Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_206
P. 3

ERf,  21 SEPTEMBRIE  1990                                                                                                                        PAC..3


            Calcarul înseamnă oţel pentru ţară
                                                                                                     Sondaj  de  opinie
       La  poarta. Autocoloanei,   lui.   Minerii,,'  artificierii,   Vă  rog  să  scrieţi  că  oa­  ,  în   vederea  cunoaşterii  opiniei  dum-  Radio  Coektail   ;  Conexiuni  ii
      domnul  Roman  Olaru,'re­  mecanicii , de  utilaje;   lu­  menii  noştri  d e. mare  nă­  ' neavoaştră  privind,  emisiunile  difuzate   ;   Sport   {   Legislaţia
      vizor  tehnic,  ne  spunea :  crătorii-  de  la   întreţinere   dejde  —   Aurel  Cojocaru,   de  Radio  Timişoara  şi  pentru  a  răspun­  In'  direct  cu  dv.  ........Emisiunea  de
       —   Astăzi  avem  13  auto­  sînt  la  datorie,  la  calcar.   Costan  Iovan,  Ion el..  De-   de  mai  bine  solicitărilor,  vă  rugăm  să  la  8  la  9  ...— .....;  Viaţa  literară  ............. ; i
      basculante  active.  Dar  nu   Ştim  că  pentru  ţară  cal­  mian,   Ioan  luga,   Pavel   răspundeţi  cu  sinceritate  la  întrebările  Amfiteatrul  artelor   Universul
      merge  bine  staţia  de  'con- -   carul  înseamnă  oţel.  Avem    Sabău,  Neculai  Chiriac,  ca   de  mai  jos,  încereuind  cifra  din  dreptul  credinţei   j   Pop  Matineu  .......... .;
      casare.   Staţionează   prea   .calcar  derocaţ,  bun  de  ex­  să  numesc  doar  cîţiva  din­  răspunsului  care  reprezintă  opinia  dum­ Istoria  muzicii  rock  ...... ;  Odiseea
      mult  autobasculantele   la   pediat   combinatelor   de   tre  cei  mai  vrednici, . înţe­  neavoastră  sau  completând  spaţiile  res­  Rock  _____ _Curs  despre  democraţie
      descărcare.              la  Hunedoara  şi  Călan,  pe   leg  cum  se  cuvine  cerinţa   pective.  După  completare,  vă  rugăm  să  ___ ; Emisiunea  de  muzică  clasică  •_____ _
       —-  Cîte   autobasculante   care  eu  îl   apreciez  la  o   de  calcar  pentru  oţelul  ţă­  decupaţi  chestionarul  ş i. să-l  transmiteţi   6.  La  ce  oră  aţi  dori  să  fie  transmise
     Stau în garaj î           cantitate  „de  peste   80 000  rii  şi  muncesc  pentru  1 el.  pe  adresa:  Studioul  dc  Radio  Timişoa­  emisiunile  preferate' de  dumneavoastră?
       —   3  nu  au  anvelope,  4                        Dar  în  Cariera  de  Cal­  ra,  str.  Pestalozzi,  nr.  14/A,  cod  1900.  Pe  (Atenţie I  Ţineţi  cont  de  punctajul  aeor-
     sînt  fără  baterii..                              car  d e 'la   Crăciuneşti  mai   plic  vă  rugăm  ,.şă  specificaţi;   Pentru  dat emisiunilor la  întrebarea precedentă):
       Urcăm  în  „cariera  albă“,   Cum  se  derulează   sînt  multe  situaţii  nerezol-   „Sondajul  de opinie".   r  1.....____ _  2 . ______:  3.  ....__ _ 4
     împreună  eu  domnul  sing.'                       vâfe.  O  seamă  de  mineri   Vă  rugârn  ca  răspunsul  dv.  să  nu   7.  Clare , din  emisiunile  noastre  nu  vă
     Cornel  luga,  şeful   carie­  o  zi  de  munca  la  Ca­  au   ieşit  ' la  pensie,   Ca   întârzie  mai  mult  de  cinci  zile  de  la ,  satisfac 7  Vă rugăm enumeraţi, în  ordine,
     rei.  Discutăm  .pe  concret,  ,   riera  de  Calcar  Cră-   pretutindeni,  schimbul .  de   apariţia'acestui  chestionar.  cinci  emisiuni :  1.  ........  2.  .... „...  3..........
     la  ‘ faţa  locului:                               generaţii,  nu  s-a  făcut  lin.   1.  Profesia  dumneavoastră   , .  .  .  . 4.'.......... 5..:  .........
      '  —  După   cum   vedeţi, ■  ciuneşti  ?         Din  noua  generaţie,  tinerii    •   »    •   »    •   •   »   •   »   •   •   ţ   t  8.  Ascultaţi  emisiunile  noastre:  zil­
     scoatem  calcar  din  trepte-;                     Viorel  Cuc,  ajutor,  mineri   2.  Localitatea  în  care  recepţionaţi  e-  nic        1  ;  cîtcodată  ...,„.....„.2.
     le  3  şi  4,  preciza  dumnea-                    şi  Nicolae  Iovan,   (încă)   misluniie  noastre   „  t  .  .   . .  .  .  .  9.  Căror  domenii  credeţi  că  trebuie
                               tone.  Şi  puşcărite în  carie­  necalificat,  afirmau  că  -au   3.  Virsta  dumneavoastră   . .  .  .  .  să  le  acordăm  mai  multă  atenţie  în  e-
                               ră  continuă  conform  gra­  învăţat  multe  de  la   cei   4.  Cum  recepţionaţi  din  punct  de  ve­  niisi unite  noastre :  social  ......l  1;  econo­
        MHNiILE  MAMEI         ficelor ;p e  care" ni   le-am   bătrîni,  mai  învaţă  mese­  dere  calitativ  postul  nostru :  foarte  bi­  mic  ........ 2;  învăţămfnt  t.......  3 ;   cultură
                               stabilit.                ria  muncii  în  continuare".  ne  —   1;  bine  —  2 ;  slab  —   3,  ........  4);  actualităţi   5  sport  ........  6!;  (
        (Urmare  din  pag.  1)                           —   Dar  pentru  oţelul  ţă­
                                —   Cu  oameni  harnici  şi                           5.  Acordaţi,  in  ordinea  preferinţelor  sănătate  .....  7 ;  muzică  8 ;  alte  do-.l
     ne-a  cusut  pe  rochiţe  şi. pe   serioşi,  muncitori'   destoi­  rii  vom  depune  strădanii   dumneavoastră,  puncte  emisiunilor   pe  m e n ii.....9.
                                                        tot  mâi  mari,  asigurînd  â-
     ii  motive  româneşti.'   CU   nici,. cu •vechi’ state  de- ser-              care  le  difuzăm,  ţinînd  cont  că   aveţi   Considerîndu-vă  colaboratorul   nos­
     cită  răbdare   ne  pregătea   vicii  în   cariera  1  noastră   ceastă  „pîine“  de  bază,  ca­  la  dispoziţie  100  de  puncte.  Punctajul  tru,  mulţumindu-vâ 'pentru  opiniile  ex­
     pentru  şcoală  fustele .plisa-   reuşim  nu  numai  să  dăm ;  re  este  calcarul  —  ne  spu­  maxim  ce  poate  fi  acordat  unei  emi­ primate,  vă  rugăm  ca,  în  încheiere,  să
                                                                        domnul
                                                        nea-’ la'  .  plecare'
     te  şi  fundiţele  albe,  scro­  zilnic  siderurgiştilor  de  la   Otto  PolLak,  tehnician  nor-   siuni  este  de  10  puncte :   "  '  întocmiţi  un  program ‘ pe  o  zi  de  emi­
     bite,  adunîndu-ne,  părul  in   Hunedoara  şi  Călan  calca­  mator  în  carieră.  Radioprogram  matinal  .......... ;  Vîrsta  sie, Tişa  după  cum  acesta  ar  corespunde
     codiţe  lungi.  Im   reîntoar­  rul  de  care  au  trebuinţă,                 a  IlI-a   :...;  Noi  înşine  ........... ;  cel  mai  bine  preferinţelor  exprimate  de
     cere,  găseam  masa  pregă­  ci  să' le  asigurăm  de  ~ pe   Cu  această  convingere —   Reflex  ......Ca  un  fagure  de  dumneavoastră  în  acest  chestionar.  Vă
     tită  şi  odăile  primenite,  îşi   acum  şi.  stocurile   pentru   .susţinută   prin  tot  -  mâi   miere  ... ,..... ;  De  vorbă  cu  timpul  li­  rugăm  să  vă  exprimaţi  şi  o  preferinţă
                                                        multe  tone  de  calcar  bun
     găsea  timp  şi  pentru  stra­  la  iarnă  —   continuă  dom­  am  coborît  .şi  rioi.  din   ber  ........ .;  Radioprogramul   sătenilor  muzicală  (melodlie  de  miizică   populară
     turile  şi  florile  din  grădi­  nul  sin®.  Voicu  Maeiu,  răs­             ..........;  Uniţi  sub  tricolor  ...........;  Idei  sau  uşoară);  preferinţă  căreia  o   să-i
     nă,  pentru  ,  rnileuri  şi  ţe­  punzător  de  problemele  e-   „cariera  albă".  în  d ia lo g ..... .... ;  Expres  Muzical  răspundem  în  emisiunile  noastre.
     sături..                 lectromecaniee  din  carieră.    GH.  I.  NEGREA
       Mă  gindesc   că   poate
     niciodată  n-am  preţuit  des­
     tul  grija  şi  renunţările  ei,
     iubirea  Şi  dăruirea  pentru             viaţa  în  Senat
     noi,  copiii  ei,  iar  mai  târ­
     ziu pentru familiile  noastre.'
     Cu  aceeaşi  dragoste,  poa­  (Urmare  din  oog.  1)   —   C^oţi  dori,  domnii­  toare.  Şi  încă  un  gînd,  per­
     te  chiar  cu  mai  multă,                           le  senator  Mihai  Clieţan,   sonal,  care  îmi  umple  ini-
     şi-a  crescut  şi  nepoţii. 'Cu   nei  singure  forme  de  co­  să  mai  com unicaţi, citi- •   de  m îadrie-----ca  ro-
     îngrijorare  şi  bucurie,  cu   merţ  (cea  de  stat)  în  co­              îSfâb-şi  ca ardelean— şi  pe
     trudă  şi  cu  bunătate ă  luat   muna. Crişcior,  unde  func­  torilor  ziarului  „Corin­  Oare  electoratul   hunedo-
     parte  la. urcuşurile  ori  co-   ţiona   şi   forma   prin   tul  liber" 1  rean - nţi-1 • cunoaşte : ‘a n  fă.
     borîşutile  lor:..'  ,   UJECOOP,  ceea  ce  ducea   —•  Că  atât  eu,  cit  şi  co­  cut ..parte  din  Comisia  Se­
       Ne-am  născut  şi  am  cres­  lâ  o 'serie 'de/nemulţumiri.   legii'Jmeî  —1 ’ dfiî  HuneSoa- '  natorială  cate  a :   propus
     cut  în  ideea  că  aşa  a  fost
     dintotdeăuna  şi  aşa  trebuie   De  regulă,  la  sfîrşitul  fie­  ra   din  Valea  Jiului  —   instituirea  zilei  de   1  De­
     să  fie.   Uităm  adesea  cit   cărei  săptămîni.'—  vinerea :   vom/ milita, cu  consecvenţă [  cembrie-ea  Ziua  Naţională
     de  mult  ii  datorăm  mamei. ,  şi  sîmbăta’ --^  ne  aflăm  în ;  pentru  elaborarea,   acelor >  a  României  şi  mi-am  ex­                        4.  f
     Să  o  cinstim  şi  să  o  pre­  teritoriu, - în  mijlocul  . oa- •  legi:  care  săi răspundă  cît   primat  în  Parlament   op­
     ţuim  cum  se  cuvine!  Căci
     de-a  lungul  vieţii  noastre,   menilor   care  ne-au   dat   mai  bine   aspiraţiilor  -;de  ;  ţiunea  n-.eâ  de   cuget   şi   ŞCFU’  A CObORÎT  IAR  ŞTACHETA .«
     cu  mîinile ei  ne-a  apărat şi   girul  încrederii   lor,   cu   dreptate,  libertate  şi   bu-   simţire.  Nu  voi  uita  ăsta                     :r   4^»
     ocrotit,   ne-a  înălţat   aţît   care  discutăm  despre  pro­  năstarşrale oamenilor-ppen.   niciodată,
     cît  a  avut  putere,  li  sărut   blemele  care-i  frământă  în   tru  -statuarea  unei   demo­  — Felicitări,  domnule   Desen  dc  ALEXANDRU  RUGESCU
     mîinile  cu  recunoştinţă  şi,                                                senator  şi  mult  succes,                                              ■«r'V
     las  bobiţe   de  rouă   şă-i   această  perioadă  de  mul­  craţii   autentice,  : viabile,   în  cOHfinuar(;,  în  înaltul
     umezească  degetele-i   tru­  tiple  convulsii  şi  exagerată ,  impusă de  prezentul' Rpmâ-   forum  cu  adevărat  • de­
     dite.                    relaxare.                n’iei.  şţ.  de.  vremurile "/.vii­  mocratic  al  României:  D U R A  IEX,   SED      LEX!
                                                                                                                   SADISM      '  na  din  bucătărie  şi  care
        (Urmare  din  pag.  1)  rea  fugarilor,   consideraţi   Bogdan  Petriceieu  Haşdeu,   ■neamul  românesc  are  âcumr   ŞI  SÎNGE  RECE  era  de  cadavru  în  des­
                              cetăţeni  sovietici.  La  ceas   de  Mihail.   Kogălniceahy;   dreptul,  nelimitat  ia.  isto-'   Victima  era  de   mai  compunere.  Secretul   sa­
     ţările  masive   în  Si bor'O.   de  noapte,  prin  pădure,  cu  .după  care',   ,;istoria.-  feste   ria  sa.  Amintim,  aici   şi   mult  timp  imobilizată  la  dicei  crime  nu  a  mai  pu­
     Ca  pasageri  prin  această   trei  copii  mici,  dintre  ca­  cartea;  de  căpetenie .a  nea­  înmomiîntareâ  l.ui.. Avram  •   pat  datorită  Unei   senii-  tut  fi  păstrat.
     provincie   românească  am   re  unul  în  braţe,  altul  de   murilor  şi  a  fiecăruia .din-   Iancu,  săvîrşită  la  15  sep­  paralizii,  avînd  şi  handi­  Prin  sentinţa  Tribuna­
     cunoscuţi  parţial,  suferin­  ; mină  şi  ultfamH  pe  ume­  tfe  noi", 'de.Mareşalul  A le­  tembrie  1872,  de  un  sobor   capul  de  a  fi  cu  29  de  lului  Judeţean  Hunedoa­
     ţele  fraţilor  de  aici.  îna­  rii  mamei,   doamn’a  Tca-   xandru  Avcrescu;   care  ,a   de  33  de  preoţi,  in  tounte   ani  mai  în  vîrstă   dedt  ra,  Crăciun  Sirca  a  fost
     inte,  asemenea   suferinţe   eiuc  a  trecut  —  însoţită  det­  făcut. România  Mare   şi  : cu  părintele  M.ihălţan,  ca­  cel  căruia  mulţi  ani  i-a  condamnat  la  18  ard  în­
     le  puneam  la  îndoială,  con-   un  binevoitor  —   din  Bu­  do  mulţi  alţii....'   f   re  <a  şi.  vorbit  mulţimii  de   spus,  „soţul  meu".  chisoare.  şi  la  pierderea,
     siderîndu-le  o  imposibilita­  covina  în  România,  stabi-   Mări  şi  minunate   sînt   • moţi  chemaţi  , spre  a  adu­  Soţul  —  Crăciun  Sirca  pe  timp  de  8  ani,  a  drep­
     te  fizică.  Cea  mai  cruntă   lindn-şi  domiciliul  în   De­  lucrările  tale,  Doamne !  Şi   ce  un  ultim  omagiu  avo­  —  îşi  trăia  căsnicia  îne­ turilor  prevăzute  în  arti­
     era   soarta   deportaţilor.   va,  strada  Călugăreai,  nr.  printre  ele  se  numără  re-            ci nclu-şi,  din cîhd  în  cînd,  colul  64,  litera  a  din  Co­
                                                                                 catului  şi  prefectului  ce-a
     Pregătirea  se  făcea  în  fie­                                            .reuşit  să  aprindă   flacăra   of-ul  în  alcool.  Aşa  s-a  dul  penal.
     care  seară:  într-un  sac  se                                              revoluţiei  la  vîrsta  de  nu­  întîmplat  şi în acea  seară
     puneau  cîteva  articole   de                                                                          funestă  de  î l   mai.  Intor-   M INO RI  TR IM IŞI
     mente.  ’  Mare  era  bucuria  Au înflorit castanii la Sorocă‘‘ si         ,  pregătire' militară   preala­  cîndu-se acasă într-o  stare   L A   REEDUCARE   î
                                                                                 mai  24-  de.-  ani,  fără  vreo
     îmbrăcăminte  şi  ceva
                         ali­
                                                                                                                                       PR IN   M UNCA
     oamenilor  eînd,  dimineaţa,                                                bilă.  în  replica  înf loriţilor:   destul  de  avansată  de  be­  Costică  II,,  un  adoles­
                                                                                                            ţie,  infirma  sa  soţie  i-a
     se  trezeau  în  aşternut  dar,                                             castani  de  la  Soroca,   au   reproşat  starea  în   care  cent  de  nici  16  ani,-  era -
     la  puţină  vreme  după  seu-,-   brindusele de toamnă la Tebea             înflorit  —  şi  vor  înflori   se  afla.  Ca  răspuns,  a  în­ dus  la   o  şcoală  ajută­
     lare,  în  cîtnpul  lor  de  ve­                                            pprurea  —o  brînduşele  de   ceput   s-o  lovească   cu  toare.  Nelu  P.,  cam  de  o
     dere  apărea  sacul  pregătit                                               toamnă  de  lâ  Ţebea,  amin-   duşmănie  peste faţă, corn-  ’ vîrstă  cu Costică, era  elev
     pentru  deportare.  în  tim­                                                tindu-ne  istoria  vitregă  a   presionindu-i  în   acelaşi  la  un  liceu  industrial  din
     pul  zilei,  încercau  să  uite,   2.  împrejurarea  a  fost  tra­  venirea  la  limba  română   neamului  cu  o  singură  vi­  timp  sadic,  cu  genunchii  Hunedoara.  Scăpaţi   de
     dar - uitarea   era  limitată,   gică  şi  mama  s-a  angajat   ca  limbă  oficială  în  stat,   nă:  aCeea  de  a  se  fi  năs­  zona  toracelui  şi  a  gîtu-  sub  supravegherea   fa­
     fiind  mai  degrabă  o  amă­  în  faţa  lui  Hristos   şă-1   •în  Moldova   basarabeană,   cut  aici  şi  pretutindeni  în   lui.  Ctnd  şi-a  dat  seama  miliei,  pe  care  au  păta-
     gire,  o  amînare.  Un  exem­  slujească  pînă  la  sfîrşitul   şi  scrierea  cu  alfabetul  la­  cele  peste  1 000  de  vetre,   că  inofensiva  "fiinţă  tre­ ştirb,  cei  doi,  care  şi  aşa,
     plu..  Lâ  Crăciunul  lui  '40,   vieţii.  Uneori  se  organizau   tin.  Podul  de  flori  de  peste   unde  s-au  descoperit— tot
     pe  masa. din  sufrageria  fa­  curse  de  vînare  a  fugari­  Prut,  'din  6  mai  a.c.,  este   atâtea  variante  ale  Miori­  cuse,  în  lumea-  umbrelor,  dădeau  dovadă  în  şcoală
                                                                                                            a  încetat  agresiunea.  Prea  de  un  comportament  la­
     miliei  Apostol  din  comuna   lor,  care  trebuiau  prinşi  şi   şl  el  o  împrejurare  fără   ţei,  Ca  o  confirmare   în   tirzlu.  bil,  au  pornit-o   hai-hui.
     Nimereuca,  judeţul  Soroca,   readuşi  în  cele  două  pro­  precedent  în  istoria  altor   plps,  —  dacă  mai  e  nece­  Comportarea  lui   faţă  Noaptea,  devalizau   de
     se  aşezaseră  tot  atâtea  ta-   vincii.  A   fost  cazul  „lui   neamuri.  Şi  tot  o comuniu­  sară  —■  cele  mai   multe   de  vecini  a  continuat  să  bunuri sau  ceea ce găseau
     cîmuri  ca  şi  în  anii  tre­  Ioan  Gabor,  fugit  din  Bu­  ne  spirituală  t-a  determi-   mănăstiri  şi  biserici  clădi­  fie  a  unuia  CU  sânge  rece,  „pus  rău",  unităţi  comer­
     cuţi,  numai  că  după  ru­  covina  şi  stabilit  în  Deva,   ■ nat  pe  fraţii  din  Basara­  te  pînă  la   .1  Decembrie   căruia  nu  i  s-a  întîmplat  ciale.  Fiind  trimişi   în
     găciune  un  tacîm  a  rămas   unde   a  decedat,  în  acest   bia  să  fie  prezenţi  la  mor*   1918,  pe  cuprinsul.  Daciei   nimic  în  familie.   Două  judecată  pentru asemenea
     în  plus‘  lipsea  soţul,  res­  . context,  poezia  lui  Dumi­  mlntui  din  Ţebea,  unde-şi   - Felix,  adăpostesc, sub  strea-   zile  mai  tîrziu  îi  spun&a  fapte,  împotriva-  lor,  Ju­
     pectiv* părintele  celor  şase   tru  Iov  ară  o  semnificaţie   doarme  somnul   de   veci   şină  o  funie  torsionată.  în   vecinului  său  C.B.  că-  so­ decătoria   Hunedoara   â
     copii;  fusese  deportat   de   deosebită:  ea  vizează,  ' in­  Avram   Iancu,  eroul-român   :•  trei,  prefigUrind   : Unirea,   fia  se  simte  bine,  că  a  luai  măsura  Internării  pe
     unul ‘singur.  Nici  astăzi  nu   tr-o  interpretare   alegori­  din  interiorul  arcului  car-   zămislită  odată  eu  naş ce,  mlncat  şi  doarme.  în -a -  timp  de  doi  ani  şi  şase
     sc  Ştîo  nimic  de  bietul  ora,  că,  retrospectivele  şi   pei}-  patin.  Prezenţa  lor  nu  este   :  rea poporului ramm*. ş i « *a-   . ceeaşi  zi,  Q  vecină,  L.F.  luni  a  primului  şi,  de. dai
                              - -SpJrtirî'te  cgjor  dgyâ   -întâmplătoare  .ci  este,   ro-
               .  ,   -•'Trapravrv-,.:                                           HzăîS--pfiiltmf totdeauna  la   . i-a  văsuţ. prin.  fereastră,  ani_a  celui  de  al  doilea
  a-  l  ţuitori  s-^u  împrăştiat  ca.   ViBcii. româneşti  In  ' ^ ^ ^ â t â r    ‘gfedire  şi            dormind  în  pat  ,  alături  într-o  şcoală  specială  de
 ;•   potîrnicbile  in  zările. Romă--  - -textul  Rom âââi^ M S i!  Pe   de /«îepiafere  a  Românilor   data  amintita,  de  moartă.  In  sfîrşit,  du­ muncă  şi  reeducare.
  K   niei.                    gîndul  omultA. nimeni   nu  -■  din  Dacia* Felix  ÎU  râport   '  Mereu  vor ■ înflori  casta­
  ţâ   Nici  viaţa   refugiaţilor   poate  fi  stăpîn  şl  deci,..nfe  -• câ-jŢemea  cînd  eroul  na-   nii  la  Soroca  şi  veşnică  va   pă  patru  zile  de  la  deces,   Rubrică  reerthată
                                                                                                            soţilor  L.G.  şi  B.G.,  care.
 ce   n-a  fost- mai  blindă.  6a - a   meni  nu  ne- putea  împie-  ţional  anîlnţît^ertf  .  a im e    fi  înflorirea  brînduşelor  «te   l-au- vizitat,  -li  s-a  părut   eu  ipriiipul
 -«■                                                   ;  gat pili  isterie,  tn   pofida   toamnă  Ih   T »ra   Zarandiţ          TRIBUNALULUI  JUDEŢEAN
      ridicat  probleme  ^  epprnţfe.  . dîefr  t şă • A£afltântâm  /            lui,  sub  fifldurite  aerfteaşi   suspect  mirosul  ce  ema­
      de  la  fuga  peste-  graniţă,   Cemăuţiul   lui  Emiriescu.  ’ tuturor  ' intfirdîcţUlor   i4e
      vremelnică/  pînă  la  vîna-  de  descălecătorul  de  limbă  pînă  la  22  Decembrie  89,  drapel.   ___
   1   2   3   4