Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_21
P. 1

L I B         E    R    T     A    TE,            B    E   «      O    C   g     A    *    I    E,       A    P    E    V    A   R      U
              THT  .   .  i  ------ r-nagnr  n;ritm-w^rn^   i  .■»■" ■"'..tâ f"1..— .......................................................... .....................1................................" — " " " - w '  un.»

          CU VlNTUL LI BER





                                                                  mm


          ZIAR  INDEPENDENT  AL JURIULUI HUNEDOARA                                         Am l  H,  nr.  21    JOI,  18  IANUARIE  1990  4  pagini  ~ 50 bani  ' î



                               o   în t r e b a r e   l e g it im ă                       PRIORITATEA  PRIORITĂŢILOR  LA
        Ce salarii ducem acasă,?                                                                 „AVICOLA”  MINTIA                      RECUNOŞTINŢĂ  I
                                                                                                                                          PRIETENILOR  §
                                                                                        Redresarea  producţiei                           Consiliul   municipal I
          In  sfînta  zi  a  Renaşterii   —-  Cerinţa  zilei  este ,  să   le  vom  putea  învinge.  Şi                               \  al  FJ5.N.  şi  Primăria ţ
        României  —  22  decembrie   muncim  —  continua  lăcă­  ne  vom   asigura  salariile                                         l  municipiului Hunedoara l
        1989,   la  Deva,   „Marşul   tuşul  Sorin  Han.  In  or­  lună  de  lună.  de  ouă  şi  came  de pasăre                      1  aduc  mulţumiri  Crucii ?
        triumfal  al  libertăţii*   a   dine  Şi  disciplină,  in  biată   ~  .jB*te firesc  să  ne  fră-                              Roşii  <Bn  Olanda,   re*1
        pornit  de  la  întreprinde­  organizare.         minte'  pe  fiecare  cum  cîş-                                              l  prezentată prin doamna \
        rea  de  piese  de  schimb  şi   —  în  10  ianuarie   a.e.,   •tlgărn — era  de  părere  e-   Efectele distrugătoare ale   sărilor  se  poate  face  cel   Christine  ZHrcber,  pen- (
        reparaţii  utilaj  minier.  In   In  ziua   de  salariu,  am   teetrouteeanicul loaa Gumă,   politicii   agrare  ceauşiste   mai  rapid  redresarea  pro­  .  tru  ajutoarele   |n  t ib )
        frunte   înflăcăraţi  şi  en­  luat  bani  buni   —  arăta   Mmm  să  muncim  dar  să   au  lăsat  răni  adinei  şi  a-   ducţiei  ne-am  interesat  de   \  mente  şl  îmbrăcăminte A
        tuziaşti,  s-au  aflat  tinerii   Inginerul   PîiColae  $tîtb.   «ţi   Se  asigure   csendiţiu   supra   producţiei  avicole   modul  cum  se  acţionează   trimise  populaţiei   din {
        muncitori.   Zilele  trecute   Să  înţelegem  că  trebuie să   Conducerea  întreprinderii   a  ţării.  O  dovadă   eloc­  pentru  realizarea   acestui   Hunedoara.   \ f
        am  fost  tn  mijlocul   lor,   folosim  biiie'  cele  480  de   .«§-  fie  receptivă  la  cerin-   ventă  în  această  privinţă   obiectiv  in  vederea  asigu­  Totodată,   se  ,adne§
        am stat de vorbă cu  mulţi   minute  din  fiecare  schimb   noastre.        o  reprezintă  şi  situaţia  în-   rării  unei  bune  aprovizio­  mulţumiri  cadrelor
        dintre  ei.  Am  rămas  im­  de  muncă  şl  ne  vom  lua   —  Nici  aa  tlnăr  nu  în-   Qlaită la întreprinderea de   nări  a  populaţiei  cu  pro­  daetice,  armatei,   p o W -i
        presionaţi  de  maturitatea   sălarii  bune  şi  tn  10  fe­  Em i»  de  la  program,  nu   stat   „Avicola*   Mintia.   dusele   respective.   Aşa   ţie}  şi  administratorilerJ
        lor  in  gîadire,  de  realis­  bruarie  a.c.     UpSe$te  nemotivat  —  re­  Directorul  unităţii,  dom­  mim  s-a  prevăzut,  pe  baza   de  U  asociaţiile, de  lo­
        mul  cu  cane  înţeleg  situa­  —  Democraţia,  liberta­  fera   mecanicul   Hicolae   nul  Aurel  Picu,  ne-a  spus  • îmbunătăţirii condiţiilor de   catari  care  âu  cbhtrf-
        ţia  actuală  în  care  se  află   tea  se  cer  bine  înţelese   Bidolu.  Dar cerem să  fim   că  In  anul  trecut  aici  s-au   hrănire  a  păsărilor,  în  a-   buit  la  bona distribuire
        ţara,  care  Înainte  de  orice,   de  către  fieeare  dintre  noi   asdaltaţi.  problemele   pe   obţinut  abia  38  milioane   eest   an  producţia  între­  a  a<  sceftor  ajutoare,  pre- ]
        are   nevoie   de   unirea   —  releva   inginerul  Ale­  eare  te  ridicam  să   fie   ouă  şi  4 800  tone   carne   prinderii  va  fi  de  70  mi­  cum  şi  L TA .  Hlinedoa-I
                                                                                                                                         m  şi
        eforturilor  in  muncă.  xandru  Duducă.   Greutăţi   rezolvate,  să  putem  munci   de  pasăre,  deşi  capacitatea   lioane  ouă   şi  7 000  tone   ra  care,  cu
          —  Am  fost  primii   ia   şi  lipsuri  mai  sint.  Dar  să   mteva  mai  cu  folos,  -proiectată  este  pentru  100   carne.  Dacă  pînă  acum  se  difţe,  a  pttş  Ja.diifMoâ-
        revoluţie,  sin tem,  trebuie   fim  conştienţi   că  numai                 milioane %Uă  şi  10 000  tone                     ţie  camioanele  necesare^
        să  fim  primii  la  muncă  —   dacă  vom  fi  uniţi  umăr   OH.  I   NEGREA   carne.                     NICOLAE  T1RCOB      transporturilor.    ţ
        spunea  inginerul  Marcel   ia  umăr,  ne,vom  face  cu                      Pornind   de  la  conside­
        -Breaz u.                .toţii  cît  mai  bine  datoria  fConfinunre în pag. a 2 «]  rentul  că  în  creşterea  pă-  (Continuare  firi  pag.  a  La)

                                                              Al  doilea  trimestru                                 COVRIGARII

                                                               al  anului  şcolar —                                 D IN   A PU C A TU R ILE  „FOŞTILOR"


                                                          sub semnul unei radicale                            O  dată   cu  venirea  la   adaosuri,  bine  copţi   şi
                                                                                                            ■cîrma  judeţului  a  lui  Ion   rumeniţi,  obţinuţi  în  urma
                                                                                                             Popa,  zelos  traducător  în   unor  operaţii  foarte  com­
                                                                      primeniri a                            viaţă   a  politicii  odioasvi   plicate,  efectuate  In  tota­
                                                                                                                                      litate" manuali
                                                                                                             dictaturi  ceauşiste,  în  ac­
                                                                                                                                                    Se  produ­
                                                                                                             tivitatea  întreprinderii  de   ceau  de  două  feluri  —  de
                                                                   învăţămîutului                            morărit  şi  panificaţie  s-a   un  leu  bucata.  Sînt  buni
                                                                                                                                      cincizeci  de  bani  şi  de
                                                                                                             produs  o  modificare :  unul
                                                                                                             din   cuptoarele  secţiei  de   de  mîncat  cît  sînt  proas­
                                                                         românesc                            pe  strada   Gheorghe  Ba-   peţi  şi  calzi,  după  ce  se
                                                                                                             riţiu  din* Deva  a  încetat
                                                                                                                                      răcesc  devin  tari  ca  beto­
                                                                                                             să  mai  coacă  foi  de  plă­  nul.
                                                                                                             cintă  şi  foi   do  tort  şi  a   în  comerţ  covrigii  fierţi
                                                            Azi,  -pentru   o   buni   pentru  ca  niciodată  aces­  fost  trecut   la  fabricarea   nu  prea  aveau  căutare  şi
                                                          -.parte   dintre  elevi,   în­  tea  şi  materiile  de  învă-   unui  nou  sortiment  —  co­
                                                          cepe   al   doilea   trimes­  ţămînt să nu mai servească   vrigi  fierţi.   Ce  sînt  co­  T8AIAN  SONDOR
                                                          tru   al   actualului   an   Îndoctrinării  şi  înregimen­  vrigii  fierţi?  Nişte  inele
                                                          şcolar,  Debutează,  de  fapt,   tării  lor,  mulţi  dintre  a-   făcute  din  făină  şi   alte  (Continuare In pag  a 2-a)
                                                          o  perioadă  extraordinară,..   ceşti  tineri  vor  lipsi,  soar­
                                                          dă  fsdleală   teswsfonnarc   ta  nemiloasă  hotărîtă  de
                                                          a   Întregului   învăţâmînt   tiranul   dictator  îndepăr-
                                                          românesc  generată  de  re-   Undu-i  tragic  -din  această
                                                          voluţia  populară,  revoluţie   viaţă  pe  cai-e,  alături   de
                                                          a  mlndrlei   şi  demnităţii   întreaga   suflare   româ­
                                                           umane  înfăptuită  cu  atîtea   nească,  o  doreau mai bună
                                                          jertfe  în  prunul  rînd  de   şi  mai  dreaptă,  în   rînd
                                                         .  tineri,  pentru  tineri,  pen­  cu  a  celorlalte  naţiuni  ale
                                                          tru  viitorul   lor  luminos   lumii  înaintate.
                                                           intr-o  ţară  a  democraţiei   Acest  trimestru,  întregul
                                                          şi  deplinei  libertăţi.  an  şcolar  actual   nu  vor
                                                            Azi,  cînd  primul  sonet   fi  o  perioadă  deloc  uşoară.
                                                           de  clopoţel  va  chema  ele­  Este  nevoie   de  o  luptă
            A.  (ost  finalizat  un  redactor  de  mare  gabarit  neutru
         Moldova  Noua  —  una  dintre  primele  piese  pe  «are  acest   vii  tn  laboratoare  şl  ca-
          colectiv  le  va  livra  beneficiarilor  tn  acest  an.  ‘ bineţe,  care  In  marea  lor   MINEI  BOCEA
                                Foto N1COLAE GHEORGHIU    majoritate  vor  trebui  re­
                                                          organizate   pe  baze   noi  (Continuare  In  pag.  a  4-a)
                            Martori  oculari xae  relatează,

       Doi  criminali  odioşi  prinşi  în  judeţul  Hunedoara  (II)


          O  Un examen al  loialităţii  poliţiei!         cineva.  Cînd  s-a   primit   de  loialitate  a  lucrătorilor
          •   De  ce  nu   i-a  prins armata ?            informaţia   că  în  trenul   acestei   instituţii  era  sau
        I •  „Chiar  aşa  mă  iei?"                       rapid  „Panonia* se află  cei   nu  reală.
                                                          doi  fugari,  toţi  lucrătorii   —  Intr-adevăr,  erau  vre­
         Reluăm  relatarea  Prin­  —  Deci,  domnule  maior   miliţiei  (aş.-  se  numea  pe   muri  tulburi...
        cipalelor  momente  ale  a-   Dumitrii  Tufeanu,  coman­
                                                          atunci),
                                                                  securitate  şi  de
       xestării  $1  popasului*  în   dantul   garnizoanei  Deva,   contrainformaţii  de   la   —  In aceste condiţii, con­
        judeţul  nostru  a.  genera-   şă  revenim  asupra  cîtorva                ducerea  militară  a  organi­
       lului  locotenent  Constan­  elemente de  interes  pentru   Inspectoratul  judeţean  de   zat  prinderea  celor   doi,
       tin  Nuţă,   fost  şef   e î   cititorii  noştri   referitoare   interne  erau  dezarmaţi  şi   ordonînd  fostei  miliţii  ju­
        inspectoratului  General  al   la  cele   două   figuri  de   luaţi  în  paza  şi  protecţia   deţene să constituie o echi­
       MlUţiai   «1   generalului   tristă  aminţlm  ale  dicta­  armatei.  Conducerea   a-   pă  de  lucrători  loiali,  din
                                                                                   care  să  facă  parte  şi  oa­
       mator  Velicu  Mlhalea.  fost   turii  ceauşiste.  cestul  inspectorat  era  rea­
       locţiitor  al  şefului  Inspec­  —  Ba.   Faptele  trebuie   lizată  de  ofiţeri  al  arma­  meni  care  îi  cunosc  bine
        toratului  General  al   Mi­  scrise   aşa  cum  au  fost   te i  In  ace!  moment  nu  se
       liţiei                    Indiferent  dacă  supără  pe  cunoştea   dacă  declaraţia  (Continuare  în  pag  a  2-a|  |  Covrigi  proaspeţi  şi  calzi  pentru  ..foşti”.
   1   2   3   4