egida Ministerului Cul­ acestuia (adevăraţi... ghionţi nează pentru , asigurarea suportate de la bugetul la liceul de specialitate. cu prestigiu in ţară.
turii maghiar şi eu bine- daţi sub centură !) - normei didactice de 18 ore statului. Avem în intenţie să orga­ MINEI BODEA
nizăm clase de dans popu­
euvîntarea lui Goncz Ar- N u .îa c nici tin comen- fiecărui cadru^%( In îdvă- — Ce noutăţi oferă pen-
păd, actualul preşedinte al-; tariiţ. «e ţln doar e ă î
Ungariei. - ' —’ Numele din, mi jloc al „GOSPODINA* comenzi la domiciliu, pre­ Stat din Bretea Streiului de o parte este vorba de
Se pare că pătura ma­ autorului: Szilinszky, cam L A OfALŢIM E cum şi prin unităţile In* (condusă de ing. , ’Nesia faptul că unii- salariaţi
ghiară conducătoare îşi seamănă cu acela (tot din de la A.C.H. Riu Mare
schimbă, de-a lungul tim­ mijloc) ai confratelui său Nouă • fete harnice şi dau iama în cultură şi
pului, numai pârul, după de pe vremuri-întru extre­ pricepute lucrează la u- scot cartofii ca de pe
cum bat vînturile istoriei mism, Cornelia; Zelea (Ze- nitatea nr. 2 „Gospodi­ propriile terenuri, iar pe
i't interesele, dar îşi păs­ linschi) Codreanu... Bine­ na", din Hunedoara, a- INFORMAŢII * HOTE • OPINII de alta, de lăsarea în
trează cu sfinţenie năra­ înţeles, o înlîmplare, doar. parţinătoare I.CjS. Ali- mod abuziv a artîihale-
lor cooperativei
agricole
vul naţionalismului extre­ . ’■— , Cuvinte postorefaţâto- - mentara , din.4 localitate. din localitate '.'să consu­
mist, care sţiţă cea mal fă. ruliii:'”' - „România...- ! fete ‘ unitate; dtoordonată de
nedemnă de a poseda acest doamna Violeta Kusu. me tuberculii recoltaţi (!)/
roce ură, agitînd simbolul
teiatoţkr (Tyanşi}y4n|a,; -sa Cele 9 lucrătoare asi­ treprinderii. (Ioan Vlad, Păsculescu), se întreve- într-o asemenea situat
coroanei sfîntului rege gură zilnic din laborato­ colaborator) . de posibilitatea Obţine-, ţie este de înţeles nemul­
ştefan al Ungariei de cînd. tt.rt.ţ,'ifere ă âpafpnut 'f i - ţumirea salariaţilor fer­
va. nă în 1918 imperiului un­ rul propriu produse NECAZURI rii unei recolte bune de mei, care nu-şî .pot vedea
proaspete din peşte, pşs-
„Argumentele" autorului gar™", prea seamănă cu CU C ARTO FII cartofi. Acum, Ia Vremea adunate şi Valorificate
ar fi cam următoarele : afirmaţiile strămoşilor dom­ tă de peşte, cozonaci, go­ recoltatului, au survenit aşa cum se cuvine roa­
goşi, pui Ia tavă, cotlet
' — Numai Ungaria poate niei sale întru şovinism.* la grătar şi altele. Pen­ Prin strădaniile lucră­ însă unele necazuri, afec- dele muncii de peste an.
apăra independenţa popoa­ . închei cu convingerea că tru comerţul stradal, prin torilor de la Ferma de tînd soarta producţiei: Pe (N.T.)
relor din bazinul european poporul ungar nu poate
uita că noi, românii, l-ara
şi pentru-asta are nevoie
de o frontieră pe întreaga scăpat de bolşevismul lui 0 licărire de speranţă. Concursuri cu „arbitri" de... cursă
Belâ Khun ca şi de cizmă
linie a Carpaţilor ; d eci:
fascistă, că pentru elibe­
Transilvania trebuie să Trec de mai multe ori pe raţa rămîne -şi fără ‘ pen­ [Urmofe din pOg. I) îl preferă din anumite cri­
rarea Budapestei şi a Un­
aparţină Ungariei 0 ?). lingă casa lui V iorel Trec sie, deşi a lucrat o viaţă terii, mai mult sau mai
gariei s-au stins mii şi mii şi nu intru-aici, unde întreagă la C.A.P. Trec şi puţin obiective. Deci, şeful
Argumentele României
de vieţi româneşti. De ase­ soarta a adus numai du­ nu intru* £ă îmi este ini-- unităţii putea să prefere
că Transilvania e trup din nal-învaţămînt „a ' dispus
menea, sint convins că rere păstrată în inima a- ma prea grea, căci aici, chiar pe un bandidat care
trupul României s-ar baza maghiarii din România res­ cestor oameni ca-ntr-un mu­ trebuia şi trebuie să intre, anularea concursului din a obţinut o notă mai mică
5 iunie 1990, ca nefiind or­
pe un singur aspect *şi în­ ping cu indignare . lipsa zeu. Aşadar la Roşcaţii în primul rînd, legea. Dar. ganizat în conformitate cu la concurs. în cazul în
că anem ic": pe majorita­ (cel , puţin) de... politeţe a viaţa acestei fam ilii e grea. dacă ea nu există, (sau nu prevederile Legii 12/1971, speţă, a fost declarată cî.ş-
tea etnică a românilor, ar­ celor din dreapta Tisei. Viorel, este victimă, pen­ e aplicată) atunci există, urmînd ca revizia de va­ tigătoafe a concursului
cei
totuşi, legea omeniei,
gument calificat că „e pur Şi o caldă îmbrăţişare tru toată viaţa, a unei boli şi nepieritoare: goane şă organizeze un nou doamna Anişoara Cinciliş,
deşi a obţinut o nota cu
şi simplu ridicol". Domniei Sale Raoul Şor- incurabile. A fast prima - dreaptă - concurs pentru ocuparea ceva mai mică. Foarte
lovitură dată mamei şl ; Cine şi cînd o aplică ? postului de inspector cu
Să admitem că această ban, cel care ne-a adus familiei sale. A- urmat apoi Pentru că vreau să intru şi probleme de personal Ia bine ! Dar, să vedem ce
carte e produsul unei la cunoştinţă cum (încă !) a doua: băiatul cel mare, să simt măcar cît de puţin care puteţi participa şi ne spune dl. ing. Ovidiu
Groza, şeful Reviziei
de-
minţi îmbibate de maghia- se vede lâ Budapesta... tre. Virgil, moare într-un ac­ o licărire de speranţă în dv,“. Adresa este semnată vagoane Simeria-călători :
r «manie; eă a fost scrisă cutul şi viitorul Transilva­ cident de circulaţia Cît ochii mamei Firuţa. de directorul general al — Eu am fost de păre­
niei. . Regionalei C.F. Timişoara,
într-o vreme în care hor- despre soţ, e mort de cîţi- DOREL NEAMŢU dl. ing. Ioan Tirla. (In re să fie declara* reuşit
thyştii sărutau . tălpile lui NECUIAI CHIRICA .va ani. Iar acum. Nana Fi-, colaborator fapt, au fost anulate şi dl. Ostap Gh„ care a luat
concursurile celelalte — şi notă mai mare, dar ca­
de dactilograf, merceolog re are şi b, experienţă de
I Programul naţional de guvernare ete, de unde se poate tra­ zece ani în probleme de
ge concluzia că unor „ar­
I bitri" le place să fie de­ personal — încadrări, sanc­
ţiuni. promovări,
pensio­
j jUrmorS fin pag U şi pentru simplul motiv Adunării Deputaţilor de mi i universale de mîine. cursă lungă). nări, acordări de gradaţii,-
eă preşedintele Jelev a- la' începutul săptămînii Prezenţa sa distinsă, cu Ce s-a întîmplat mai de­ transfemri şi eîte şi mai
I vedit benefic pentru noi, bia l-a putut desemna pe trecute, cînd a fost fil­ lumina părului alb în parte ? Cum era firesc, s-a cîte. ; ■
ca români. Pînă atunci, primul ministru, care nu mat şi difuzat /discursul .Parlamentul României, organizat un nou concurs. — Şi de ce nu s-a pu­
I este realist să conchidem este încă în măsură să domnului Anghel Rugi­ este simbolică. Profeso­ Pentru postul de Inspector tut aplica opţiunea dv.,
că Parlamentul României, stabilizeze noul ■ guvern. nă. Pentru lumea de rînd, rul Anghel Rugină este domnule inginer ? Ea era
pe baza . programului de M ă tem că elaborarea momentul a putut fi în­ unul dintre referenţii pdrsonai s-au prezentat doi gpnfprmă şi cp Legea 12/
guvernare asumat, a tre­ programului de guverna­ ţeles ca un popas poetic principali, dacă nu prin­ candidaţi: Ostap Gheorghe' 1971 şi cu nota obţinută.
cut la cea de a doua e- re, dUpă aceea dezbate-; plin de emoţii şi de nos­ cipalul referent în con­ şi«Cincili.ş Anişoara, ambii — Nu s-a putut Conbi-
tapă : construirea legis­ rea şi adoptarea lui în talgii de tot felul: Ade­ struirea strategiei româ­ d# meserie lăcătuşi, cu sin- liui de administraţie şi, în
laţiei economice in măsu­ Parlament va mai lua vărul este eă pro£ A n ­ neşti de -trecere la eco­ Sdra deosebire că Ostap , special, liderul sindicatu­
ră să asigure baza. juri- încă timp, înainte de a ghel Rugina a; venit sâ nomia- de^ piaţă, strate­ avea o vechime de IO ani lui, au preferat-o pe doam­
diva a trecerii la econo­ se putea trece Ia, elâbo- asiste personal Ia evolu­ gia condensată în pro­ în probleme de personal. na Cineiliş. Eu nu am ni-
mia de piaţă. După cum - rarea legislaţiei, care să ţia dezbaterilor parla­ gramul naţional de gu­ Im fine*-după corectarea «iaifi cu nimeni, însă, ;era
se ştie, legea regiilor au­ permită trecerea la ecb- mentare* ctt privire la - vernare, Pus acum în lucrărilor, comisia (fdrmâ. Un atribut strict , al . con­
tonome şi a,; unităţilor co­ • ţnomia de piaţă — obiec­ legislaţia trecerii la eco­ aplicare în ţară. S-a în -, tăpdin ing. Rogojan Tibc* ducerii alegerea' celui reu­
merciale a.fost deja dată tiv c o m u n viziunii din nomia de piaţă. A stat tîmplat ca românii au in riiî, reprezentantul diviziei şit. La nai este vorba, to­
publicităţii, iar în aceste toate ţările de est. Să tot timpul aplecat dea­ rîndurlle tor oameni de din Timişoara, Brînduşă tuşi, de comandă unică —
zile sint in curs dezba­ dea Dumnezeu şâ mă în­ care esfe nevoie. Un , I<§m, de: la Direcţia Mun- asemănător cap In armată
terile pentru instituirea şel şi să avem şansa u- supra carnetului de note vechi adagio spunea că cij Deva, Barbu Gh., teh-
şi a seria cu sîrguinţi,
societăţilor comerciale, nui reper orientativ cît ciiie nu are bătrînî înţe­ nfeian cu salarizarea şi — nu def păreri coi eetive
după care vor urma gr li­ mai repede cu putinţă. mai harnic decît oricare lepţi;' va trebui sâ şi-i Mflniţiu Gh., lider ui sin­ în probleme care privesc,
pit! de legi eu privire la Poate că acum, cînd reporter parlamentar» Eu cumpere, far cine îl are, dicatului din subunitatea de fapt, exercitarea atri­
protecţia socială (şomaj) Televiziunea Română a cred că dacă bulgarii sau să-i folosească ?! să-i buţiilor de conducere. -
-la regimul grevelor şi la ruşii ar pune mîna pe ţină la cinste, după cum simeriană) au acordat ur­ ." Domnule inginer, se--
deeonspirat ceva din mătoarele note: Ostap Gh.
salarii. aceste note, le-ar plăti în merită 'ttiieate. Nu e filei constată şi în unitatea dv.
tainele programabil- na­ aur* Profesorul A n gh el' — 6,68 şi Cînciliş' Anîşoâ- o criză de autoritate, care
Mulţi ne somează să o exagerare sâ spunem rg — 6,10. .
fim receptivi la mutaţii­ ţional de guvernare, este Rugină i este unul dintre că noi, românii, li avem sperăm că va fi stopată
momentul să spunem câ­ cel mai mari economişti “De aici încolo, încep să cît mai urgent de eşaloa­
le din Bulgaria, fără să-şi pe înţelepţii care ne tre­ acţioneze (ori ar trebui să
dea seama că în această teva lucruri pe care zia­ ai veacului, consultant buie. Dacă înţelepciunea nele superioare. Acest a r-
I ţară procesele n-au ajuns riştii, cîteodatâ prea gu­ de faimă al Guvernului lor este chemată sâ ducă Înceapă) efectele Legii 12/ ticpl U vom trimite Regio­
l971,o lege care dădea, to-
măcar iii faza dezbateri­ ralivi, n-au de unde să american şl creator de nu avem a ne teme de I taşi, posibilitatea condu­ nalei C.F. Timişoara.' Ce
ţara înainte,, înseamnă câ
lor cu privire la alter­ le ştie, Deeoaspirareâ a sisteme economice e sen- naiba, nu trebuie sâ ^
*^,
v
». I
1 . ..nativa de guvernare, fie fost y w v , . • u vrzofri, W * V u u w w ii.w iM iV '- m h -w » <-* uu uw « cătorilor de unităţi, să a- renunţe. niciodatâ te ideea
ţiale pentru evoluţia; Iu-
nimic.
nativa de guvernare, fie
fost săvîrşitâ îri şedinţa
leagă dintre toţi candida­ că Cdr.R«-ul E^prezintă _ q.
ţii reuşiţi pe unul pe care- adevărată armară f