Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_206
P. 1

L  I     B    E    R     T    A    T    E,        D E M O C R A Ţ I E ,                                  A     D E V A


          CU VINTUL LI BER














            Viaţa  în  Senat  sau arcul                                             i l i i i i f



            peste  timp  al  democraţiei


               Ascensiune  rapidă,   de  cea  din  C.P.U.N.   este   dicatele  fac  şi  ce   tre­
          spectaculoasă.  Din  ma­  enormă,  deşi  în  timp  mă­  buie,  dar  şi  ce  nu  tre­
          rele  combinat   siderur-   soară  doar  cîteva  luni.  EvL   buie  (greve,  demonstra­
         '  gic  hunedorean,   după   dent,  există  confruntare  de   ţii,  schimbări  de  direc­
          un  scurt  stagiu  în  Con­  opinii,  se  exprimă  păreri   tori,  aranjări  de  situaţii
          siliul  Judeţean   Provi­  contradictorii,  dar  nu   se   pentru  aleşii  lor...)   —,
          zoriu  de  Uniune  Naţio­  loveşte  sub  centură,  ci,  în   Legea  Grevelor,   Legea
          nală,  aţi  candidat   fn   final,, se  ajunge  la  înţele­  Protecţiei  Sociale.  Cine
          alegeri  şl  aţi  fost  ales   gere  aproape  deplină,  dacă   este  de  vin ă?   Parla­
          în  Parlamentul  Româ­  nu  chiar  la  consens.  Oa­  mentul  ?
          niei.  Cum    viaţa  fn   menii  se  respectă  între  ei   —   Noi  credem  că   nu.      Cînd  vor  dispărea,  oare, cozile  de  la  benzină ?
          acest  înalt  forum  demo­  (da,  am  văzut,  ştim  foarte   Atîta  vreme  cit  Guvernul                                     Foto  P A  VEL  L A Z A
          cratic,   domnule  sena­  bine,  şi  nu   numai   din   prin  specialiştii  săi,   prin
          tor?                   Parlam ent!   ~-  n.n.),   se  reprezentanţii  ministerelor,
         —   Interesantă,  dinamică,   respectă  instituţia  c a , ata­  nu-înaintează  Senatului  şi
        dar  nici  pe  departe  uşoa­  re,  ţara.  Aşa  s-a  reuşit  ela­  Camerei  Deputaţilor   pro­                                     REMEMBER
        ră.  Este  o  muncă   nouă,   borarea  unor  legi   vitale   iectele   legilor   necesare,   Au inftorit castanii la Soroca“ şi
        care  nu  s-a  mai  prestat  în  pentru  consolidarea  demo­  Parlamentul   nu  are   ce                                         MilMILE  MAMEI
                                                          face.  Ba,  mai  mult,   noi                                                  H  privesc  mîinile  brăz­
                                                          intervenim  La  Guvern   să   brinduşete de toamnă la Tebea
         kit*rviu cu domnul senator îng. MIHAf  CHEfAN    urgenteze  unele  legi   in­                                                date  de  cute  adinei,  miini
                                                          tr-adevăr  foarte  urgente  şi   Scriam   intr-un   articol   fiecărui  basarabean.   La   muncita,   neobosite   încă,
                                                                                                                                      miini  de  mamă  şi  de  buni­
                                                          importante,  precum   cele   anterior  că  lui  Stalin  i-a
        ţara  noa&ră  de  aproape  o   craţiei,   pentru   evoluţia   amintite,  dar...                      propriu  vorbind,  numai  în   că  şi  mă  cuprinde  un  sen­
        jumătate  de  secol,  cînd  eu   sopietăţii  româneşti  şi  ali­  —   Vă  rugăm  să  ne   stat  în  gînd  să ■ ocupe  Ba­  ’41  castanii  au  înflorit  în   timent  adine  de  duioşie.  şi
                                                                                    sarabia  şi  Bucovina  încă
                                                                                                                                        ...Cu  miinile-i  bune
        îiieă  nu  mă  născusem,  pe   nierea  Românie!  la  ţările   spuneţi domnule senator,               iunie,  din  cauza  primăve­
        care   majoritatea   dintre   înaintate  ale  Europei.  cum  ţineţi  legătura   cu   din  1930.  N-a  reuşit  decît           calde  ne-a-mbăiat  şi  ne-a-
        membrii  Parlamentului   o   —   .Venind  vorba  _ de   electoratul  hunedorean,   la  28  iunie  ’40,  în  condi­  rii   întîrziate.   Metaforic,   nfăşat,  ne-a  ridicat la  piept
        învăţăm  din  mers,  cu  sîr-   legi,  vă  rugăm,  domnu­  în  ce  mod  îl  cunoaşteţi   ţiile  pe  care  acum  le  cu­  o  asemenea   împrejurare   să  ne-al&pteze...   In  serile
                                                                                                                                                          ne
                                                                                                                                      lungi,  cînd  trupurile
        SUinţă.  Oricum,   din   cîte   le senator, să  ne spuneţi   şi  îi  rezolvaţi  probleme­  noaştem  cu  toţii.  naturală  trebuia  să   inso--
        se  poate  deduce  cu  uşurin­  ce  acte  normative  se  a-   le ?           Peste  un  an,  la  22  iunie   ţească  bucuria  reîntoarce­  erau  cuprinse  de  febră,  ne
        ţă  de  către  oricine,   fie­  flă  p «  masa  de  lucru  a               '41,  orele  0,05,  la  coman­                     viîngîia  fruntea  cu  neliniş­
        care  deputat  şi  senator  îşi   Parlamentului,  adică  ce   — .  în  conformitate   cu   da  Mareşalului  Ioa  Anto-   rii  la  vetrele  părăsite,   la   tea  în  suflet,  ne  pregătea
        exprimă  deschis   părerile,   aveţi  fn*.  pachet?  Regulamentul  Senatului,  in   nescu:  „Vă  ordon,   treceţi   satele  răvăşite  de  depor-  ceaiuri  şi  comprese,  ne  lua
                                                          fiecare  judeţ
                                                                       există-  un
        observaţiile  asupra  proble­  —   Mai  întîi  Legea  So­  birou  senatorial,  unde  ce­  P ru tu l!",  oastea   română       durerea...   Cînd  am   mai
        melor  supuse  dezbaterii  şi   cietăţilor  Comerciale,  care              a  trecut  „noul  hotar"  cu  un   CONSTANTIN  PREDA,   crescut,  ne-a  împletit  cos­
        nu  ca  în  răposata   Mare   se  va  adopta  în.  cel   mai   tăţenii  se  pot  prezenta  ca   entuziasm  fără  precedent   avocat  pensionar,   tumase  şi  căciulife   moi,
                                                          doleanţele
        Adunare  Naţională,  în  care   scurt  timp,  Legea  privind   competenţa   ce   depăşesc                       Deva                      ESTERA  ŞINA
                                                                      administraţiei
        participanţii  la  sesiuni  a-   Registrul  Comerţului,   un               in  istoria  neamului.  A   fost
        veau  singura  misiune  de  a   proiect  de  lege  referitor  ia   locale,  pe  care .apoi  noi  le   singurul 'caz  In  care  ne-am   (Continuare  tn  pag.  a  3-a)  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
        ridica  mîna.  A,  şi încă una:   modificarea ■  unor  decrete   preluăm  (Mihai  Chcţan  —   asumat   răspunderea   de..
        de  a-i  aplauda  pe  tartor.   vechi,  alte  cîteva.  ia  Deva,  Gheorghe  Ivan  — .   ..agresori",  postură  care  Ia
        ‘   —  In  pofida   diver­   *— Lumea discută  —  şi   la  Hunedoara  şi  Petru  Jur-'   Nistru  trebuia  să  înceteze,
          genţelor  de  opinii,   a   noi  credem  că  pe  bună   ean  —  la  Petroşani,   dar   după  cum,  la  6  septembrie,
          complexităţii  şi  durităţii   dreptate  —„ despre  întîr-   nici  aria  geografică,   nici   ’40,  Mareşalul  Antopescu îşi   CONFERINŢA  EXTRAORDINARĂ
          realităţii   pe   care   o   zierea  nejustificată   a   a  preocupărilor   nu   sînt
          trăim  ca  toţii,  se  pare   elaborării  unor  legi  ex­  strict  delimitate  —  n.n.) „şi   luase  obligaţia  faţă  de  de­  A  FEDERAŢIEI  SINDICATELOR
          că  democraţia  tace  paşi   trem  du  urgente  şl   de   ne  străduim  să  le  soluţio­  tronatul  rege  Carol  al  II-
          siguri  înainte,  că  toate   importante  pentru  soar­  năm,  cu  sprijinul   orga­  lea.                    MINIERE  DIN  ROMÂNIA
          dezbaterile  —  din  Came­  ta  naţiunii.  Este  vorba,   nismelor  centrale  de  spe­  In  contextul  entuziasmu­
          ra  Deputaţilor  şi   din   intre  altele,  despre  Le­  cialitate,  al  Parlamentului                 Deva  —  municipiul  de  reşedinţă  al  judeţului  nos­
          Senat  —,  în  final   din   gea  Fondului   Funciar   şi  Guvernului.  Doar   una   lui  de  mai  sus,   Dumitru   tru  —  găzduieşte  Conferinţa- Extraordinară  a  Fede­
          Parlament,   se  conclu­  —  poate  cea  mai  acută   dintre  problemele   recent   Iov  —  omul  de  cultură  şi
          zionează  cu  soluţii   co­  şi  de  cea  mai  marc  în­  rezolvate :  introducere^  u-  prefectul  judeţului  Soroca   raţiei  Sindicatelor  Miniere  din  România.  La  lucrări
          lective,  ddopiate  cu  ma­  semnătate,   pentru   că                    —   a  scris  poezia  „Au  în­  iau  parte  circa  300  de  delegaţi,  reprezentanţi  ai  sin­
          joritate sau  chiar  unani­  păminţul  ne  ţine- şi  ne   lnterviu                                  dicatelor  miniere  din  toată  ţara.   La  festivitatea  de
          mitate  de  voturi.      hrăneşte  pe  toţi  —,  Le­  DUMITRU  GHEONEA   florit  castanii  la  Soroca",   deschidere  —  ce  a  avut  loc  ieri  dimineaţă  în  sala
          —  Desigur,  distanţa  ac­  gea Sindicalelor,  deoare­                   ale  cărei  versuri,  în .  iacei   mare  a  Casei  de  Cultură  — .au  luat  parte,  pe  lingă
        tivităţii  din  Parlament  faţă  ce,  Ia  această  oră,'  sin­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  iunie  ’41,  erau  pe  buzele  cei  acreditaţi  —•  reprezentanţi  ai  ministerului   de
                                                                                                              resort,  ai  Prefecturii  Judeţului  Hunedoara  şi ai Primă­
                                                                                                              riei  Municipiului  Deva,  (care,  după  ce  fanfara  a  into­
                                                                                                              nat  „Imnul  minerilor",  au  rostit  un  caid   bun  venit
                                                                                                              delegaţilor  pe' frumoasele  plaiuri  hunedorene  şi  suc­
                                                                           luptă
                                  învingător  —  asupra  dis­
                                                          pentru  că  duce  o
       I    Erou al romanelor cava­                   a-   prea  inegală   pentru   a   scutier,  Sancho   Panza,   presa  centrală,  de  la  radio  şi  televiziune,  precum  şi
                                                                                                              ces  deplin  conferinţei  extraordinare),  ziarişti  de
                                                                                                                                                          la
                              1615 perării,  asupra  fricii,
                   născut  în
            lereşti,
                                                                                  cel care face  legătura din­
                                  supra  lipsei  de  speranţă.
       I  în  Spania,  Don  Quijpttc   Morile  de  vînt  îşi  roteau   provoca  rîsul.  Prăbuşirea   tre  idealism   şi  realism.   de  la  cele  două  cotidiane  ce  apar  în  judeţul  nostru
                                                          lui  nu  este  niciodată  ca­
                                                                                  Fără  el,  idealismul  moa­
          de  la  Mancha  este  supra-
                                                                                                              „Cuvintul  liber"  şi  „Zori  noi",  de  la  alte  publicaţii
                                  înspăimîntătoarele  braţe :
                                                          raghioasă,  pentru  că  este
                                                                                  re din  lipsa  de  hrană,  din
       I   numit  şl  cavalerul  tris­  ura,  nemernicia,  răutatea,   rezultatul  luptei  cu   cei   lipsă  de  sol  fertil,   din   locale,  numeroşi  alţi  invitaţi.  sînt  înscrise  ur­
                                                                                                                 Pe  ordinea  de  zi  a  conferinţei
          tei  figuri*.  El  nu
                           apare
                                  meschinăria,  mojicia,  ne­
                                                          mai  răi  şi  periculoşi  duş­
                                                                                  lipsa  contactului  cu
                                                                                                     pă-
       I  nidcînd  singur,   ei   îm­  păsarea,   intoleranţa   —   nii  lăuntrici,  din  conştiin-  ce  transformă  idealul  în   mătoarele :  Comitetului   de   Coordonare   al
                                                          mani  ai  omenirii,  duşmă­
                                                                                  mîntul.  Sancho  este
                                                                                                     cel
                                                                                                                1.  Raportul
          preună  cu  scutierul
                             său
                                  şi  fiecare  braţ  aplica  lo­
       I   credincios,  Sancho  Panza.                                            realitate,  Cel  ce  transpu­  F.S.M.R. ;
                                                                                                                 2.  Proiectul  programului  de  protecţie  socială ;
          Menirea  lui  a  fost  veş-
                                                                                  ne  ceea
                                                                                                   poate
                                                                                            ce  se
       I   nica  luptă  cu  morile  de   DON  QUIJOTTE                            transpune,  selectînd  rea­    3.  Raportul  comisiei  de  cenzori;
                                                                                                                 4.  Amendamente  la Statutul  F.S.M.R.;
          vîntj  soarta  lui  a  fost  să
                                                                                                      în
                                                                                  lizabilul  şi  înccreînd
                                                                                                                 5.  Reorganizarea  Comitetului  de  Coordonare  al
       I  fie  veşnic  înfrînt.   Dar                                             fine  să  coboare  —  pe  de   F.S.M.R.  şl  alegerea  preşedintelui  federaţiei; de  ordine
                                                                                  o  parte,  visele  pe  pămînt,
          tocmai  această  perpetuă
                                                                                                                 6.  Planul  de  măsuri  şi  Regulamentul
       (  prăbuşiref  înseamnă   la  vituri  nemiloase sărmanu­  imature   sau  deformate.   iar  pe  de  altă  parte,   să   interioară  a  Federaţiei  Sindicatelor  Miniere  din  Româ­
                              şi
                                                                       tulburate,
                                                          fele  noastre
                                                                                  ridice  pămîntescul  la  ni­
                                  lui  cavaler  rătăcitor.
          permanenta  ridicate
                                                      Şi
                                                                                                              nia.
                                                                                                                Pe  marginea  materialelor  prezentate  s-au
       I   luptă,  chiar  dacă  el  în­  totuşi,  de  fiecare  '  dată,   Astăzi,  mai  mult  ca  ari­  velul  visului.  ample  discuţii.             purtat
                                                                                    Azi,  mai  mult  ca  ori-
                                  el  —  sărmanul,  el  —  slă­
                                                                             de
                                                                      nevoie
                                                                este
                                                          cind,
          suşi  era  conştient  de  ză-
                                                                                  cînd,  avem  nevoie de  Don
                                                                              ce
                                                                                                                 Lucrările  Conferinţei  Extraordinare  a  F.S.M.R.
       I   dărnicia  încercării.  figuri,  bănogul,  el  —  bătrînul, se   Don  Quijotte,  de  cel   re­  Quijotte  şi  de  fidelul  său   continuă  astăzi.
                             Era
                                  ridica
                                         din  nou,  şi
                                                     din
                                                          luptă  fără  speranţa
          cavaler  al  tristei
                                                                                  scutier,  avem  nevoie  de
                                  nou  pornea  la  luptă
                                                     cu
       I   tocmai  pentru că  nu  avea   veşnicii  săi  duşmani.  Don   compensei,  fără  soldă  şi   visătorii   dezinteresaţi,
                                                          chiar  fără  iluzii.  El  tre­
          iluzii,  fiind  conştient  că
                                                                                                      să
                                                                                                preţ
                                                                                  care  cu  orice
                                  Quijotte  —  veşnicul  idea­
       (  sorţii  de  izbi ndă  nu  sînt   list,  veşnicul  visător,  care   buie  să  fie  EXEMPLUL,   încerce  să  mişte  societa­
                                                          si  fie  -cei  ce  duce  lupta
          de  partea  sa,  că  zorile
                                                                                  tea  din  stagnare,  să  lupte
       I   idealului  pentru  care  tşi   crede  că  prin  lupta  ce  o   chiar  prin  propriul  sacri­  cu  relele  ce  au  năpădit-o   U U 4 P6 Zî
       J  frînge  spada  in luptă  sînt   duce  se  va  instaura  drep­  ficiu,  împotriva   relelor   şi,  poate,  cine  ştie,  chiar
       I  departe  de  a  Se  ivi  pen-   tatea,  dragostea,  toleran­  din  Societate,   împotriva
       ■  tru  el.                ţa  pe  pămînt 1  Don  Qui­  relelor  din  noi.   Alături   să  învingă 1
                                  jotte  niciodată  nit   este   de  el,  trefcute  să  fie  per-                     ANUNŢ  PE  O  CASA  DE  BANI
       §    Beşipermanent  înfrînt,
                                  ridicol  —  el  este  sublim,  moment  credinciosul  său  GHEORGHE  GRON
       |   bătut,  eu  oasele  zdrobite,                                                                            „în  caz  de  nevoie,  spargeţi
       |   rUn  flecare  luptă  el  ieşea
   1   2   3   4