Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_207
P. 2
PAG 2 GUVÎNTUL LIBER
O societate umanitara
Popasul Dumbrava va deveni INFORMAŢII • HOTE • OPfHIt
C r a c a i R o ş i e
un important obiectiv turistic DISCUŢIE male, întrebăm: „unde le unităţi cu gogoşi, proas
R o m â n a PĂG U B ITO ARE păşunăm ?". (EMANOlh pete. *
Cei care au avut ini
Dcsfăşurîndu-şi "activita. Cei care eu călătorit MOTOC, Bîrsău, nr. 252). ţiativa funcţionării gogo-
tea po baza legilor statu Pe D.N. 68 (Deva — T i. U.J.C.A.P.A.D.M. Deva şi miercuri, 12 septembrie, DE CE L A M A R G IN E A şeriei — respectiv ţami-
lui român, a Convenţiilor mişoara), la marginea co Do ret Anueuţa, respon la ora 13fi&, cu autobu P A R C U L U I? lia Sabău GheorgHe şi
umanitare de la Geneva, munei Lăpugiu de Jos, sabilul unităţii, noul o- zul 31-HD-7387 de la Hu Viorica r-r sînt animaţi
la care a aderat şi Româ într-o frumoasă dumbra biectiy turistic va - dis nedoara la Deva fi s-au In multe locuri din de cele mai bune inten
nia, şi a celor şapte prin vă, funcţionează de mai pune de o sală cu 90 de urcat pe traseu, au avut cartierele Hunedoarei este ţii. Pe viitor, ei asigură
cipii fundamentale ale Cru mulţi ani un bufet cu o locuri la mese, o terasă şansa unei economii de vizibilă preocuparea pen cumpărătorii că vor di
cii Roşii — umanitate, im terasă de vară; unde tu acoperită, un bar, bucă ciţiva lei. Cum ? Simplu. tru buna gospodărire şi versifica produsele, vor
parţialitate, neutralitate, riştii aflaţi în trecere pot tărie, depozit, gospodă Dacă nu au urcat din au- înfrumuseţare. Cu atit moderniza continuu lo
independenţă, caracter be servi o masă bună şi pî- rie anexă. togară, n-au avut la ei mai mult ni s-a părut ne calul, tn paralel cu prac
nevol, unitate şi universa nă nu demult, beneficiau din tntîmplare un bilet lalocul lui amplasarea li ticarea unei serviri civili
litate — Societatea Româ , şi de eîteva căsuţe pentru — Dorim să asigurăm ţi au mizat că vor găsi nul chioşc, nr. 3 (nici zate, în condiţii de igie
nă de Cruce Roşie, fonda odihnă, Locul deosebit de o funcţionalitate neîn in autobuz, au mers pe măcar arătos) de desface nă desăvîrşite.
tă în anul 1876, organizea plăcut şi atractiv, vadul treruptă, şi în sezonul re blat. Iar cei care au a- re a legumelor şi fructe Sugerăm ca o altă per
ză anual, în luna septem comercial ce există pe ce — preciza dl. ing. Ni- vut totuşi bilete şi au lor, în colţul parcului, la soană decît hceea care
brie „Săptămlna Crucii colae Jurca, preşedinte fost inspiraţi să nu te cîţiva zeci de metri de pri
această importantă arte serveşte, să încaseze con
Roşii". ră de circulaţie au făcut le U.J.C.A.P.A.D.M. In composteze tn autogară, mărie. Zilele trecute în jur travaloarea preparatelor,
Activităţile din acest /an acest scop, se vor ame le mai pot folosi o dată. de cincizeci ăe oameni
ca Uniunea Judeţeană a Sau, cine ştie, poate de iar vestimentaţia să co
ale „Săptămînii Crucii naja ,şi căsuţe ca apro erau la rînd să cumpere respundă intru totul li
Roşii" se vor desfăşura în Cooperativelor de Pro» xim ativ 60 de locuri, cu mai multe ori, dacă taxa varză ale cărei frunze se nul comerţ eu produse a-
perioada 23—29 septembrie ducţie, Aehiziţii şi Desfa posibilităţi de parcare toarea procedează ea la împrăştiau şi pe zona Umeniare. JB. SIN A)
la nivelul întregii ţări, a- cerea Mărfurilor Deva, corespunzătoare a maşini cursa amintită. Adică, fn verde. In spate era for
vînd ca emblemă generoa să se gîndească la con lor proprietate personală. loc să-şi facă datoria, stă mat un morman de lăzi LIPS A
sa deviză „Participare — struirea unui adevărat o- Dar căsuţele vor fi în de vorbă cu persoanele goale. Contrast . izbitor DE C IV ILIZ A ŢIE ,
Dezvoltare". biectiv turistic. Drept ur aşa fel amplasate şi în din cabina şoferului. Pă eu centrul vechi al ora D AR ŞI DE INTERES
.Activitatea Comitetului mare," proiectul noii clă gubitoare discuţie. Căci şului ! Şi la eîteva sute
Judeţean Hunedoara de diri a început să prindă grădite, îneît locatarii să e greu de crescut că l.T.A. de metri, se află cea Peste drum de Fabrica
Cruce Roşie vizează orga contur. Lucrarea a fost se simtă cît mai bine, a- stă atit de bfne cu veni mai mare piaţă agroali- de Tricotaje din ffune-
nizarea şi desfăşurarea a- preluată de întreprinde propiat condiţiilor de a- turile incit să-fi transpor mentară din judeţ, cu " doara s-a mutat tempo
rar staţia
de autobuze.
dunărilor de alegeri ale co rea de Execuţie şi Exploa c asă. . - te călătorii pe gratis. (V. un platou intim, unde se
mitetelor de Cruce Roşie tare a Lucrărilor de îm Să mai adăugăm că va ROMANf pot amplasa multe chlş- H irtli şi resturi de tot
municipale, orăşeneşti şi bunătăţiri Funciare. loarea investiţiei,, depă curl. Adică, loc pentru felul împestriţează locul.
comunale, prezentarea- de Miercuri, 18 septem şeşte 1,8 m ilioane'Iei, că „N U AVEM PĂŞUNE.-" comerţ civilizat. Este adevărat că un om
pe
civilizat nu aruncă
midrospectacole la cămine brie a.c., i-am găsit la există o susţinută . pre DUitotdeauna am fost (S. CERBU) jos ambalajele de la dul
le de bătrîni şi şcolile spe lttcrU aîei pe Emeric Ba- ocupare din partea- bene buni crescători de anima
ciale cu sprijinul aşeză log, Marfa şi Andrei Se- ficiarului şi a construc le. Ne aduceau foloase. U N IT A T E A PR E C IA TA ciuri, cotoarele de la fruc
mintelor de cultură şi a torului ca anul viitor, tu Aşa ne ştiam — cu ani te sau biletele folosite.
Dat iot atit de adevărat
unităţilor de îAvaţămînt, beştein, Constantin .Ma- riştii să găsească, în dru male în ogradă. Dar anul tn Simeria, pe Şoseaua este că dacă ar exfsta
difuzarea timbrelor de nolaehe şi- Csaba Balog, mul lor, un adevărat po acesta avem un necaz : Naţională, în vecinătatea
Cruce Roşie către popu meseriaşi buni, destoi ni s-a luat păşunea. Am liceului industrial, s-a aici un coş de gunoi,
laţie, eu sprijinul Inspec nici. Cu ajutorul unei' pas ‘ospitalier, în care... întrebat la Primăria' din deschis. de eîteva zile un foarte mulţi călători ar
toratului Judeţean pentru macarale se montau i „pa-f serviciile să fie cu ade Hărău şi ni s-a spus că chioşc, respectiv o uni pune în el resturile şi
Cultură, întreprinderii Ci fiarele" grele din beton vărat civilizate. „aşa a hotărît (lealul Sil tate privatizată de prepa nu te-ar mai aruiicg pe
în care se fixează stîlpii. rare şi desfacere a gogo zonă verde de alături.
nematografice . Judeţene, vic*. O fi hotărît, dar
Consiliului Judeţean pen Cornel Mârdan;' ' de la SABIN CERBU noi, crescătorii de ani- şilor şi cafelei. Chiar dacă staţia este
tru Educaţie Fizică şi Sport, Beneficiari ai servicii doar temporar aici (pînă
Direcţiei Sanitare a Jude lor acesteţ unităţi — d e ' la terminarea lucrărilor
ţului- Hunedoara şi Orga altfel nUmeroşi datorită de modernizare a străzii),
nizaţiei Tineretului Liber amplasării intr-un vad un coş de gunoi se poate
Deva. în acest sens facem bun — sînt mulţumiţi ăe găsi, asigurină astfel un
un apel de suflet către serviciile personalului, aspect civilizat zonei de
populaţie să sprijine dis respectiv de aproviziona la intrarea în municipiu.
tribuirea acestor timbre, rea permanentă a micii (V. R O M AN )
deoarece sumele încasate
prin vînzârea Id rv o r fi fo
losite, de către 'Societatea Gum sîrrt distribuie coleteie
Română, de Cruce" Roşie,
exclusiv in scopuri uma
nitare. sosite dm străinătate
In încheierea Săptămînii
se va organiza pe Stadio (Urmare 4»ii oaa 1) pretindea că. Cineva din
nul „Cetate" din Deva tra străinătate i-a ‘expediat
diţionalul concurs judeţean letelor expediate din afara nişte lucruri — cu multă
al grupelor sanitare, pre
graniţelor ţării pe adresa vreme în urmă — şi încă
cum şi concursuri de de unor oameni din reşedin nu le-a prim it I s-a expli
sene pe asfalt, pe tema' ţa judeţului, precum şl din cat că la Deva încă ’ n-a
„Crucea.Roşie .şLcppui". , Simeria, Hunedoara, Că- sosit coletul. Nu l-a satis
Ădresîndu-vă invitaţia de făcut răspunsul şi a placat
a participa cu ataşament laa, Haţeg ş,a. Operaţia — bombănind.
Ia care asistau şi doamna
uriaanitar la activităţile din Zqe Vodean, tehnician Ia In faţa ghişeu)ui ajun
„Săptămîna Crucii Roşii",
Direcţia Judeţeană de Poş g e-fesif Vintilu din Deva.
ne exprimăm convingerea tă şi Telecomunicaţii, şi Ştie că fiul său, aflat în
că o nouă Cruce Roşie în plutonierul adjuteni Va- Austria, i-a trimis nişte
Rpmânia este posibilă da sife Cărăguţ, de ia Poliţia lucruri. I se aduce un pa
c i participaţi şi dumnea Gjţr.ii Deva — se desfăşura ch et învelit în- pînzâ albă.
voastră.
cu- operativitate. Şefe uni Plumbul pus ta capetele
CO M ITETU L JUDEŢEAN tăţii, doamna Zoe Cioba- sfori! eu care era legat,
h u n e d o a r a Petrila. Prin comerţul stradal, cumpărătorii îşi procură legume şi fructe nu ’eîntărea figfare trim i era intact, dar, pe o mar
DE CRUCE ROŞIE proaspete. Foto N. NEGRU tere, desfăcea ambalajul, gine fusese cusut eu , aţă
după care vameşul Dorin neagră, semn că a fost vio
Bărnuţid, cu ochi de ex lat. Se desface, se face In
& mai afli, sMăta, pe la cozi? pert, controla conţinutul, constată c i lipsesc: un ra-
ventam! conţinutului şi se
peptru a depista eventua
l e i abateri de la legea dioeasetsfe», eîteva pache
(Urmare «fer pag. 1) ge înainte, mai mult cu (Urmare din pag. 1} lului existent (cu unele vamală. N-a găsit nimic. te cu cafea, trei casele şi
birturi şi cafenele şi mai Totul nu dura mai mult eîteva perechi de ciorapi.
excepţii). Ele (Cblîgaţiu-
g e în gardă, pe mărginea puţin cu alte activităţi ce socială, spre deosebire de nlie) reprezintă o sumă de eîteva minate. Cîtorva Se cercetează actele înso
cozii. Cînd doamnei îi vi rute de populaţie. Mă gîn- societăţile anonime care de bani împrumutată (de dintre cei ce treceau -prin ţitoare şi ge constată că
ne riadul la tejghea, ia desc la remarca mucalită nu au firmă socială, ei pusă) de la cumpărăto faţa noastră le-am pus a- pachetul a fost viciat ia un
carne-, plăteşte şi pleacă. a unui prieten de-a! meu, au o denumire partlcu- ceeaşi întrebare: «A ţi avat oficiu din Bucureşti, Tot
rul lor, care trebuie res
După dînsa, la rînd se pro- aşezat într-o funcţie mai laxă satf o- indieatie a o- tituită lata-oa- anumit necazuri cu privire la pri de acolo a venit şi un pro
ţăpeşte „soţul", ia şi el car aproape de privatizare biectivului fe r de activi mirea trimiterilor din ces veribaî, scris d© mină,
ne, plăteşte şi, pleacă feri „Cînd vine « t e unul şi tate ţinu şi eare dau drept străinătate Iată eîteva ce avea eitevâ semnatari
cit. Ne-a tras în piept. cere aprobare pentru vreo deţinâtoruluf la- O ds- din răspunsurile ce ne-au indescifrabile Acestea sînt
Tertipuri de a te înfige unitate de prestări servicii Societăţile comerciale pot bîndă anuală, fixă. (N a' fost date : însoţita de ş t a n g ă No
mai în fruntea cozii. îmi vine să-I pup, atît sînt fi sodefeţi pe acţiuni, al la dreptul de participare A to k D ndola: Am pri m ei dttn Gsfetală, ee poar-
„A i văzut, dragă, la a- de rari". căror capital este împăr la beneficii). mit mâl multe cetate In tă m in ân d 48 Şi «ea a O»
îîmentara (magazinul ali Ce să-i faci, „c'est Ia ţit în acţiuni, adică în Regiile autonome apar ultima vrem e şi nu am re ficiuîui Poştal Ni*. B. Gel©
mentar nr, 9 — n.nj, aco hlrtii de valoare reprezen- ţin statului, beneficiile clamaţii asupra modului două ştempBe arată pre
lo unde a fost raionul de vie“, cum ar zice france tînd parte din capitalul in din afaceri fiind încasa cum lucrează poşta. cis unde s-a săvîrşît aten
zul, adică „aşa-i Ia
vie"
chimicale se deschide un vestit, de o valoare egală. te de stat, iar pierderile Arpad Balogh: Tot ceea tatul Ia Integritatea co-
birt particular. Asta ne (întt-o franţuzească de bal Acţiunile pot ti obţinute se . suportă da ta bugetul ce ral s-a expediat a ajuns iebdul şi, deci, sînt uşor
mal lipsea în cartier*. „Da, tă). priii cumpărare şi de alte statului. Statul, ca şi «o- In bune condiţii şi în timp de depilat autorii faptei.
tu. Se vede că cei ce i-au Mi-a venit rîndul la car. persoane. R e (acţiunile) cietâţile comerciale, poate Apelăm pe această ' cale
dat aprobarea sînt hotărîţi ne. A trecut exact o oră conferă deţinătorilor drep emite obligaţiuni. libert Alexandrei - Poşta la Poliţia Capitalei, la Po-
să sfideze un cartier în şi jumătate de cînd m*am tul de participare la a- Prin succintele preci îşî îndeplineşte Uţia C i Bor Ferate şi la
treg" jSe poate eă-î demo -aşezai & coadă. Şl n M a- facerile şl profiturile în zări de mai sus sperăm buţiile ce îl revin. N-am Direcţia de speeiaHtate a
craţie şi privatizarea e la cum, coada nu numără mai derit *S4 acbic reulţamiri. Ministerului Paşte^r şi
treprinderii. Pot fi nomi
ordinea zilei. Cum de nu puţin de 40 de oameni. native sau fe purtător. că am ador o m ică con Drept este că s-au Ivit Telecomunfe&ţaîor I»n(ru
îe-a dat în gind să deschi Or, o oră şi jumătate şi de tribuţie ic tet«tegere»aM i $i eîteva situaţii nedorite,
dă aici un magazia alimen cîte ori 401 Ce contează, Societăţile comerciale completă • prefalemeircr u a t t l i i t i f t i a m Mm « l i limpeidrea taavuflaft fn-
„ şa- reretpsta no» ^werenBtaoppr
tar particular, să-l concu timpul e etern. Nu şi pen pat emite şi obligaţi uni, legata de soctateţita «•» fie dai Iul un colet sosit stetănb pe acssstR Ifeie cu
atît m at mult ea cît an ast-1
reze pe cel al statului ?**. tru noi, pămîntenîi, dar care sînt titluri la pur merctaie. care ta a n t a ) pe numele şi «dresa flotai
Propuneri, păreri, pro şi vorba puştiului, „vine, vine, tător sau normative, însă vor fi legalizate în ţara său, fără să aibă procuri f « l de eat nu este stegu-
contra. Şi privatizarea mer primăvara", . numai în limita _ capita inffjQntni In acest sena. Un «3tul ^ îtataRtata ti «Mtan
vreme. / ---------------..