Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_209
P. 1
L I B E R T E M O C R A T I E , ' A D E V A R 1
ZIAR NDEPENDENT AL JUDEŢULUI Anul II, nr. 209 MIERCURI, 26 SEPTEMBRIE 1990 4 pagini - 2 lei
CONFERINŢA E X T R A O R D IN A R A
Oamenii vin A FEDERAŢIEI SIN DICATELOR MINIERE
DIN ROMANŢ A
cu încredere Ce a determinat gestul
minerilor Viii jiului
la primărie
Aşa cum consemnam în
nr.' 207 al ziarului nostru, pre conducerii executive a
federaţiei,
învinuind-o că
' t . ■ în cea de a doua zi a Con a făcut extrem de puţin
ferinţei Extraordinare a pentru întărirea unităţii
Interviu cu domnul ing. IONEL BOTOROAGÂ, Federaţiei Sindicatelor Mi minereşti. Aşa. s-a ajuns
niere din România,. ce; a ca fostul lider, domnui
primarul municipiului Petroşani
avut loc Ia Deva,, reprezen Napău, să-şi dea .demisia,
tanţii minerilor din Valea iar . vicepreşedintele n-a
— Mai întîi, domnule — Şi unde arde ? Jiului au părăsit „in cor-' vrut să-i ia locul. ,
S-a discutat mult şi în
primar, să lămurim o pro — Dar unde nu . arde ? pore" sală. contradictoriu, vehement,
Gestul lor a surprins şi
blemă. Eeliipa administra Iată, de exemplu, producţia cei rămaşi’ l-au condamnat, s-au adus acuzaţii la adre
ţiei de stat a municipiu de cărbune nu merge aşa interpretîndu-1 ca un act sa minerilor din Vale, nu
lui Petroşani va organiza cum trebuie. Este şi. trea ce scindează.....Federaţia întotdeauna argumentate.’
şi conduce activitatea tu ba primăriei, dar este în Sindicatelor Miniere din De altfel, conferinţa n-a
turor localităţilor Văii Jiu primul rînd a Combina ţara noastră. - avut o . ordine de zi clară,
lui ? tului Minier Valea Jiului Ce a determinat o ast s-a discutat de toate, ames-’
— Sigur, ca ' structură şi. a unităţilor din subor fel de atitudine din partea tecîndu-se. lucrurile, în
organizatorică, ele sînt dine. -Cei- de acolo să ia minerilor Văii Jiului ? De devălmăşie. Aşa s-a . cris
subordonate municipiului, măsuri, să facă ordine, să altfel şi în prima zi a con talizat .dorinţa minerilor
însă noi, de la Petroşani, pună activitatea pe ştrec, ferinţei s-au produs unele din Oltenia şi de la Baia
nu ne vom substitui con discuţii între _ minerii ■ din Mare care ar fi vruţ să
ducerilor primăriilor locale, pe linia de plutire. Noi Valea Jiuiui şi cei din preia . conducerea F.S.M.R.
nu. le vom prelua răspun colaborăm bine cu ei. îi alte judeţe, spunîndu-se —- Conflictul a izbucnit h-
derile.şi problemele pe care ajutăm şi ne ajută. Său, ' transparent sau mai ■ pe tunci cînd s-a propus de
Ie au de rezolvat. Cei mult, au început şcolile. Au apă faţă — că această catego către prezidiu : reducerea
le vom ajuta, în măsura în rut nereguli.! în . pregătire, rie de lucrători a benefi numărului membrilor bi
care vom putea. In . rest, organizare, asigurarea ca ciat de o seamă de avan roului executiv de la 21
fiecare primărie, fiecare drelor didactice etc. Hai taje din partea Guvernu la 9. Tot prezidiul a pro-
primar de oraş au autono acolo. Este haos în co lui. Cei învinuiţi n-au răs
mie şi independenţă, au merţ.' Şi nu doar în Valea puns la asemenea atacuri TRAIAN BONDOR
datoria să-şi conducă acti Jiului. Lipsesc o serie' de Construim, dar în ce ritm ? — şi bine âu făcut —, în
vitatea şi să-şi soluţioneze produse,. dar proliferează Foto N. NEGRU schimb au adus critici as (Continuare în pag. a 2-a)
de sine stătător proble corupţia şi bişniţa. . Con
mele din teritoriu. ducerile de unităţi şi or
— Sînteţi numit primar ganele de ordine nu inter Apropiindu-te, în torsul peraţia aceasta va continua
de puţin timp. V’-aţi racor vin operativ, eficient. Tre lin al Daciei, de „draperii Scurta istorie încă mulţi ani. Lucrările
dat deja la complexitatea buie să discutăm, să luăm le" munţilor Retezat întin cu intensitate mai mare :
vieţii municipiului ? măsuri. Apoi, vine iarna. se brusc în faţa ..ochilor, a unui şantier depuneri de argilă, de fil
— Nu în totalitate. Nici Oamenii au nevoie de apă, spre cer, pe drumul din tre şi. anroeamentcs beto-
nu se putea. Viaţa P etro de lumină, de căldură. tre Clopotiva şi Brazi, nări. ,v
şani ului, a Văii Jiului este, I.G.C.L. Petroşani a cam simţi cum începe să ţi se poporului tău. N u! Po vesel şi trepidant, pînă Dacă puterea, spuneam,
într-adevăr, complexă, di legene în trup — greoaie porul care are aceşti munţi la „poalele" "barajului din vine dinspre munţi, tot din
versă. interesantă. Deocam Interviu realizat de ca o ursoaică — o putere grandioşi nu ya pieri nici inima Retezatului. „A mai acest fermecat „izvor" vine
în prezent şi o parte din
ceva" — ne
crescut eu
dată. o spun .cu toată sin DUMITRU GHEONEA nebănuită. Este un senti odată, pentru că puterea spune di. ing. Aurel Dan, lumina caselor noastre. Nu
întotdeauna
lui va veni
ceritatea, lucrăm pompieris ment atît de curat şi de dinspre crestele ceţoase pe şeful brigăzii de aici. Cota ne-am oprit prea mult a-
tonifiant îneît te ruşinezi
tic. Acolo intervenim unde că a putut să-ţi treacă prin care se plimbă şi ne ve la care a ajuns, în prezent, supra acestui aspect şi —
arde. (Continuare în pag. a 2-a)
cap, chiar şi ca un fulger, ghează bunul Dumnezeu. acest baraj, unic în" Euro din dorinţa de a redescrie
un gînd despre slăbiciunea Acest gînd m-a însoţit, pa, este de circa 1038 m, (pentru o parte a cititori
însă cifra nu spune prea lor noştri, mai tineri) mo
naulte cititorilor. In aceas dul în care se petrece în
Dramatic peisajul Apu română în raionul Vulcă- deceniului- V, şi poartă în preşedintele Frontului tă înălţime sînt cuprinse ceputul construcţiei unei
senilor, cum dramatică le. neşti (fost Cahul). cuget ceea ce nu se poa Popular de aici, mă in eforturi şi mii de vise, ani hidrocentrale — am cobo-
este istoria. Spiritul ma „La frontieră au fost teUita : reocuparea Basa troduce în atmosfera po de viaţă şi chiar vieţile u- rît pe marginea Streiului,
rilor moţi bintuie aici pă ceva poticneli şi, după un rabiei în ’44, cu şi mai litică. Din spusele dum nor oameni. Dl. ing. Aurel
duri şi suflete. Şi dintre ceas şi jumătate de aştep mare cruzime de cit în nealui, refac situaţia tul Dan ne povesteşte că se M. LIVEZEANU
ei, lancu este pentru noi, tare, am pierdut nădejdea '40; foametea ; colhozul; bure şi încordată — hao mai fac depuneri masive
transilvănenii, undeva de a mai trece Prutul. arestările ; şi, mai gravă tică oarecum, deoarece în corpul barajului şi o- (Continuare în pag. a 2-a)
foarte aproape de Dumne 'Miram sptiS in gînd că decît toate celelalte, de haosul stăpînea, nu-i aşa,
zeu. Şi nu numai pentru n-am să mă-ntorc, fără să portarea în Siberia, de înainte de naşterea lumi
transilvăneni. lor ; şi-n Moldova se
„Duhul lui lancu a a- naşte o lume ; nu din ni
juns şi la noi, a bătut la mic, ci din propriile ră Lucrări de toamnă la stupine
ce-am hotărît" — îmi spu „Din munţi şi din cimpie, dăcini româneşti, nici
întrebat
porţi
şi ne-a
odată „vătămate de du
nea domnul Costea Cojan, hul comunismului slav". Frumoasa lună septem lul anterior. Pentru Nose-
din Colibaşii Basarabiei. l-am găsit răbdători şi brie este şi pentru apicul moză se execută tratamente-
„Şi ce-am hotărît, s-a vă românii au venitt“ înţelepţi pe mesagerii Ba tori prima lună de toamnă preventive cu Fumidil B
zut la 27 august ’89a. Să sarabiei, convinşi că isto cînd, normal, stupii ar tre (un flacon la .10—11 fa
nătoase şi cinstite hotărîri ria va aduce împlinirea, bui să fie pregătiţi pentru milii, diluat în 25 1 sirop),
aţi luat, fraţilor ! Şi prin rotunjirea ţării. Gheorghe, iarnă, deci cu majoritatea la fel cu Fumagilin şi, de
ele aţi putut veni în fap fac un pas măcar la voi. unde a revenit după a- Costea, Tudor, Alexandru, , .lucrărilor executate şi cu sigur, cu Nosemac, un me
tă, şi nu doar în gînd, la Ar fi fost primul pentru proape un deceniu, dar Constantin... (vechi, nume cămărilş pline (cu rezer dicament mai nou cu re
sărbătoarea Moţului cel mine,.,” se confesează dl. numai după ce a semnat româneşti) mi-au >spus vele cje hrană asigurate). zultate foarte bune, făcînd
Mare. Aţi fost zece, dar, Alexandru Scripcaru, ar că nu-şi va revendica avu cînd ne-am cunoscut: ■ Dar, din păcate, lucrurile „regretabila menţiune că
privind spre voi, i-am vă tist plastic îndrăgostit de tul şi nu va rămine în „sîntem şi noi d!foîaA o i “ nu stau chiar aşa, în pri toate cele trei medicamente
zut pe toţi dezrădăcinaţii etnografie şi folclor. îl locurile de baştină. Dar, margine de voim - rb'piâ- muri rînd pentru că majo sîiţt din import şi nu se
Prutului. Şi bucuria voas privesc... e mult de cînd despre Odiseea familiei nească..." Iar la d^jgr.fî-. ritatea apicultorilor sînt pr6ac găsesc în magazine.
tră de a fi aici ne-a bu n-am văzut o fizionomie ăl. Lupan, într-un articol re, pentru fraţft*dmmi-L amatori (fiind în serviciu) To’tsafei aifaintim extractul
curat şi pe noi, aşa cum viitor. Este membru de ma aceleiaşi , vetre, au ' şi practic nu au avut timp de plante Frotofil (produs
durerea voastră, născută atît de expresivă. Să ml frunte al Frontului Popu trimis îndemnul la soli ;să execute toate lucrările preventiv pentru Nosemo-
de pecinginea de pe tru se pară, oare, doar pen lar şi trăieşte cu nădejdea daritate dîrză, limpede şi pregătitoaTe pentru iernat. ză), care, deşi este prepa- '
pul Moldovei basarabene, tru că-i român dat de ANULUI — SFÎNT, ANU fără compromisuri: uUni- Ca foarte importante a- rat românesc, nu se gă-
ne doare şi pe noi. suflet altora şi-i îndră LUI — PUNTE: 1918. ţi-vă, români.1". mintim lucrările de organi-- ife deloc (nici chiar unde
„Parcă am fi aici din- gostit de România ? I JNe-au chinuit cu foa Putem fi mulţumiţi că zare a cuibului, de srirîm-
totdeauna“ mărturiseşte Cu dl. Tudor Lupan mea, ne-au deportat în la Ţebea, din munţi şi torare a lui şi hrănirile IOSIF KORB,
— mîngîind cu privirea am vorbit mai pe-ndelete. Siberia, dar nu ne-au pu din cimpie, românii au de completare. De aseme 'secretarul Filialei judeţene
colinele dimprejur — Este dintre cel care au tut omorî''. venit! nea, cei ce nu au. făcut a Asociaţiei Crescătorilor
domnul Gheorghe loan trăit, cu suflet de eopU, Dl. Tudor Chioibaş, din tratamente cu antibiotice de Albine
Poştaru, profesor de limba vremurile de bejenie ale comuna Al. loan Cuza, NATALIA VASIU mai pot executa 1—2 tra Hunedoara-Deva
tamente după dozele şi
metodele arătate în artico (Continuare în pag. a 2-a)
>■
/
