Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_207
P. 1
t i B E B T A M O C R A Ţ I E, A P E V A R t
. V 1 U ® '
LIBER
SIMBATA, 22 SEPTEMBRIE 1990
Anul H, nr. 207 4 pagini - 2 lei
DUMINICA, 23 SEPTEMBRIE 1990
ANCHETĂ DE SiMBĂTĂ Ansamblul folcloric
„Doina Mureşului"
Ce mai afli, simbăta, pe la cozi? în Turcia
Ansamblul folcloric
E simbătă. Aştept şi eu mult mai în urma mea. „Doina Mureşului" , al
cu alţi 40—50 de cumpă Lingă o doamnă apare, Casei de Cultură^ 0răş-
rători la coadă, la maga jovial, un bărbat. „Du-te tie participă, în perioa
zinul de desfacere a căr tu dragă acasă că stau eu da 21—24 septembrie
nii din cartierul Progresul Ia coadă". Şi ca să fie cit â.c., >lă ediţia a iil-a a
din Deva. (Scriu, încă, cu mai credibil, bărbatul îi Festivalului rinternâţio-.
reţinere cuvîntul coadă» a-' întinde o legătură de chei. nai de~ .'folclor ’ _ „Aurul
sociat cu aşteptatul la ma O bunică aşteaptă la coa alb" de lâ KskîSehir —
gazine; firesc, după ce dă cu nepoţelul de "mină. Turcia. Credem că fru
atîta amar de ani cuvîntul «Vine, vine primăvara" cîn-- museţea folclorului hu-
în această asociere a fost tă nevinovat puştiul, uitînd nedo.i'e'âri; calitatea interj
prohibit pentru presă). că afară vîntul toamnei preţ arii membrilor an
Coada a fost, de cînd mă deja răvăşeşte frunzele samblului: vordeterm ina
•ştiu aşteptînd pe la ele, o moarte. " ■ '
inepuizabilă sursă de umor Din cînd în cînd, din .şi 'de această dată-1 ju
dar şi de noutăţi; mai magazia de mînă apare o- riul manifestării să ’ le-
vechi sau mai noi. mul cu- bardă, cel de la acorde. un loc, fruntaş,.
Aşadar, stau. Ba nu, mă tranşat. .«Două carcase mai Imagine din municipiul Deva, . Succes orăştieni!
mişc, cam cu o jumătate tranşez. Cine ajunge, bine".: Foto N iCOLAE GHEORGHIU
de pas la 5 minute, Merge Şi coada se mai scurtează
greu cu un singur om la cu 2—3, mai creduli. Se
tranşat şi altul la servit. face însă repede la loc pen
Un bătrin, de la ţară pe tru . că, pînă la termina Cum sînt distribuite coletefe
cit se vede, a fost. cu lap rea programului ' mai e CONFERINŢA EXTRAORDINARA A
tele la piaţă* ar vrea să mult. Puştiul îi dă mai de sosite din străinătate
plece acasă cu carne. De parte cu «vine, vine pri FEDERAŢIEI SINDICATELOR MINIERE !
grăbit ce-i, se aşază chiar ; măvara". «Cfnd vine, co
în faţa tejghelei. Un ins ' pile, şi pe. strada noastră?" d in r o m â n i a I • O propunere ce n-a fost lnată in seamă • Ope
mai din coada cozii, ii a- :■ '—■ îmi vine ‘ să-l întreB. rativitatea — cnyintul de ordine- al poştei' a Păreri
postrofează: «Moşule, la Doamna cea plecată aca Ieri s-au încheiat lucrările Conferinţei Extraor sincere, competente • Nemufţuiriiri gratuite • Cole
coadă !1'. Şi ca n u , cumva să se înapoiază şi-şi reia dinare a Federaţiei Sindicatelor Miniere din România tul alb, cnsut cu aţă neagră. » A p el' la Organele dio
«moşul.", să ia carne peste locul în rînd. Bărbatul ca — ce s-au desfăşurat la Casa de Cuitură din Deva. Capitală.
rînd, s-a aşezat plndar lin ro i-a ţinut locul se retra- . In prima parte a acestora, s-au adoptat amen Distribuirea cotatelor so efectuează această, opera
gă el. După un timp, bă A stat la coadă damente ta StatMtul ESM.Tt. şi s-au hotărit o seamă site din străinătate . conti ţie. La el se adaugă mo
trânul pleacă. Paznicul co ţi a consemnat de modificări In,structura organizatorică a acesteia. nuă . să provoace dureri duri cum este organizată şi
zii rămîne pe loc. Peste ION CIOCLEI La acest din urmă punct, reprezentanţii sindicatelor de cap unui important nli- se-'desfăşoară. parcurgerea
puţin timp, pleacă şl el, miniere din Valea Jiului n-au fost de- acord cu pro măr de cetăţeni dîn Deva distanţni latre expeditori
cu plasa încărcată. Şi era (Continuare in pag. a 2-a) şi din celelalte localităţi şi dosunatori.
punerile prezidiului referitoare la componenţa Birou hunedorene. Faptul se ex Am asistat luni,. 17 sep
lui Executiv al F.S.M.R. şi s-au retras. Astăzi, con plică prin aceea că în ju-„ tembrie a.c„ în incinta: O-
semnăm doar acest fapt, prppunîndu-ne să revenim deţul nostru continuă şă ficiului , Poştal- N r.‘ 3 din
existe — deşi ziarul „Cil- Deva, la distribuirea co-
m H m i iu m cu amănunte intr-unui din numerele viitoare ale vîntul liber" a propus să
ziarului nostru. sporească ' numărul de u- TRAIAN BONDOR
nităţi de acest fel: — un
Am început să numă In astfel de momente,
răm zilele, lunile de la gîndul ne poartă, deopo singur oficiu poştal care (Continuare in pag. a 2-a)
Revoluţie încoace. Deşi trivă, spre viitorul po
; drumul , pe care am por- porului nostru aflat în cea
' nit este ireversibil, ne mai- fascinantă perioadă
'"bucurăm pentru orice cli a istoriei sale contempo Societăţile comerciale—în spiritul Codului
pă petrecută în libertate rane. Perioadă în care, I
$i democraţie. Nu-i vom printre frămintări, unele
uita, pentru că nu avem dureroase, stări -de incer I
dreptul să-i uităm, pe titudine şi confuzie, in comercHri român (1887)
cei care s-au jertfit pen care scepticii nu mai I
tru demnitatea noastră, lucrează, deşi simt că : ar Se vorbeşte tot mai de stat,, sau a, altor titluri bani. unei persoane sau
trebui să facă ceva, între în comun, cu scopul .de linei întreprinderi, cu do- I
faptă ce părea la un mo- mult de societăţile co- de credit' care circulă In a'îm părţi foloasele ce ar
zărim o zare de lumină.
beneficiile I
- merit' dat, chiar imposibi Această perţoadăf-de tran I merciate şi regiile auto . comerţ. • * putea fi realizate. . Con bindirea dreptului de a
lă sub dictatură. Sroii ziţie, pe care mulţi , o nome care vor lua fiinţă, Comercianţi sînt denu tractul de societate . .de-, participa - la
ca ■ o punere' în practică- miţi cei care' fac ~ 'fapte pc care le realizează acea
vor rămîne veşnic în ini consideră încă de provi a - principiilor democra de comerţ, avtîid comer termină persoana juri , persoarjă sau întreprin I
dică respectivă.'
mile şt sufletele noastre. zorat, trebuie să ne con tice axate pe privatizare, ţul ca o profesiune obiş-, Societăţile comerciale dere din activitatea- : pe
In memoria lo r , vom aşe ducă la un liman al li pe instituirea econom iei' nultă, precum, *Ş» societă au drept obiect unul sau care o desfăşoară, fn loc I
de piaţă. Cetăţenii sînt, ţile comerciale. Deci — de bani, comanditarul
za o floare, vom lăsa să niştii şi demnităţii. Am mai m ulte. fapte de co poate împrumuta (investi) I
însă, prea puţin familia, zice; textul . legii - * nu
picure o lacrimă la locu ales în fruntea noastră rizaţi cu noţiuni care ţin orice persoană care- face merţ. Formele .obişnuite şi acţiuni. In cazul cînd
ale'societăţilor comercia
rile sfinte, In amintirea oameni competenţi,. lucizi. de activităţi comerciale, o operaţiune de ; comerţ, le sînt: L Societate în nu capitalul comanditarilor I
este împărţit în acţiuni,
lor, astăzi vor bate din Să avem încredere în ei. din sfera" comerţului li intr-un- chip accidental, me colectiv. Membrii a- societatea este denumită I
nou clopotele lăcaşurilor Să avem, mai ales, în ber, p riva i Să încercăm este considerată comer cesteia răspund solidar şi
să intrăm ci te puţin in ciant. societate în comandită
de cult, iar slujitorii bi credere unul în altul pen nelimitat, adică cu între iar dacă nu I
teritoriul cuprinderii d - Comercianţii sînt obli gul lor patrimoniu, pen pe acţiuni,
sericilor vor oficia slujbe tru a ne simţi aproapele torva noţiuni legate de gaţi ca înainte de înce tru obligaţiile sociale con ' este împărţit pe acţiuni,
de pomenire. Pentru eroii tot mai aproape. . Numai comerţul privat, cu care, perea comerţului să cea tractate de societatea co poartă denumirea de I
comandită
în
societate
— martiri ai Revoluţiei, astfel putem trece „vă de acum înainte, cetăţe ră înmatricularea în re mercială respectivă. 2. simplă. 3. Societate ano I
nii vor avea tot mai gistrul comerţului care se Societate în comandită.
pentru toţi eroii neamu mile'1 zilelor ţi lunilor ce
mult de a face. ţine la oficiul camerei de Este compusă din două nimă. In aceasta, obli
lui căzuţi pe câmpul de vor urma. Să credem în gaţiile sociale sînt garan I
Noţiunile la care
comerţ locale. Sînt obli
luptă pentru libertatea, noi şi în viitorul Româ refer sînt formulate mă gaţi, de asemenea, să ţi feluri de membri asociaţi, tate numai pînă la con
în
unii- denumiţi comandi
unitatea şi integritatea niei ! Codul comercial român, nă nişte registre ca : re taţi, care au o responsa curenţa urmi capital de
patriei. ■ MINEL BODEA terminat, iar asociaţii nu
din 10 mai 1887. O pri gistrul jurnal, registrul bilitate nemărginită şi
mă noţiune de bază este inventar şi registrul co solidară faţă de obliga răspund decît în limita
aceea a faptelor de co pier. ţiunile sociale contrac sumelor Cu care s-au o-
merţ, care constau în : Ca să putem vorbi de tate şi alţii, denumiţi bligat' sau a valorii ac
cumpărări de produse sau societăţi comerciale, este comanditori, care au o ţiunilor lor.
WM4 P SI? mărfuri spre a fi revîn- nevoie să cunoaştem, în responsabilitate mărgini lectiv ş i. cele în Coman- ;
Societăţile în nume co
tă la o sumă cu care au
dute, fie în natură,
context, cuprinderea no
fie
după ce s-a îndeplinit o ţiunii de societate. Drep contribuit la formarea ca- - dită (simplă sau pe ac- :
— Aşteaptă afară un domn care doreşte să va pitalului social. ţiuni) există sub o firmă'
vorbească. lucrare asupra lor, sau tul comercial defineşte
numai spre a fi închiria
— ţn ce problemă ? societatea ca fiind un Spre o mai bună înţe ARON GARBOVEANU
— A r vrea să afle „secretul succesului dumnea te; de asemenea, şi cum contract; prin care două legere menţionăm că a
voastră". părarea' spre a se revin sau mai multe persoane comandita înseamnă a (Continuare in pag. a 2-a)
—- E de la gazetă.., sau de Ia p o liţie? ! de a obligaţiunilor emise ’ se învoiesc să pună ceva împrumuta, (a investi)
