Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_206
P. 3
ERf, 21 SEPTEMBRIE 1990 PAC..3
Calcarul înseamnă oţel pentru ţară
Sondaj de opinie
La poarta. Autocoloanei, lui. Minerii,,' artificierii, Vă rog să scrieţi că oa , în vederea cunoaşterii opiniei dum- Radio Coektail ; Conexiuni ii
domnul Roman Olaru,'re mecanicii , de utilaje; lu menii noştri d e. mare nă ' neavoaştră privind, emisiunile difuzate ; Sport { Legislaţia
vizor tehnic, ne spunea : crătorii- de la întreţinere dejde — Aurel Cojocaru, de Radio Timişoara şi pentru a răspun In' direct cu dv. ........Emisiunea de
— Astăzi avem 13 auto sînt la datorie, la calcar. Costan Iovan, Ion el.. De- de mai bine solicitărilor, vă rugăm să la 8 la 9 ...— .....; Viaţa literară ............. ; i
basculante active. Dar nu Ştim că pentru ţară cal mian, Ioan luga, Pavel răspundeţi cu sinceritate la întrebările Amfiteatrul artelor Universul
merge bine staţia de 'con- - carul înseamnă oţel. Avem Sabău, Neculai Chiriac, ca de mai jos, încereuind cifra din dreptul credinţei j Pop Matineu .......... .;
casare. Staţionează prea .calcar derocaţ, bun de ex să numesc doar cîţiva din răspunsului care reprezintă opinia dum Istoria muzicii rock ...... ; Odiseea
mult autobasculantele la pediat combinatelor de tre cei mai vrednici, . înţe neavoastră sau completând spaţiile res Rock _____ _Curs despre democraţie
descărcare. la Hunedoara şi Călan, pe leg cum se cuvine cerinţa pective. După completare, vă rugăm să ___ ; Emisiunea de muzică clasică •_____ _
—- Cîte autobasculante care eu îl apreciez la o de calcar pentru oţelul ţă decupaţi chestionarul ş i. să-l transmiteţi 6. La ce oră aţi dori să fie transmise
Stau în garaj î cantitate „de peste 80 000 rii şi muncesc pentru 1 el. pe adresa: Studioul dc Radio Timişoa emisiunile preferate' de dumneavoastră?
— 3 nu au anvelope, 4 Dar în Cariera de Cal ra, str. Pestalozzi, nr. 14/A, cod 1900. Pe (Atenţie I Ţineţi cont de punctajul aeor-
sînt fără baterii.. car d e 'la Crăciuneşti mai plic vă rugăm ,.şă specificaţi; Pentru dat emisiunilor la întrebarea precedentă):
Urcăm în „cariera albă“, Cum se derulează sînt multe situaţii nerezol- „Sondajul de opinie". r 1.....____ _ 2 . ______: 3. ....__ _ 4
împreună eu domnul sing.' vâfe. O seamă de mineri Vă rugârn ca răspunsul dv. să nu 7. Clare , din emisiunile noastre nu vă
Cornel luga, şeful carie o zi de munca la Ca au ieşit ' la pensie, Ca întârzie mai mult de cinci zile de la , satisfac 7 Vă rugăm enumeraţi, în ordine,
rei. Discutăm .pe concret, , riera de Calcar Cră- pretutindeni, schimbul . de apariţia'acestui chestionar. cinci emisiuni : 1. ........ 2. .... „... 3..........
la ‘ faţa locului: generaţii, nu s-a făcut lin. 1. Profesia dumneavoastră , . . . . 4.'.......... 5..: .........
' — După cum vedeţi, ■ ciuneşti ? Din noua generaţie, tinerii • » • » • • » • » • • ţ t 8. Ascultaţi emisiunile noastre: zil
scoatem calcar din trepte-; Viorel Cuc, ajutor, mineri 2. Localitatea în care recepţionaţi e- nic 1 ; cîtcodată ...,„.....„.2.
le 3 şi 4, preciza dumnea- şi Nicolae Iovan, (încă) misluniie noastre „ t . . . . . . . 9. Căror domenii credeţi că trebuie
tone. Şi puşcărite în carie necalificat, afirmau că -au 3. Virsta dumneavoastră . . . . . să le acordăm mai multă atenţie în e-
ră continuă conform gra învăţat multe de la cei 4. Cum recepţionaţi din punct de ve niisi unite noastre : social ......l 1; econo
MHNiILE MAMEI ficelor ;p e care" ni le-am bătrîni, mai învaţă mese dere calitativ postul nostru : foarte bi mic ........ 2; învăţămfnt t....... 3 ; cultură
stabilit. ria muncii în continuare". ne — 1; bine — 2 ; slab — 3, ........ 4); actualităţi 5 sport ........ 6!; (
(Urmare din pag. 1) — Dar pentru oţelul ţă
— Cu oameni harnici şi 5. Acordaţi, in ordinea preferinţelor sănătate ..... 7 ; muzică 8 ; alte do-.l
ne-a cusut pe rochiţe şi. pe serioşi, muncitori' destoi rii vom depune strădanii dumneavoastră, puncte emisiunilor pe m e n ii.....9.
tot mâi mari, asigurînd â-
ii motive româneşti.' CU nici,. cu •vechi’ state de- ser- care le difuzăm, ţinînd cont că aveţi Considerîndu-vă colaboratorul nos
cită răbdare ne pregătea vicii în cariera 1 noastră ceastă „pîine“ de bază, ca la dispoziţie 100 de puncte. Punctajul tru, mulţumindu-vâ 'pentru opiniile ex
pentru şcoală fustele .plisa- reuşim nu numai să dăm ; re este calcarul — ne spu maxim ce poate fi acordat unei emi primate, vă rugăm ca, în încheiere, să
domnul
nea-’ la' . plecare'
te şi fundiţele albe, scro zilnic siderurgiştilor de la Otto PolLak, tehnician nor- siuni este de 10 puncte : " ' întocmiţi un program ‘ pe o zi de emi
bite, adunîndu-ne, părul in Hunedoara şi Călan calca mator în carieră. Radioprogram matinal .......... ; Vîrsta sie, Tişa după cum acesta ar corespunde
codiţe lungi. Im reîntoar rul de care au trebuinţă, a IlI-a :...; Noi înşine ........... ; cel mai bine preferinţelor exprimate de
cere, găseam masa pregă ci să' le asigurăm de ~ pe Cu această convingere — Reflex ......Ca un fagure de dumneavoastră în acest chestionar. Vă
tită şi odăile primenite, îşi acum şi. stocurile pentru .susţinută prin tot - mâi miere ... ,..... ; De vorbă cu timpul li rugăm să vă exprimaţi şi o preferinţă
multe tone de calcar bun
găsea timp şi pentru stra la iarnă — continuă dom am coborît .şi rioi. din ber ........ .; Radioprogramul sătenilor muzicală (melodlie de miizică populară
turile şi florile din grădi nul sin®. Voicu Maeiu, răs ..........; Uniţi sub tricolor ...........; Idei sau uşoară); preferinţă căreia o să-i
nă, pentru , rnileuri şi ţe punzător de problemele e- „cariera albă". în d ia lo g ..... .... ; Expres Muzical răspundem în emisiunile noastre.
sături.. lectromecaniee din carieră. GH. I. NEGREA
Mă gindesc că poate
niciodată n-am preţuit des
tul grija şi renunţările ei,
iubirea Şi dăruirea pentru viaţa în Senat
noi, copiii ei, iar mai târ
ziu pentru familiile noastre.'
Cu aceeaşi dragoste, poa (Urmare din oog. 1) — C^oţi dori, domnii toare. Şi încă un gînd, per
te chiar cu mai multă, le senator Mihai Clieţan, sonal, care îmi umple ini-
şi-a crescut şi nepoţii. 'Cu nei singure forme de co să mai com unicaţi, citi- • de m îadrie-----ca ro-
îngrijorare şi bucurie, cu merţ (cea de stat) în co îSfâb-şi ca ardelean— şi pe
trudă şi cu bunătate ă luat muna. Crişcior, unde func torilor ziarului „Corin Oare electoratul hunedo-
parte la. urcuşurile ori co- ţiona şi forma prin tul liber" 1 rean - nţi-1 • cunoaşte : ‘a n fă.
borîşutile lor:..' , UJECOOP, ceea ce ducea —• Că atât eu, cit şi co cut ..parte din Comisia Se
Ne-am născut şi am cres lâ o 'serie 'de/nemulţumiri. legii'Jmeî —1 ’ dfiî HuneSoa- ' natorială cate a : propus
cut în ideea că aşa a fost
dintotdeăuna şi aşa trebuie De regulă, la sfîrşitul fie ra din Valea Jiului — instituirea zilei de 1 De
să fie. Uităm adesea cit cărei săptămîni.'— vinerea : vom/ milita, cu consecvenţă [ cembrie-ea Ziua Naţională
de mult ii datorăm mamei. , şi sîmbăta’ --^ ne aflăm în ; pentru elaborarea, acelor > a României şi mi-am ex 4. f
Să o cinstim şi să o pre teritoriu, - în mijlocul . oa- • legi: care săi răspundă cît primat în Parlament op
ţuim cum se cuvine! Căci
de-a lungul vieţii noastre, menilor care ne-au dat mai bine aspiraţiilor -;de ; ţiunea n-.eâ de cuget şi ŞCFU’ A CObORÎT IAR ŞTACHETA .«
cu mîinile ei ne-a apărat şi girul încrederii lor, cu dreptate, libertate şi bu- simţire. Nu voi uita ăsta :r 4^»
ocrotit, ne-a înălţat aţît care discutăm despre pro năstarşrale oamenilor-ppen. niciodată,
cît a avut putere, li sărut blemele care-i frământă în tru -statuarea unei demo — Felicitări, domnule Desen dc ALEXANDRU RUGESCU
mîinile cu recunoştinţă şi, senator şi mult succes, ■«r'V
las bobiţe de rouă şă-i această perioadă de mul craţii autentice, : viabile, în cOHfinuar(;, în înaltul
umezească degetele-i tru tiple convulsii şi exagerată , impusă de prezentul' Rpmâ- forum cu adevărat • de
dite. relaxare. n’iei. şţ. de. vremurile "/.vii mocratic al României: D U R A IEX, SED LEX!
SADISM ' na din bucătărie şi care
(Urmare din pag. 1) rea fugarilor, consideraţi Bogdan Petriceieu Haşdeu, ■neamul românesc are âcumr ŞI SÎNGE RECE era de cadavru în des
cetăţeni sovietici. La ceas de Mihail. Kogălniceahy; dreptul, nelimitat ia. isto-' Victima era de mai compunere. Secretul sa
ţările masive în Si bor'O. de noapte, prin pădure, cu .după care', ,;istoria.- feste ria sa. Amintim, aici şi mult timp imobilizată la dicei crime nu a mai pu
Ca pasageri prin această trei copii mici, dintre ca cartea; de căpetenie .a nea înmomiîntareâ l.ui.. Avram • pat datorită Unei senii- tut fi păstrat.
provincie românească am re unul în braţe, altul de murilor şi a fiecăruia .din- Iancu, săvîrşită la 15 sep paralizii, avînd şi handi Prin sentinţa Tribuna
cunoscuţi parţial, suferin ; mină şi ultfamH pe ume tfe noi", 'de.Mareşalul A le tembrie 1872, de un sobor capul de a fi cu 29 de lului Judeţean Hunedoa
ţele fraţilor de aici. îna rii mamei, doamn’a Tca- xandru Avcrescu; care ,a de 33 de preoţi, in tounte ani mai în vîrstă dedt ra, Crăciun Sirca a fost
inte, asemenea suferinţe eiuc a trecut — însoţită det făcut. România Mare şi : cu părintele M.ihălţan, ca cel căruia mulţi ani i-a condamnat la 18 ard în
le puneam la îndoială, con- un binevoitor — din Bu do mulţi alţii....' f re <a şi. vorbit mulţimii de spus, „soţul meu". chisoare. şi la pierderea,
siderîndu-le o imposibilita covina în România, stabi- Mări şi minunate sînt • moţi chemaţi , spre a adu Soţul — Crăciun Sirca pe timp de 8 ani, a drep
te fizică. Cea mai cruntă lindn-şi domiciliul în De lucrările tale, Doamne ! Şi ce un ultim omagiu avo — îşi trăia căsnicia îne turilor prevăzute în arti
era soarta deportaţilor. va, strada Călugăreai, nr. printre ele se numără re- ci nclu-şi, din cîhd în cînd, colul 64, litera a din Co
catului şi prefectului ce-a
Pregătirea se făcea în fie .reuşit să aprindă flacăra of-ul în alcool. Aşa s-a dul penal.
care seară: într-un sac se revoluţiei la vîrsta de nu întîmplat şi în acea seară
puneau cîteva articole de funestă de î l mai. Intor- M INO RI TR IM IŞI
mente. ’ Mare era bucuria Au înflorit castanii la Sorocă‘‘ si , pregătire' militară preala cîndu-se acasă într-o stare L A REEDUCARE î
mai 24- de.- ani, fără vreo
îmbrăcăminte şi ceva
ali
PR IN M UNCA
oamenilor eînd, dimineaţa, bilă. în replica înf loriţilor: destul de avansată de be Costică II,, un adoles
ţie, infirma sa soţie i-a
se trezeau în aşternut dar, castani de la Soroca, au reproşat starea în care cent de nici 16 ani,- era -
la puţină vreme după seu-,- brindusele de toamnă la Tebea înflorit — şi vor înflori se afla. Ca răspuns, a în dus la o şcoală ajută
lare, în cîtnpul lor de ve pprurea —o brînduşele de ceput s-o lovească cu toare. Nelu P., cam de o
dere apărea sacul pregătit toamnă de lâ Ţebea, amin- duşmănie peste faţă, corn- ’ vîrstă cu Costică, era elev
pentru deportare. în tim tindu-ne istoria vitregă a presionindu-i în acelaşi la un liceu industrial din
pul zilei, încercau să uite, 2. împrejurarea a fost tra venirea la limba română neamului cu o singură vi timp sadic, cu genunchii Hunedoara. Scăpaţi de
dar - uitarea era limitată, gică şi mama s-a angajat ca limbă oficială în stat, nă: aCeea de a se fi năs zona toracelui şi a gîtu- sub supravegherea fa
fiind mai degrabă o amă în faţa lui Hristos şă-1 •în Moldova basarabeană, cut aici şi pretutindeni în lui. Ctnd şi-a dat seama miliei, pe care au păta-
gire, o amînare. Un exem slujească pînă la sfîrşitul şi scrierea cu alfabetul la cele peste 1 000 de vetre, că inofensiva "fiinţă tre ştirb, cei doi, care şi aşa,
plu.. Lâ Crăciunul lui '40, vieţii. Uneori se organizau tin. Podul de flori de peste unde s-au descoperit— tot
pe masa. din sufrageria fa curse de vînare a fugari Prut, 'din 6 mai a.c., este atâtea variante ale Miori cuse, în lumea- umbrelor, dădeau dovadă în şcoală
a încetat agresiunea. Prea de un comportament la
miliei Apostol din comuna lor, care trebuiau prinşi şi şl el o împrejurare fără ţei, Ca o confirmare în tirzlu. bil, au pornit-o hai-hui.
Nimereuca, judeţul Soroca, readuşi în cele două pro precedent în istoria altor plps, — dacă mai e nece Comportarea lui faţă Noaptea, devalizau de
se aşezaseră tot atâtea ta- vincii. A fost cazul „lui neamuri. Şi tot o comuniu sară —■ cele mai multe de vecini a continuat să bunuri sau ceea ce găseau
cîmuri ca şi în anii tre Ioan Gabor, fugit din Bu ne spirituală t-a determi- mănăstiri şi biserici clădi fie a unuia CU sânge rece, „pus rău", unităţi comer
cuţi, numai că după ru covina şi stabilit în Deva, ■ nat pe fraţii din Basara te pînă la .1 Decembrie căruia nu i s-a întîmplat ciale. Fiind trimişi în
găciune un tacîm a rămas unde a decedat, în acest bia să fie prezenţi la mor* 1918, pe cuprinsul. Daciei nimic în familie. Două judecată pentru asemenea
în plus‘ lipsea soţul, res . context, poezia lui Dumi mlntui din Ţebea, unde-şi - Felix, adăpostesc, sub strea- zile mai tîrziu îi spun&a fapte, împotriva- lor, Ju
pectiv* părintele celor şase tru Iov ară o semnificaţie doarme somnul de veci şină o funie torsionată. în vecinului său C.B. că- so decătoria Hunedoara â
copii; fusese deportat de deosebită: ea vizează, ' in Avram Iancu, eroul-român :• trei, prefigUrind : Unirea, fia se simte bine, că a luai măsura Internării pe
unul ‘singur. Nici astăzi nu tr-o interpretare alegori din interiorul arcului car- zămislită odată eu naş ce, mlncat şi doarme. în -a - timp de doi ani şi şase
sc Ştîo nimic de bietul ora, că, retrospectivele şi pei}- patin. Prezenţa lor nu este : rea poporului ramm*. ş i « *a- . ceeaşi zi, Q vecină, L.F. luni a primului şi, de. dai
- -SpJrtirî'te cgjor dgyâ -întâmplătoare .ci este, ro-
. , -•'Trapravrv-,.: HzăîS--pfiiltmf totdeauna la . i-a văsuţ. prin. fereastră, ani_a celui de al doilea
a- l ţuitori s-^u împrăştiat ca. ViBcii. româneşti In ' ^ ^ ^ â t â r ‘gfedire şi dormind în pat , alături într-o şcoală specială de
;• potîrnicbile in zările. Romă-- - -textul Rom âââi^ M S i! Pe de /«îepiafere a Românilor data amintita, de moartă. In sfîrşit, du muncă şi reeducare.
K niei. gîndul omultA. nimeni nu -■ din Dacia* Felix ÎU râport ' Mereu vor ■ înflori casta
ţâ Nici viaţa refugiaţilor poate fi stăpîn şl deci,..nfe -• câ-jŢemea cînd eroul na- nii la Soroca şi veşnică va pă patru zile de la deces, Rubrică reerthată
soţilor L.G. şi B.G., care.
ce n-a fost- mai blindă. 6a - a meni nu ne- putea împie- ţional anîlnţît^ertf . a im e fi înflorirea brînduşelor «te l-au- vizitat, -li s-a părut eu ipriiipul
-«■ ; gat pili isterie, tn pofida toamnă Ih T »ra Zarandiţ TRIBUNALULUI JUDEŢEAN
ridicat probleme ^ epprnţfe. . dîefr t şă • A£afltântâm / lui, sub fifldurite aerfteaşi suspect mirosul ce ema
de la fuga peste- graniţă, Cemăuţiul lui Emiriescu. ’ tuturor ' intfirdîcţUlor i4e
vremelnică/ pînă la vîna- de descălecătorul de limbă pînă la 22 Decembrie 89, drapel. ___