Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_206
P. 2

p a g :  2                                                                                                                             CUVJNTUl liBE
                                                             âl*5




                                                                                                                   Apar,  după  război,  viteji

                                                                                                                  Apar,  după  război,  viteji  ce-şi  sună
                                                                                                                  trompetele  de  tablă,  ruginite,
                                                                                                                  dueîndu-ne  pe  toţi întru  ispite
                                                                                                                  dospite  din  otravă  şi  minciună.
                                                                                                                  Îngenunchind  sub  troiţe  sfinţite
                                        CONTRAPUNCT                                                               de sîngele dreptăţii  în  furtună»
                                                                                                                  se  roagă  după  datina  străbună,
         '  Am   scris deseori în  anii                                          apărare   şi  propulsare  a      dar  poartă-n  mîini  şi-n  cugete  cuţite.
        din  urmă  despre  specta­          0 veste  bună                        valorilor  spirituale   tra­
        colul,  penibil  şi  pericolul                                           diţionale  nu  poate   decît     Au  stat  ascunşi  în  beciuri,  ca  guzganii
        real   pe   eare-1   pre­  populară  autentică,   lup-   ajute  şi  cine  vrea  să  ne   să  ne  bucure.  Problema   dar ău  ieşit  a  doua  zi  pe  stradă
        zintă   proliferarea   kit-   tînd  implicit   împotriva   fure  (.  .  .).  Vin  la   noi   care  se  pune  acum  pen­  bătînd,  ca  fariseii,  largi  metanii
        sch-ului   în   cele   mai   kitsch-ului  în  mod  con­  oameni  de  afaceri   care   tru  Uniunea   Creatorilor   şi-apoi  urlînd  ea  lupii  după  pradă.
        variate  domenii  şi  îndeo­  certat,  sistematic  şi  com­  ' vor  să  ne  ajute,  dar  vin   Populari  este  cea  a  iden­
        sebi  pe  tărîmui  sacru  şi   petent.  Era  şi  timpul.  şi  mulţi  care  vor  să  cum­  tificării  celor  mai  adec- •   După  război  viteji se  nasc  cu  sute,
        pur  61  creaţiei  populare.   Nu  sînt  atît  de   opti­  pere  totul  ieftin.  Au  apă­  vate  ,  modalităţi  de  ac­  dar  undc-i  sponsorul  care-i  asmute ?
        Sub  dictatură  Insă  ase­  mist  încît  să-mi  închipui   rut  şi  traficanţii   post­  ţiune  concretă,' In   acest
        menea  pledoarii  nu   în­  că  de  acum  vom   cînfea   revoluţionari,  care   sînt   sens,  nu  cred  că  va  6-       NECULAI  CIIIRICA
        semnau  altceva  decît  pie­  kitsch-ului  veşnica  pome­  gata  să .  vîndâ ;  uzinele   junge  la  o  deplină   efi­
        dici  în  pustiu.  Erai  (da­  nire.  Kitsch-ui,  mă  tem.   Skoda,  Castelul   de   la>   cienţă  decît  printr-o  per­
        că  erai)  lăsat să  zici,  pen­  nu  va  dispărea  niciodată.   Karlstein,  regiuni  întregi   manentă  colaborare   eu
        tru  că  —  nu-i  aşa 7  —   Chiar  şi  în  societăţile  ce­  din  Slovacia.  Ar  fi  trist   specialiştii  şi  cu  "  profe­
        clinele  care  latră  nu  muş­  le  mai  dezvoltate,  el  con­  dacă  informaţiile  in  stil   sioniştii  din.  Uniunea  A r­  / / Toamna  muzicală
        că.  Şi  tu  lătrai,  iar   in­  tinuă  să  prolifereze   în             tiştilor Plastici.  Dar,, fiind­
        competenţă  încălecată  pe   cele   mai   imprevizibile   totalitar  de  altădată   ar   că  veni  vorba,  ne  între- ■
                                                         fi  înlocuite  cu  filmele  în
        c&mHele tembelismului  îşi   ipostaze.  Ceea  ce  scriam   gen  11011100".  Nil  atît  mu­  băm  ml  fără  tristeţe  cum
        uitşă  netulburată   calea   cu.  cîtva  timp  în   urmă   ţind  ceea ce e de mutat, cît   se  explică  letargia   (cel   hunedoreană"
        spre  orizontul   dezastru­  despre  democraţie,  că  ea   adăugind   ceea  ce  e  de   puţin  aparentă)  6   Filia­
        lui. -M-a  bucurat  de aceea   nu  înseamnă   dispariţia   adăugat,  observaţia  dom­  lei  judeţene  a  U.A.P. ?   „Toamna  muzicală   hu-   —   Am   pornit  de  la  fap­
        ca,  un  succes   personal   răuluj  ci  posibilitatea  de   nului  Havel  e  perfect  va­  De  ee  splendidă  Galerie   nedoreană",   festival   de   tul,  ne  spunea domnul  Mir-
        vestea  constituirii  >  imi­  a- i  te  opune,  q  valabil   labilă  şi  pentru  noii  Căci,   de  Artă  din  Deva  ne  d- *   muzică  de  cameră  organi­  eea  Goian.   instructor  de
        nente  a  unei   Uniuni  a   şi  aici.  Dacă  se  ia  în  se­  pe ' lingă ' haitele,  de  es­  feră  de  luni  de  zile  spec­  zat  de  Casa  de  Cultură  Hu­  specialitate  in  cadrul. aşe-
        Creatorilor  Populari.   Să   rios,  noua  Uniune  a  Crea­  croci '  care,  pirofitînd  de   tacolul  depririiant  al  uşii   nedoara,  râmîne  una  din­  zămîntului  de  cultură  mai
        notăm  în  treacăt   amă­  torilor  Populari  va   re­                   ferecate ?  .Şi  eînd  va  de­  tre  manifestările  ce   dă   sus  amintit,  că  într-un  oraş
        nuntul  —   la  care  patrio­  prezenta  una  dintre  for­  o  legislaţie  încă   fluidă,   veni  ea  acel  permanent   specificitate  şi  profunzime   cu  puternice .tradiţii  mun­
        tismul  local  e  sensibil  —    mele specifice  pe  care de­  braconează  în  voie   pe   focar  de  spiritualitate  în    citoreşti,  inexistenţa   unei
        că,  printre  membrii  fon­  mocraţia  ne-o  oferă   în   tărîmui  economic,  '  s-au   viaţa  oraşului  pentru  ca­  actului  artistic  înfiripat  in   filarmonici  sau   instituţii
                                                                                                           oraşul  de  pe  Cerna.  Aceas­
        datori  se  numără  şi  ar­  lupta  împotriva   răului.'   ivit  şi  impostorii   mai   re. a  fost  menită ?  între­  ta ‘a  fost  în  măsură  să  con­  teatrale  lasă  urme  puter­
        tiştii  populari  din  jude­  îmi  amintesc  acum  de  un   mult  sau  mai  puţin  anal­  bări  carev nu  sînt   nici   tribuie  real  Ia,  educaţia  es­  nice.  De<  aceea,  am  iniţiat
        ţul  nostru.  Dar  esenţialul   articol  recent 6l  preşedin­  fabeţi  care  contrafac  sau   retorice,  nici  lipsite   de   tetică,   muzicală  a   unui   această  manifestare   care
        în  această  veste  rezidă   telui  Cehoslovaciei,. scrii -   fură  în  sensul  propriu  al   legătură  cu  vestea  bună   număr  .tot  mai  mare   de   să  conducă  la  dezvoltarea
        în   principalul   obiectiv   torul   Vaci a v   Ha v e l:  cuvîntuluî  creaţia  popu­  a   constituirii   Uniunii,         gustului  pentru  muzică  die
        programatic al  noii  uniuni   Sintem  puşi  —  scrie  din-   lară.   De  aceea,   vestea   Creatorilor  Populari.  localnici  ee  au  început  să   cameră  în  condiţiile  în  ca­
                                                                                                           îndrăgească  muzica  de  ca­
        şi  anume  acela  de  a  spri­  sui  —  in  situaţia  dificilă   constituirii,  în  sfîrşit,  a    meră.'.';                re  nici  filarmonicile   din
        jini  şi  promova  creaţia  de  a  şti  cine  vrea  să  ne  unei  forme  organizate  de  RADU  CIOBANU                      Cluj,  Timişoara,  Arad   nu
                                                                                                                                    puteau  să  se  mai  deplase­
                                                                                                                                    ze  cu  stagiuni  de  concerte
                                                                                                                                    în  judeţ.  începutul  a  fost
                     Un        n o u                                                                                                preţi  de  valoare  din   în­
                                                                                                                                    timid.  Cu  timpul  au  fost
                                                                                                                                    invitate - formaţii  şi  inter­
                                                                                                                                    treaga  ţară.
                                                                                                                                     —  Vă  rog  să  menţionaţi
      debut            de      stagiune                                                                                             cîteva   dintre   formaţiile
                                                                                                                                    participante  la festival  de-a
                                                                                                                                    lungul  anilor.
                                                                                                                                     -v-  Alături  de  orchestra
                                                                                                                                    de  cameră,  de  Trio  Haydn,
       Dincolo  de  greutăţile  pe   premiera  acestei   reviste,                                                                   corul  de  cameră  al  Direc­
     '  care  le  traversează,   Tea­  care  dorim  să  fie  cu  ade­                                                               ţiei  Sanitare  Judeţene,  au
      trul  de  Estradă  Deva  rămî.   vărat,  un  ; eveniment  artis-'                                                             evoluat  orchestra  de  came­
      ne  un  nume  în  revista  ro­  tic  (regia:  Eugen  '  Aron,                                                                 ră  a  Sindicatului   înyăţă-
      mânească   prin  acurateţea   scenografia:  Dana  Lăzanu,                                                                     mînt  Cluj,  formaţia   de
      şi  calitatea   spectacolelor   de  la  Televiziunea  Roma-                                                                   muzică  veche  ..Muzica  Au-
      sale  savurate  cu   plăcere   nă).  în  perspectivă,   vom                                                                   tiqua“  (Cluj),   Artistul  E-
      de  publicul   din  întreaga   monta  încă  o  revistă  mu­                                                                   merit,  Ştefan  Ruhâ,   co­
      ţară.  Instituţia   s-a  bucu­  zicală  de  Mihai   Maximî-                                                                   rul  „Madrigal",  dirijat   de
      rat,  în  acelaşi  timp,   de   lian  şi  Vasile  Veselovşchi                                                                 Marin  Constantin,  care  au
      colaboratori  de   prestigiu,   şi  un  spectacol  pentru  co­                                                                interpretat  piese  din  crea­
      îndeosebi  din  Capitală,  ca­  pii  „Bimbo   şi   prietenii                                                                  ţia  universală  începînd  de
      re,  alături  de   colectivul   săi"  (o  continuare  a  celor                                                                la  barocul  muzical   pînă
      artistic,  au  contribuit   ho-   două  seriale   anterioare,                                                                 la  muzica  din  zilele  noas­
      tărîtor  lâ  succesele,  nu  pu­  semnate  de  George  Miha-                                                                  tre.        .
      ţine,  pe  care  le-a  înregis­  iache).                                                                                       —   Ce  înseamnă  actuala
      trat.  Pentru  a  afla  ce  se   —   V-aţi  întors  de  curînd                                                                ediţie,  a  X-a,  a  „Toamnei
      întreprinde  pentru  deschi­  de  pe  litoral.  A   fost  accep­  Să-l  cinstim  pe  Avram  Iancu.  Să-i  cinstii-   hiî  slujitori  ai  bisericii   muzicale  hunedorene",   ce
      derea  noii   stagiuni,   am   tat  teatrul  în  „vacanţa"  ce­  române  ortodoxe  care  au  oficiat  slujba  de  p   "U  Crăişorul  munţilor,   se  desfăşoară  în  perioada
      solicitat  un  interviu  com­  lor  aflaţi  la  odihnă?  la  Ţebea.                                     AE  GIIEORGHIU        24—36  septembrie  a.c. ?
      pozitorului  şi  '  dirijorului   —  Spre  bucuria   noas­                                                                     t—  încercăm  ca  prin  di­
      GhcorghO  David,   directo­  tră,  evoluţiile   colectivului                                                                  versificarea  formelor   de
      rul  instituţiei. ’ C    în  comedia  muzicală  „Caut                  CENACLU  STUDENŢESC                                    expresie  să  satisfacem  gus­
                               urgent  nevastă" .au  cunos­
       —   Activitatea  se  desfă­                                                                                                  tul  publicului  hunedorean,
      şoară  încă  anevoios  dato­  cut  un  deosebit  succes.  In                                                                  atît  prin  calitate   cît   şi
      rită  faptului  Că  sediul  tea­  timp  ce  apreciate   teatre   C a n a   c u   v in    „Iau  forma  ţârii11                 prin  diversitate.  O  noutate
      trului  se  află  în  reparaţie   din  ţară,   din  lipsă   de                                                                o  constituie  cele  două  zile
      capitală  ce  nu  se  întreve­  spectatori,  au  trebuit  să  se   Trăim spre a simţi   Judecător atent                       de  concerte  de  la  Biserica
      de  a  fi  terminată  în  urmă­  retragă  de  pe  litoral,   noi   Senzaţii pastelate   Al timpului trecut;                   Catolică  Hunedoara,  unde
      torii  ani,  dacă  nu   mai   am  reuşit  să  aducem   în   Intr-o puzderie de culori   îngenunchez lingă trupul  ţării:      vor  avea  loc  recitalul   de
      mult,  ceea  ce  este  un  ma­  cont  cîteva  zeci  de  mii  de   Şi nuanţe.           Plîngîndu-i prin izvoare,              orgă  al  Evei  Megyesi  Ba-
      re  handicap  pentru   noi.   lei  beneficii  nete.   La  în- ■                        Zîmbindu-i prin lumină,                logh  din  Arad,   recitalul
      In  aceste  condiţii,   repeti­  toarcere,  am  reuşit  să  dăm,   Trupeşă şi roşie e iubirea   Oftînd prin baterea de vînt,  extraordinar  de  vioară  cii
      ţiile  şi  spectacolele,  le  or­  cu  sala  plină,  două   spec­  înflăcărată.        Eegânîndu-mă  printre  crengile  copacilor,■   acompaniament  de   orgă
     ganizăm  la  Casa  munici­  tacole  la  Galaţi  şi  Brăila..  Ascetismul tace.          Adormindu-i odată cu nopţile          .susţinut  de  Artistul  Emerit
     pală  de  cultură.         —  Cum  se  prezintă   co­                                   Trezindu-mS deodată cu munţii,         Ştefan  Ruha  şi  prof.  Eca-
       —   Sperăm   că  lucrurile   lectivul  artistic ?     Culori primordiale fiind.       Fiindu-i şi primăvară şi iarnă,        terina  Botar.
     vor  fi  urgentate  de  către   —  In  general  bine.  Spe­  Au vopsit, au revopsiţ     Şi vară, şi toamnă,                      —   Ce  vom  putea  urmări'
     G.I.G.C.L.,   cu   sprijinul   răm  sări  întărim  in  con­  Pînă Ia venirea ltti Adam   Inaintlnd prin timp                   la  Castelul  Corvineştilor ?
     factorilor  judeţeni.  Şi   to­  tinuare.  Contăm pe un  grup                           Cu  acelaşi  chip  al  Eroilor  neamului.
     tuşi,  cu  ce  veţi  deschide   de  balet  şi  o  orchestră  bu­  Care a găsit, astfel.   Şi totuşi, întoreîndu-mă mereu         —   Recitalul   cvintetului-
      stagiunea ?              nă,  pe  soliştii  Ovidiu  Ko-   Pămîntul spoit               La copilărie,                          de  suflători  „Pro  arte"  a l
                                                                                                                                    Filarmonicii  de  Stat  Arad,
       —   Ne  aflăm  Intr-un  sta­  mornic,  lansat  la   „Ma­  Cu scoarţă de copaci:       Ca la o floare                         un  program  oferit  de  co­
     diu  avansat   cu  montarea   maia  ’90“,   Daura  Nicoro-                              In faţa căreia                         pţii  şi  grupul  vocal  „Ma-
     noului  spectacol   „Mofturi   vici,  Puiu  Faur,   Carmen   Azi la                     Mă rog pentru VEŞNICIE».
     la  revistă"  de  Aurel   Fe­  Floricel;  pe  proziştii   Ni*   Dejun                   In colţul meu de dimineaţă.            ranta"  ale  -ţţfoericii  -Creş­
     lea.  Sînt-  aproape  termina­  codim  Ungureanu,  George   M-a durut sălbatic          Scăpat  de  sub  imperiul  întunericului,  tine  Baptiste  locale,-: diri-
      te  decorurile  şi  costumele.   Casan,  Ileana  Zanche,  An-                          Mă aduni  .
     Revista  rămîne   un   gen   toanetă  Mardar,   Claudiu   Sentimentul de roşu           Şi. iau. forma Ţării...                recital  de  chitară  clasica
     ptetenţios  care  presupune   Stănoiu.                  Incit am pllns                  Stat  substanţa  care-i  bate-n  geam   susţinut de dţiva  interpreţi
     fast  şi,  ca  atare,   trebuie   •  —   Aşadar,  pe  curînd,  la   De fericire.        Cu petale de viaţă                     bucureşteni.
      „îmbrăcată”  cum  se  cuvi­  prem ieră!                                                Fără de moarte.»                           ; V ă   dorim  succes 1...
     ne.  Sperăm  ca  pînă  la  10                                          C O ZM IN  T iR C O r                GELU  NEGREA
     octombrie   să   prezentăm         M INEI  BODEA                                                                                        M INEI  BODEA
   1   2   3   4