Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_206
P. 2
p a g : 2 CUVJNTUl liBE
âl*5
Apar, după război, viteji
Apar, după război, viteji ce-şi sună
trompetele de tablă, ruginite,
dueîndu-ne pe toţi întru ispite
dospite din otravă şi minciună.
Îngenunchind sub troiţe sfinţite
CONTRAPUNCT de sîngele dreptăţii în furtună»
se roagă după datina străbună,
' Am scris deseori în anii apărare şi propulsare a dar poartă-n mîini şi-n cugete cuţite.
din urmă despre specta 0 veste bună valorilor spirituale tra
colul, penibil şi pericolul diţionale nu poate decît Au stat ascunşi în beciuri, ca guzganii
real pe eare-1 pre populară autentică, lup- ajute şi cine vrea să ne să ne bucure. Problema dar ău ieşit a doua zi pe stradă
zintă proliferarea kit- tînd implicit împotriva fure (. . .). Vin la noi care se pune acum pen bătînd, ca fariseii, largi metanii
sch-ului în cele mai kitsch-ului în mod con oameni de afaceri care tru Uniunea Creatorilor şi-apoi urlînd ea lupii după pradă.
variate domenii şi îndeo certat, sistematic şi com ' vor să ne ajute, dar vin Populari este cea a iden
sebi pe tărîmui sacru şi petent. Era şi timpul. şi mulţi care vor să cum tificării celor mai adec- • După război viteji se nasc cu sute,
pur 61 creaţiei populare. Nu sînt atît de opti pere totul ieftin. Au apă vate , modalităţi de ac dar undc-i sponsorul care-i asmute ?
Sub dictatură Insă ase mist încît să-mi închipui rut şi traficanţii post ţiune concretă,' In acest
menea pledoarii nu în că de acum vom cînfea revoluţionari, care sînt sens, nu cred că va 6- NECULAI CIIIRICA
semnau altceva decît pie kitsch-ului veşnica pome gata să . vîndâ ; uzinele junge la o deplină efi
dici în pustiu. Erai (da nire. Kitsch-ui, mă tem. Skoda, Castelul de la> cienţă decît printr-o per
că erai) lăsat să zici, pen nu va dispărea niciodată. Karlstein, regiuni întregi manentă colaborare eu
tru că — nu-i aşa 7 — Chiar şi în societăţile ce din Slovacia. Ar fi trist specialiştii şi cu " profe
clinele care latră nu muş le mai dezvoltate, el con dacă informaţiile in stil sioniştii din. Uniunea A r / / Toamna muzicală
că. Şi tu lătrai, iar in tinuă să prolifereze în tiştilor Plastici. Dar,, fiind
competenţă încălecată pe cele mai imprevizibile totalitar de altădată ar că veni vorba, ne între- ■
fi înlocuite cu filmele în
c&mHele tembelismului îşi ipostaze. Ceea ce scriam gen 11011100". Nil atît mu băm ml fără tristeţe cum
uitşă netulburată calea cu. cîtva timp în urmă ţind ceea ce e de mutat, cît se explică letargia (cel hunedoreană"
spre orizontul dezastru despre democraţie, că ea adăugind ceea ce e de puţin aparentă) 6 Filia
lui. -M-a bucurat de aceea nu înseamnă dispariţia adăugat, observaţia dom lei judeţene a U.A.P. ? „Toamna muzicală hu- — Am pornit de la fap
ca, un succes personal răuluj ci posibilitatea de nului Havel e perfect va De ee splendidă Galerie nedoreană", festival de tul, ne spunea domnul Mir-
vestea constituirii > imi a- i te opune, q valabil labilă şi pentru noii Căci, de Artă din Deva ne d- * muzică de cameră organi eea Goian. instructor de
nente a unei Uniuni a şi aici. Dacă se ia în se pe ' lingă ' haitele, de es feră de luni de zile spec zat de Casa de Cultură Hu specialitate in cadrul. aşe-
Creatorilor Populari. Să rios, noua Uniune a Crea croci ' care, pirofitînd de tacolul depririiant al uşii nedoara, râmîne una din zămîntului de cultură mai
notăm în treacăt amă torilor Populari va re ferecate ? .Şi eînd va de tre manifestările ce dă sus amintit, că într-un oraş
nuntul — la care patrio prezenta una dintre for o legislaţie încă fluidă, veni ea acel permanent specificitate şi profunzime cu puternice .tradiţii mun
tismul local e sensibil — mele specifice pe care de braconează în voie pe focar de spiritualitate în citoreşti, inexistenţa unei
că, printre membrii fon mocraţia ne-o oferă în tărîmui economic, ' s-au viaţa oraşului pentru ca actului artistic înfiripat in filarmonici sau instituţii
oraşul de pe Cerna. Aceas
datori se numără şi ar lupta împotriva răului.' ivit şi impostorii mai re. a fost menită ? între ta ‘a fost în măsură să con teatrale lasă urme puter
tiştii populari din jude îmi amintesc acum de un mult sau mai puţin anal bări carev nu sînt nici tribuie real Ia, educaţia es nice. De< aceea, am iniţiat
ţul nostru. Dar esenţialul articol recent 6l preşedin fabeţi care contrafac sau retorice, nici lipsite de tetică, muzicală a unui această manifestare care
în această veste rezidă telui Cehoslovaciei,. scrii - fură în sensul propriu al legătură cu vestea bună număr .tot mai mare de să conducă la dezvoltarea
în principalul obiectiv torul Vaci a v Ha v e l: cuvîntuluî creaţia popu a constituirii Uniunii, gustului pentru muzică die
programatic al noii uniuni Sintem puşi — scrie din- lară. De aceea, vestea Creatorilor Populari. localnici ee au început să cameră în condiţiile în ca
îndrăgească muzica de ca
şi anume acela de a spri sui — in situaţia dificilă constituirii, în sfîrşit, a meră.'.'; re nici filarmonicile din
jini şi promova creaţia de a şti cine vrea să ne unei forme organizate de RADU CIOBANU Cluj, Timişoara, Arad nu
puteau să se mai deplase
ze cu stagiuni de concerte
în judeţ. începutul a fost
Un n o u preţi de valoare din în
timid. Cu timpul au fost
invitate - formaţii şi inter
treaga ţară.
— Vă rog să menţionaţi
debut de stagiune cîteva dintre formaţiile
participante la festival de-a
lungul anilor.
-v- Alături de orchestra
de cameră, de Trio Haydn,
Dincolo de greutăţile pe premiera acestei reviste, corul de cameră al Direc
' care le traversează, Tea care dorim să fie cu ade ţiei Sanitare Judeţene, au
trul de Estradă Deva rămî. vărat, un ; eveniment artis-' evoluat orchestra de came
ne un nume în revista ro tic (regia: Eugen ' Aron, ră a Sindicatului înyăţă-
mânească prin acurateţea scenografia: Dana Lăzanu, mînt Cluj, formaţia de
şi calitatea spectacolelor de la Televiziunea Roma- muzică veche ..Muzica Au-
sale savurate cu plăcere nă). în perspectivă, vom tiqua“ (Cluj), Artistul E-
de publicul din întreaga monta încă o revistă mu merit, Ştefan Ruhâ, co
ţară. Instituţia s-a bucu zicală de Mihai Maximî- rul „Madrigal", dirijat de
rat, în acelaşi timp, de lian şi Vasile Veselovşchi Marin Constantin, care au
colaboratori de prestigiu, şi un spectacol pentru co interpretat piese din crea
îndeosebi din Capitală, ca pii „Bimbo şi prietenii ţia universală începînd de
re, alături de colectivul săi" (o continuare a celor la barocul muzical pînă
artistic, au contribuit ho- două seriale anterioare, la muzica din zilele noas
tărîtor lâ succesele, nu pu semnate de George Miha- tre. .
ţine, pe care le-a înregis iache). — Ce înseamnă actuala
trat. Pentru a afla ce se — V-aţi întors de curînd ediţie, a X-a, a „Toamnei
întreprinde pentru deschi de pe litoral. A fost accep Să-l cinstim pe Avram Iancu. Să-i cinstii- hiî slujitori ai bisericii muzicale hunedorene", ce
derea noii stagiuni, am tat teatrul în „vacanţa" ce române ortodoxe care au oficiat slujba de p "U Crăişorul munţilor, se desfăşoară în perioada
solicitat un interviu com lor aflaţi la odihnă? la Ţebea. AE GIIEORGHIU 24—36 septembrie a.c. ?
pozitorului şi ' dirijorului — Spre bucuria noas t— încercăm ca prin di
GhcorghO David, directo tră, evoluţiile colectivului versificarea formelor de
rul instituţiei. ’ C în comedia muzicală „Caut CENACLU STUDENŢESC expresie să satisfacem gus
urgent nevastă" .au cunos
— Activitatea se desfă tul publicului hunedorean,
şoară încă anevoios dato cut un deosebit succes. In atît prin calitate cît şi
rită faptului Că sediul tea timp ce apreciate teatre C a n a c u v in „Iau forma ţârii11 prin diversitate. O noutate
trului se află în reparaţie din ţară, din lipsă de o constituie cele două zile
capitală ce nu se întreve spectatori, au trebuit să se Trăim spre a simţi Judecător atent de concerte de la Biserica
de a fi terminată în urmă retragă de pe litoral, noi Senzaţii pastelate Al timpului trecut; Catolică Hunedoara, unde
torii ani, dacă nu mai am reuşit să aducem în Intr-o puzderie de culori îngenunchez lingă trupul ţării: vor avea loc recitalul de
mult, ceea ce este un ma cont cîteva zeci de mii de Şi nuanţe. Plîngîndu-i prin izvoare, orgă al Evei Megyesi Ba-
re handicap pentru noi. lei beneficii nete. La în- ■ Zîmbindu-i prin lumină, logh din Arad, recitalul
In aceste condiţii, repeti toarcere, am reuşit să dăm, Trupeşă şi roşie e iubirea Oftînd prin baterea de vînt, extraordinar de vioară cii
ţiile şi spectacolele, le or cu sala plină, două spec înflăcărată. Eegânîndu-mă printre crengile copacilor,■ acompaniament de orgă
ganizăm la Casa munici tacole la Galaţi şi Brăila.. Ascetismul tace. Adormindu-i odată cu nopţile .susţinut de Artistul Emerit
pală de cultură. — Cum se prezintă co Trezindu-mS deodată cu munţii, Ştefan Ruha şi prof. Eca-
— Sperăm că lucrurile lectivul artistic ? Culori primordiale fiind. Fiindu-i şi primăvară şi iarnă, terina Botar.
vor fi urgentate de către — In general bine. Spe Au vopsit, au revopsiţ Şi vară, şi toamnă, — Ce vom putea urmări'
G.I.G.C.L., cu sprijinul răm sări întărim in con Pînă Ia venirea ltti Adam Inaintlnd prin timp la Castelul Corvineştilor ?
factorilor judeţeni. Şi to tinuare. Contăm pe un grup Cu acelaşi chip al Eroilor neamului.
tuşi, cu ce veţi deschide de balet şi o orchestră bu Care a găsit, astfel. Şi totuşi, întoreîndu-mă mereu — Recitalul cvintetului-
stagiunea ? nă, pe soliştii Ovidiu Ko- Pămîntul spoit La copilărie, de suflători „Pro arte" a l
Filarmonicii de Stat Arad,
— Ne aflăm Intr-un sta mornic, lansat la „Ma Cu scoarţă de copaci: Ca la o floare un program oferit de co
diu avansat cu montarea maia ’90“, Daura Nicoro- In faţa căreia pţii şi grupul vocal „Ma-
noului spectacol „Mofturi vici, Puiu Faur, Carmen Azi la Mă rog pentru VEŞNICIE».
la revistă" de Aurel Fe Floricel; pe proziştii Ni* Dejun In colţul meu de dimineaţă. ranta" ale -ţţfoericii -Creş
lea. Sînt- aproape termina codim Ungureanu, George M-a durut sălbatic Scăpat de sub imperiul întunericului, tine Baptiste locale,-: diri-
te decorurile şi costumele. Casan, Ileana Zanche, An- Mă aduni .
Revista rămîne un gen toanetă Mardar, Claudiu Sentimentul de roşu Şi. iau. forma Ţării... recital de chitară clasica
ptetenţios care presupune Stănoiu. Incit am pllns Stat substanţa care-i bate-n geam susţinut de dţiva interpreţi
fast şi, ca atare, trebuie • — Aşadar, pe curînd, la De fericire. Cu petale de viaţă bucureşteni.
„îmbrăcată” cum se cuvi prem ieră! Fără de moarte.» ; V ă dorim succes 1...
ne. Sperăm ca pînă la 10 C O ZM IN T iR C O r GELU NEGREA
octombrie să prezentăm M INEI BODEA M INEI BODEA